Prin cererea înregistrată sub nr.691/313/2007, reclamantul S.N. a chemat in judecată pe paratul S.I., solicitand obligarea pârâtului să permită reclamantului trecerea pe terenul său la grădina proprietatea reclamantului, situata in Strehaia, str.M.Basarab, nr.55, precum si obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea acţiunii, reclamantul a aratat ca este proprietarul terenului in suprafata de 317 mp, cu lungimea de 51,50 m si latimea de 6,18 m, teren situat in strada M.Basarab, nr.55 si care pe latura de vest se invecinează cu pârâtul. A precizat ca pe acest teren, la o distanta de 6 m de str.M.Basarab, in interior, se afla casa reclamantului care are o latime de 8 m si prin modul cum este amplasata face ca grădina din spatele acestei case să devină fond infundat, fără iesire la calea publică. In spatele casei este construit un graj din cărămidă in care reclamantul creste animale. Până in anul 2006, intrarea la acest fond se făcea prin curtea casei, pe latura de vest, unde era loc suficient de trecere. Prin sentinta civilă irevocabila nr.870/2006 pronuntata de Judecatoria Strehaia au fost partajate bunurile imobile rămase de pe urma defunctului Stoiof Victor, dupa partajare, terenul-grădina din spatele casei reclamantului a devenit loc infundat, iar o parte din camera dinspre vest a casei se afla pe terenul paratului.
Reclamantul a precizat ca nu are cale de acces pentru a trece cu mijloacele de trasport lemne, cu utilajele necesare pentru a efectua lucrarile agricole, cu animalele la grajdul construit si sa poata face reparatiile la casa de locuit, singura cale de iesire la calea publica putandu-se crea numai trecand pe terenul proprietatea paratului.
Paratul a formulat in cauza intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata intrucat nu sunt intrunite conditiile prev. de art.616-619 C.civ. .
Astfel, paratul a aratat ca prin Sentinta civila irevocabila nr.870/2006 a Judecatoriei Strehaia, printre alte bunuri, s-a partajat si terenul intravilan situat in Strehaia, str. M. Basarab, lotul atribuit reclamantului avand iesire la calea publica pe o distanta de 6,18 m.
In scop probator s-au depus in cauza urmatoarele inscrisuri: Sentinta civila irevocabila nr.870/2006 pronuntata de Judecatoria Strehaia in dosarul nr.2589/2005, raportul de expertiza efectuat in dosarul nr.2589/2005, procesul verbal din 02.02.2007 privind punerea in executare a Sentintei civile irevocabile nr.870/2006 pronuntata de Judecatoria Strehaia
La solicitarea reclamantului, a fost admisa proba cu expertiza specialitatea topografie pentru a se identifica terenurile detinute de reclamant si parat, pentru a se stabili daca reclamantul are cale de acces de la terenul său la drumul public, iar in situatia in care nu exista cale de acces, sa se precizeze daca este posibil ca reclamantul sa construiasca o cale de acces fără a trece pe terenul paratului, in caz negativ sa se determine calea de acces care aduce cel mai mic prejudiciu paratului prin eventuala instituire a unui drept de servitute si despagubirea pe care reclamantul ar trebui sa o plateasca paratului in ipoteza instituirii unui drept de servitute.
Prin raportul de expertiza specialitatea topografie efectuat de catre expert Durdan Ion, s-a concluzionat ca terenul reclamantului are suprafata de 318 mp, avand lungimea de 51,50 m si latimea de 6,18 m si coincide cu cel atribuit prin sentinta civila nr.870/2006.
Pe acest teren se afla o casă care este partial amplasata pe terenul paratului, pe o latime de 1,64 m. S-a conchis, de asemenea, ca terenul reclamantului este teren curti-constructii, neexistand culturi, iar reclamantul nu are acces in spatele casei cu utilaje si animale si nu se poate ajunge pe terenul si la constructiile din spatele casei reclamantului decat trecand pe terenul paratului, identificandu-se o servitute in suprafata de 65 mp, cu lungimea de 14 m si latimea de 4,64 m.
Paratul Stoiof Ion a formulat obiectiuni la raportul de expertiza intocmit in cauza invederand ca nu s-a raspuns la toate obiectivele fixate de instanta, ca nu s-a mentionat ca pe latura de est, intre proprietatea reclamantului si cea a vecinilor Mihai Gheorghe, Usurelu V. si Iordache V. exista o suprafata cu latimea de 1 m care asigura accesul reclamantului la cotetul de porci si la o constructie constand intr-o camera in care se afla cazanul pentru fabricat tuica.
Avand in vedere ca expertul nu s-a conformat dispozitiilor instantei, neraspunzand la toate obiectivele fixate si tinand cont ca paratul a invederat ca pe laturile de S si E ale terenului reclamantului exista cale de acces la drumul public, instanta a admis in parte obiectiumile la raportul de expertiza si a dispus efectuarea unui supliment la acest raport prin care sa se precizeze daca reclamantul are iesire la calea publica pe laturile de sud si est ale terenului si sa se identifice calea de acces, in caz negativ sa se determine si sa se individualizeze prin puncte pe schita calea de acces care ar aduce cel mai mic prejudiciu paratului prin eventuala instituire a unui drept de servitute.
Expertul nu a intocmit un supliment la raportul de expertiza, astfel cum a dispus instanta, depunand la dosar un raspuns la obiectiuni prin care a precizat ca nu exista alte cai de acces la terenul reclamantului decat calea aratata in raportul de expertiza.
Reclamantul a depus la dosar precizari la actiune prin care a aratat ca in spatele casei sale se afla o cladire care pana la data partajului a fost folosita drept grajd pentru animale, insa in prezent reclamantul si fiul său doresc sa o folosesca ca atelier de reparatii auto, iar singura cale de trecere cu autoturismele catre aceasta constructie este cea solicitata ca servitute de trecere. De asemenea, a aratat ca peretele vestic al casei sale se afla pe terenul paratului, iar pe acest perete se afla contoarul electric care nu poate fi citit decat daca se trece pe terenul paratului. A mentionat ca si reparatiile si lucrarile de intretinere la camera dinspre vest a casei se pot face numai prin curtea paratului.
Pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei, din oficiu, instanta a pus in discutie si a dispus administrarea probei testimoniale si a probei cu cercetarea la faţa locului.
Au fost audiati martorii care au declarat ca una din cele două camere ale caei au fost transformate de reclamant in atelier de reparatii auto, ca intre aceasta casă si cea a vecinului pe latura de est se afla o poteca cu latimea de aproximativ 1,5 m care permite accesul pe terenul din spatele casei. De asemenea, martorii au relatat ca in spatele casei se afla un cotet in care nu se cresc porci si o constructie de 9 mp in care este depozitat un cazan pentru fabricat tuica.
Martorul CV a precizat ca reclamantul vrea sa transforme constructia din spatele casei intr-un atelier modern de reparatii autoturisme.
Prin cercetarea la faţa locului desfăşurată in data de 17.03.2008, s-a constatat că terenul pârâtului are iesire la calea publică, respectiv la str.M.Basarab, pe latura de sud.
S-a mai constatat ca in interiorul proprietatii reclamantului, la aproximativ 5-6 m, se afla edificata casa veche bătrânească, care ocupă mare parte din lăţimea terenului, insă pe latura de est, intre casa reclamantului si cea a vecinului estic, se află o poteca cu latimea cuprinsa intre 95 cm si 125 cm ce permite accesul pe restul terenului situat in spatele casei reclamantului. Casa vecinului estic se află edificată chiar pe linia de hotar a celor două proprietăti. De asemenea, s-a observat ca o suprafata cu latimea cuprinsa intre 1,5 m-2 m si cu lungimea de 10 m apartinand paratului este ocupata de reclamant, pe aceasta suprafata aflandu-se o parte a casei reclamantului si o parte a curtii din faţa acestei case. Casa reclamantului este compusa dintr-o camera de locuit si o a doua incapere ce a fost transformata de reclamant in atelier de reparatii autoturisme.
Pe terenul din spatele casei reclamantului, se afla o constructie de aproximativ 12 mp in care reclamantul are depozitate anumite obiecte si un tarc neacoperit, dezafectat, pe restul terenului reclamantul cultivand porumb. Reclamantul a invederat instantei ca in vederea desfasurarii activitatii de reparatii autoturisme vrea sa-si edifice in spatele casei un atelier auto, iar casa sa o transforme in vopsitorie, iar o parte din aparatura necesara activitatii de reparatii nu poate fi transportata in spatele casei pe poteca existenta. S-a constatat, de asemenea, ca pe latura de vest a casei reclamantului se afla un contoar energie electrica pentru a carei citire este necesar a se patrunde in curtea paratului.
Analizand actele si lucrarile cauzei, instanta apreciaza ca actiunea formulata de reclamant este neintemeiata si urmeaza a fi respinsa pentru urmatoarele considerente:
Prin actiunea ce face obiectul prezentei cauze, reclamantul a solicitat instituirea in favoarea sa a unui drept de trecere pe terenul proprietatea pârâtului astfel incat reclamantul sa poata trece cu mijloacele de transport lemne, cu utilajele necesare efectuarii lucrarilor agricole, cu animalele la grajdul situat in spatele casei reclamantului.
Reclamantul a precizat actiunea invederand instantei ca solicita instituirea servitutii de trecere astfel incat sa poata trece cu autoturismele catre constructia din spatele casei sale si pe care doreste sa o transforme in atelier reparatii auto, sa poata citi contoarul de energie electrica amplasat pe latura de vest a casei si sa efectueze reparatiile si lucrarile de intretinere la camera dinspre vest a casei.
In drept, reclamamantul si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art.616 C.civ. care prevad ca poate reclama o trecere pe locul vecinului său proprietarul al carui loc este infundat.
Din actele cauzei, instanta retine ca reclamantul si paratul sunt frati si mostenitori ai autorului Stoiof Victor.
Prin sentinta civila nr.870/2006 pronuntata de Judecatoria Strehaia, irevocabila prin nerecurare, s-au partajat bunurile ramase de pe urma autorului Stoiof Victor, reclamantului atribuindu-i-se suprafata de 318 mp situata in Strehaia, str.M.Basarab, nr.55, iar paratului atribuindu-i-se suprafata de 938 mp situata in Strehaia, str.M.Basarab, nr.53, cele două proprietati fiind vecine.
Terenul proprietatea reclamantului are iesire directa la calea publică, respectiv la str.M.Basarab, pe latura de sud, pe o suprafata de 7,82 m cat masoara latimea acestui teren.
Pe acest teren se afla edificata o casă compusă dintr-o camera pentru locuit si o a doua incapere transformata de reclamant in atelier de reparatii autoturisme. Pe restul terenului, in spatele casei, se află un tarc dezafectat, o constructie din cărămidă de aproximativ 12 mp in care sunt depozitate diverse bunuri.
In partea de est a terenului reclamanatului, pe linia de hotar, se afla amplasata casa vecinului Mihai Gheorghe (si nu Mihai Ion cum gresit s-a retinut in raportul de expertiza). Intre casa reclamantului si casa vecinului din partea se est se afla o poteca cu latimea ce variaza intre 95 cm-125 cm care perite accesul la terenul si constructiile situate in spatele casei reclamantului.
Pe latura de vest, terenul reclamantului se invecineaza cu terenul paratului, casa reclamantului si suprafata din faţa acestei case ocupand din terenul paratului o suprafata cu latimea de 1,64 m si lungimea de aproximativ 10 m. Pe latura de vest a casei reclamantului se afla un contoar de energie electrica a carui citire se poate face din curtea paratului, insa acest contoar poate fi mutat pe o alta latura a casei.
Din depozitia martorului CV, din sustinerile scrise si orale ale reclamantului insusi, instanta retine ca acesta doreste sa transforme constructia de 12 mp din spatele casei in atelier auto, iar trecerea autoturismelor la acest atelier sa se faca pe terenul paratului, terenul reclamantului nepermitand accesul autoturismelor fără demolarea casei reclamantului.
Din starea de fapt pe larg expusă mai sus, instanta retine ca terenul reclamantului nu este loc infundat in sensul art.616 C.civ. intrucat are iesire directa la calea publică, respectiv la str.M.Basarab.
Mai mult, reclamantul are acces la terenul si constructiile aflate in spatele casei sale prin poteca existenta pe latura de est, iar contoarul electric amplasat pe latura de vest a casei reclamantului poate fi mutat pe alta latura a casei astfel incat sa poata fi exploatat.
De asemenea, pentru efectuarea reparatiilor si a lucrarilor de intretinere asupra zidului vestic al casei, reclamantul poate solicita accesul temporar pe terenul paratului pentru efectuarea acestor lucrari.
Pretentia reclamantului de a transforma constructia din spatele casei sale in atelier de reparatii auto, iar autoturismele sa treaca pe terenul proprietatea paratului nu tine seama de dreptul pe care il are paratul, in baza art.480 C.civ, in calitatea de proprietar al terenului, de a folosi exclusiv si netulburat acest teren, reclamantul avand optiunea de a alege dintre mai multe solutii printre care si aceea de a pastra casa si a renunta la edificarea atelierului auto sau de a demola casa si a edifica acest atelier auto.
Faţă de considerentele de fapt si de drept mai sus mentionate, instanta apreciaza ca neintemeiata actiunea formulata de reclamant pentru instituirea in favoarea sa a unui drept de trecere pe terenul paratului si urmeaza sa o respinsa.
