Solicitarea instanţei la obligarea pârâtei la ridicarea construcţiilor aflate pe terenul reclamantului


SENTINŢA CIVILĂ nr. 1582/29 MAI  2012  COD 185

Judecator:Patrasc Balan Mihai Cristinel

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea inregistrată pe rolul instanţei sub nr. xxx, reclamantul xxx a chemat în judecata pe pârâta xxx solicitând instanţei obligarea pârâtei la ridicarea construcţiilor aflate pe terenul său, respectiv camera 1 şi jumatate din camera 2, construcţia din lemn acoperită cu azbociment din 2 camere, obligarea pârâtei de a permite accesul reclamnatului să treacă pe terenul său cu piciorul şi cu carul şi plata cheltuielilor de judecată.

In motivarea acţiunii, reclamantul arată că prin sentinţa civilă nr. xxx a Judecătoriei Moineşti a primit în lot suprafaţa de xxx mp teren construcţii, arabil şi păşune situat în comuna Brusturoasa şi camerele 3 şi 4 din casa situată pe acest teren, magazia şi grajdul.

La data prezentării executorului judecătoresc pentru punerea în posesie s-a constatat că paratul a construit pe terenul său o constructie din lemn acoperită cu azbociment compusă din două camere, hol şi bucătărie imobil ce nu a făcut obiectul procesului de partaj, precum şi faptul că o parte a acestui imobil respectiv camera 1 şi 1/2 din camera 2 se află pe terenul atribuit în lotul său.

Reclamantul mai arătat că prin atribuirea loturilor instanţa de fond nu a ţinut cont de faptul că nu are nicio posibilitate de a ieşi de pe terenul său la calea publică, astfel încât se impune instituirea unei servituţi de trecere cu piciorul şi cu carul de la lotul său la calea publică.

In drept, reclamantul a invocat prevederile art. 1073 Cod civil şi art. 616 Cod civil

In dovedire reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu, expertiza topo şi proba testimonială.

Pârâta xxx a formulat întampinare solicitand instanţei respingerea acţiunii formulate de către reclamant având în vedere că hotararea de partaj nr. xxx a consfinţit tranzacţia părţilor cu privire la modalitatea de împărţire a bunurilor comune dobandite în timpul căsătoriei.

Pârâta mai arătat ca reclamantul a fost de acord ca pârâta să edifice după divorţ pe terenul acestuia a constructie din două camere, reclamnantul neopunându-se ridicării imobilului.

Pârâta apreciază că şi ea îi poate solicita reclamnatului să-şi ridice grajdul care se întinde pe jumătate din mărimea sa pe terenul său.

Pârâta arată ca reclamantul are acces la drumul public, astfel încât acest capat de cerere urmează sa fie respins.

In drept, pârâta a invocat prevederile art. 114 Cod procedura civilă.

Prin precizările făcute la termenul din 22.03.2012, consemnate în încheierea de la acea dată, reclamantul şi-a restrâns petitul acţiunii din primul capătul de cerere la obligarea pârâtei la ridicarea construcţiilor identificate în raportul de expertiză construcţii xxx la pct. D si E.

Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarea situatţie de fapt:

Prin sentinţa civilă nr. xxx pronunţată în dosarul nr. xxx, rămasă definitivă şi irevocabilă prin neexercitarea căilor de atac, Judecatoria Moineşti a luat act de tranzacţia părţilor şi a dispus partajarea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei părţilor conform înţelegerii acestora.

Conform concluziilor raportului de expertiză xxx pe terenul stăpânit de reclamnat în baza sentintei de partaj în suprafaţă de 1543 mp  sunt amplasate constructiile C1-casă cu doua camere şi hol, C2 –magazie cu beci, C3-grajd, proprietatea reclamnatului şi C5–construcţia nouă edificată de pârâta pe terenul reclamantului.

Pe terenul pârâtei în suprafaţă de 1554 mp sunt aplasate construcţiile C1-casa cu 2 camere, hol tereasa, C6 magazie din lemn, construcţie nouă faţă de sentinţa de partaj.

Totodata, expertul precizează că reclamantul are acces de la calea publică la casă, accesul la construcţia C3–grajd se face pe malul drept al râului Trotuş, accesul direct de la această construcţie la drumul public putând fi posibil doar prin instituirea unei căi de acces într-un perimetru reprezentand proprietatea în indiviziune a celor două parti.

Expertul construcţii xxx a reţinut că din analiza schemei de amplasament a construcţiilor, partajul intervenit între părti a fost unul nefuncţional, intrucât pârâta a primit construcţii în mijlocul parcelei de amplasament, iar reclamantul a primit construcţii pe ambele laturi fără a se fi precizat pe unde va avea acces la camerele de la casă, situaţie ce a condus la modificarea cămării şi transformarea în hol de acces.

Imprejurarea că sentinţa de partaj nu a precizat  limitele de folosinţă a terenurilor şi căile de acces a condus la faptul că fiecare parte a folosit ce zona de teren a dorit.

Expertul a mai reţinut împrejurarea că în perioada  2004-2011 pârâta a realizat o serie de construcţii, respectiv o casă nouă în prelungirea magaziei B, începută în anul 2005 şi nefinalizată, magazia din lemn şi copertina.

In ceea ce priveşte  capatul de cerere referitor la obligarea pârâtei la ridicarea construcţiilor identificate în raportul de expertiză construcţii xxx la pct. D si E, respectiv casa nouă începută în anul 2005 şi nefinalizată compusă din doua camere, bucătărie şi hol realizată pe fundaţii şi elevaţii din beton şi magazia din lemn instanţa reţine calitatea de contructor de bună-credinţă a pârâtei. Reclamantul nu s-a opus edificarii construcţiilor încă din anul 2005 de catre pârâtă, prin răspunsurile la interogatoriu acesta precizând că nu a făcut obiecţiuni întrucât a fost pus în posesie de către executor abia în toamna anului 2010, sub acest aspect atitudinea pasivă a  proprietarului neputând fi imputată pârâtei, cu atat mai mult cu cât limitele proprităţii nu puteau fi determinate cu exactitate în baza sentinţei de partaj, împrejurare reţinută de rapoartele de expertiză efectuate în cauză.

Imprejurarea că reclamnatul nu s-a opus edificării de către pârâtă a construcţiilor pe care le solicita a fi ridicate de pe terenul său şi care contrazice raspunsul la interogatoriu conform căruia în perioada construirii se afla la munte, rezultă din declaraţiile martorilor xxx, persoane care au şi ajutat la ridicarea şi izolarea imobilului şi care au relatat că acesta a fost prezent pe parcursul construirii şi nu şi-a manifestat în niciun mod nemulţumirea sau dezacordul cu privire la acest aspect.

Reţinând calitatea de constructor de bună-credinţă a paratei, în temeiul art. 494 al.3 Cod civil, instanţa va respinge capatul de cerere referitor la ridicarea construcţiilor identificate în raportul de expertiză construcţii xxx la pct. D si E.

Capatul de cerere referitor la instituirea unei servituţi de trecere la calea publică urmează să fie respins având în vedere concluziile raportului de expertiza xxx din care rezultă că reclamnatul are acces direct la calea publică de la imobilul casa, de la constructia C3–grajd accesul realizându-se pe malul drept al râului xxx, iar conform art. 616 Cod civil poate solicita dreptul de trecere proprietarul al cărui loc este înfundat, respectiv care nu are nicio ieşire la calea publică, ipoteză neverificată în speţă.

In ceea ce priveste cererea reconventionala formulată de catre pârâtă prin care solicită instanţei obligarea reclamantului de a-şi ridica grajdiul proprietatea reclamantului edificat pe terenul său, instanţa reţine că acest grajd a fost atribuit reclamantului prin sentinţa de partaj ce a consfiinţit înţelegerea părţilor, astfel încât admiterea acestei cereri ar echivala cu modificarea unei hotărâri judecătoreşti prin alte modalitati decât căile legale de atac.

Pentru considerentele expuse instanţa urmează să respingă atât acţiunea introductivă, cât şi cererea reconventională ca neintemeiate.