Dosar nr. 5337/215/2006
Î N C H E I E R E DE ADMITERE IN PRINCIPIU
Şedinţa publică din 14.12.2007
Incheiere de admitere in principiu. Rezolvarea cererilor accesorii partajului. Actiunea in constatarea simulatiei contractului de donatie: deghizarea contractului de vanzare cumparare intr-unul de donatie si interpunerea de persoane. Raportul donatiilor
Potrivit art. 1175 C.civ., „actul secret, care modifică actul public nu poate avea putere decât între părţile contractante şi succesorii cu titlu universal; un asemenea act nu poate avea nici un efect în contra altor persoane.”
Potrivit art. 1175 C.civ., „actul secret, care modifică actul public nu poate avea putere decât între părţile contractante şi succesorii cu titlu universal; un asemenea act nu poate avea nici un efect în contra altor persoane.”
Dispoziţiile legale menţionate reglementează instituţia simulaţiei, aceasta presupunând existenţa concomitentă, între acelaşi părţi, a două contracte: unul public, aparent, denumit şi contract simulat, prin care se creează o anumită aparenţă juridică ce nu corespunde realităţii, şi unul secret, denumit contraînscris, care corespunde voinţei reale a părţilor şi prin care acestea anihilează, în tot sau în parte, aparenţa juridică creată prin actul public, simulat.
Dispoziţiile legale menţionate reglementează instituţia simulaţiei, aceasta presupunând existenţa concomitentă, între acelaşi părţi, a două contracte: unul public, aparent, denumit şi contract simulat, prin care se creează o anumită aparenţă juridică ce nu corespunde realităţii, şi unul secret, denumit contraînscris, care corespunde voinţei reale a părţilor şi prin care acestea anihilează, în tot sau în parte, aparenţa juridică creată prin actul public, simulat.
Proba simulaţiei diferă după cum cel care cere a se constata existenţa ei este parte sau terţ faţă de actul simulat. Faţă de terţi, simulaţia, având valoarea unui fapt juridic, poate fi probată cu orice mijloc de probă. În situaţia în care cei care invocă simulaţia sunt chiar părţi în actul public sau succesori cu titlu universal ai acestora, trebuie să se facă dovada existenţei actului secret care modifică actul public, respectiv a contraînscrisului, dovadă care se face în condiţiile art. 1191 C.civ.
Proba simulaţiei diferă după cum cel care cere a se constata existenţa ei este parte sau terţ faţă de actul simulat. Faţă de terţi, simulaţia, având valoarea unui fapt juridic, poate fi probată cu orice mijloc de probă. În situaţia în care cei care invocă simulaţia sunt chiar părţi în actul public sau succesori cu titlu universal ai acestora, trebuie să se facă dovada existenţei actului secret care modifică actul public, respectiv a contraînscrisului, dovadă care se face în condiţiile art. 1191 C.civ.
În speţă, datorită relaţiilor apropiate dintre defunct şi pârâta N. V., a existat o imposibilitate morală de preconstituie a contraînscrisului, fiind admisibilă proba cu martori pentru dovedirea actului secret, conform art. 1198 C.civ.
În speţă, datorită relaţiilor apropiate dintre defunct şi pârâta N. V., a existat o imposibilitate morală de preconstituie a contraînscrisului, fiind admisibilă proba cu martori pentru dovedirea actului secret, conform art. 1198 C.civ.
Instanţa apreciază că pârâta a dovedit caracterul simulat al contractului de donaţie încheiat de defunct cu pârâta L. Şt., sub dublu aspect: deghizarea contractului de vânzare-cumpărare într-unul de donaţie şi interpunerea de persoane, defunctul fiind de fapt mandatarul ocult al pârâtei, aceasta împuternicindu-l pe defunct să-i cumpere terenul.
Instanţa apreciază că pârâta a dovedit caracterul simulat al contractului de donaţie încheiat de defunct cu pârâta L. Şt., sub dublu aspect: deghizarea contractului de vânzare-cumpărare într-unul de donaţie şi interpunerea de persoane, defunctul fiind de fapt mandatarul ocult al pârâtei, aceasta împuternicindu-l pe defunct să-i cumpere terenul.
***Potrivit art. 751 Cod civil, descendenţii au, unii faţă de alţii, în situaţia în care vin efectiv la moştenire, acceptând-o fie şi sub beneficiu de inventar, de a readuce la moştenire, în natură sau prin echivalent bănesc, bunurile pe care le-au primit cu titlu de donaţie de la cel care lasă moştenirea, afară de cazul când donatorul a dispus scutirea de raport.
Cum cele două pârâte nu au făcut dovada că donaţiile (sub forma darului manual) pe care le-au primit de la defunct au fost cu scutire de raport, instanţa urmează a le obliga să raporteze la masa succesorală sumele de 46 000 lei(pe pârâta P.D.) respectiv 60 000 lei (pe pârâta N. V.), ce se vor actualiza în raport de coeficientul de devalorizare a monedei naţionale începând cu anul 1982, respectiv 1983.
Cum cele două pârâte nu au făcut dovada că donaţiile (sub forma darului manual) pe care le-au primit de la defunct au fost cu scutire de raport, instanţa urmează a le obliga să raporteze la masa succesorală sumele de 46 000 lei(pe pârâta P.D.) respectiv 60 000 lei (pe pârâta N. V.), ce se vor actualiza în raport de coeficientul de devalorizare a monedei naţionale începând cu anul 1982, respectiv 1983.
#######
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova la data de 25.05.2006, reclamantul P. I. S. a chemat in judecată pe pârâtele P. D. şi N. V., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună partajarea averii succesorale rămase în urma defunctului P. I.
In motivarea cererii s-a arătat că defunctul P. I. a decedat la data de 21.09.2005, având ultimul domiciliu în Craiova iar moştenitori cu vocaţie succesorală au rămas reclamantul P. I. S., în calitate de fiu şi pârâtele P.D. şi N. V., în calitate de fiice.
S-a mai arătat că masa succesorală se compune din următoarele bunuri:
-un apartament situat în Craiova, str. Desnăţui, ap.X, conform certificatului de moştenitor nr. 1982/16.09.1987;
-teren în suprafaţă de 1500 mp, situat în extravilanul municipiului Craiova, în tarlaua X, parcela 10, conform contractului de donaţie nr. 597/11.05.1999;
-teren în suprafaţă de 16 514,4 mp, situat în extravilanul comunei Mischii, Jud. Dolj;
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 650, 728 Cod civil.
La data de 10.10.2006 pârâta N. V. a depus cerere reconvenţională, solicitând scoaterea de la masa partajabilă a terenului în suprafaţă de 1500 mp, situat în extravilanul municipiului Craiova, tarlaua X, parcela 10, întrucât este bun propriu.
În motivare, pârâta a arătat că a cumpărat terenul pe numele tatălui său, defunctul P. I., din banii săi avuţi dinainte de căsătorie şi cu ştirea fraţilor săi, şi că acest teren urma să-l treacă pe numele fiilor săi la majoratul acestora.
A mai arătat că, împreună cu familia sa, au lucrat acest teren din anul 1997 şi până în prezent, l-au împrejmuit cu gard, au edificat pe acesta o fântână şi o cabană, au plantat pomi fructiferi şi viţă de vie, fiind cunoscută de către vecini şi cunoştinţe ca proprietară a terenului.
La termenul din data de 07.11.2006 pârâta N. V. a depus precizare a cererii reconvenţionale, solicitând obligarea pârâtei P. D. să raporteze la masa succesorală suma de aproximativ 50 000 lei, actualizată în raport de coeficientul de devalorizare a monedei naţionale începând cu anul 1980, data primirii acestei sume de bani cu titlu de donaţie de la defunctul P. I. în vederea achiziţionării unui apartament cu 3 camere, situat în Craiova, cart. Sărari, bl.X.
Prin precizarea formulată la data de 22.11.2006, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei-reclamante N. V. să raporteze la masa succesorală suma de 60 000 lei, sumă ce se va reactualiza în raport de indicele de devalorizare a monedei naţionale începând cu anul 1983, primită de la defunct în vederea achiziţionării apartamentului din Craiova, str. Felix Aderca bl. X.
De asemenea, a solicitat obligarea pârâtei P.D. să raporteze la masa succesorală suma de 46 000 lei, reactualizată, primită cu titlu de donaţie în anul 1982, de la acelaşi autor, în vederea achiziţionării unui apartament.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 764 şi art. 772 Cod civil.
Reclamantul a mai depus întâmpinare solicitând respingerea cererii reconvenţionale formulată de pârâta-reclamantă N. V., arătând că starea de fapt prezentată de aceasta în susţinerea cererii nu este reală. Astfel, pârâta a avut nişte bani înainte de căsătoria sa, însă cu aceştia a cumpărat în anul 2004, pe numele fiului său Florin, o garsonieră, iar în cursul anului 2005 a divorţat de cel de-al doilea soţ.
Deci aşa cum a cumpărat garsoniera pe numele fiului său, putea să cumpere şi teren pe numele acestuia, sau pe numele său după pronunţarea divorţului, iar faptul că a folosit terenul în exclusivitate se datorează faptului că reclamantul nu locuieşte în Craiova.
Prin întâmpinarea depusă la data de 28.11.2006, pârâta P.D. a solicitat admiterea acţiunii şi respingerea cererii reconvenţionale formulată de pârâta-reclamantă N. V., arătând că este adevărat că au primit de la autor sume de bani pentru achiziţionarea apartamentelor în care locuiesc, şi anume ea suma de 46 000 lei iar pârâta N. V. suma de 60 000 lei.
La data de 30.01.2007 pârâta N.V. a depus precizare, solicitând a se lua act că îşi fundamentează cererea reconvenţională pe instituţia juridică a simulaţiei prin interpunere de persoane reglementată de disp. art. 1175 Cod civil.
S-a solicitat a se constata că a avut calitatea de donatar în contractul de donaţie nr. 597/11.05.1999, urmare a convenţiei secrete de mandat încheiate cu mandatarul ocult P.I. şi cu cocontractantul donator L. Şt., convenţie secretă încheiată anterior, arătând că a existat o imposibilitate morală de preconstituire a unui înscris privind această convenţie datorită raporturilor de rudenie apropiate existente între ea şi mandatarul ocult Popa Ion, acesta fiind tatăl său.
Pârâta N. V. a depus întâmpinare solicitând respingerea cererii precizată formulată de reclamant privind raportarea pretinsei donaţii primită de la defunct.
A arătat că nu a primit nici o sumă de bani cu titlu de donaţie de la defunct în anul 1983, ci că în realitate, în anul 1982 a cumpărat împreună cu soţul său, N.O.O., un apartament situat în Craiova, str. Dezrobirii bl. X, pe care l-au vândut apoi numitei B I.
Aceasta, la rândul ei, l-a înstrăinat tatălui său P I printr-un act juridic simulat, repectiv testament.
În scop probator, au fost administrate probele cu acte, cu interogatoriu şi cu martori.
La termenul din data de 02.10.2007, instanţa a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârâtă, a donatoarei L. Şt. şi citarea acesteia la interogatoriu.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele :
La data de 21.09.2005 a decedat P. I., cu ultimul domiciliu în municipiul Craiova.
Din actele de stare civilă depuse la dosar, instanţa constată că moştenitori legali cu vocaţie succesorală au rămas părţile, în calitate de descendenţi de gradul I, aceştia acceptând moştenirea, conform art. 685 şi 689 C.civ.
Potrivit art. 668 C.civ., „copiii sau descendenţii lor succed tatălui, mamei, … şi oricărui alt ascendent, fără deosebire de sex şi chiar de ar fi născuţi din deosebite căsătorii. Ei succed în părţi egale când se găsesc toţi în gradul dintâi şi sunt chemaţi după propriul lor drept.”
Având în vedere aceste dispoziţii legale, instanţa va stabili cota-parte ce se cuvine fiecărui moştenitor, respectiv 1/3.
Masa succesorală, conform înscrisurilor depuse la dosar, se compune din:
-apartamentul situat în Craiova, str. Desnăţui nr. x, bl. x, sc.1, ap.5, pe care defunctul l-a dobândit în calitate de legatar universal al defunctei B Ioana, conform certificatului de moştenitor nr. 1982/16.09.1987;
-terenul în suprafaţă totală de 16514,4 mp situat în extravilanul comunei Mischii, Jud. Dolj, astfel:
-suprafaţa de 1080,80 mp în tarlaua x, parcela 10, cu vecinii: la N-Cărăvan Dumitru; la E-A10 Popa Gh.; la S- Dincă Ştefan; la V- A11 Popa Gh;
-suprafaţa de 4424 mp în tarlaua x, parcela 11, cu vecinii: la N- Zamfir Gh; la E-A10 Popa Gh; la S- Dincă Ştefan; la V-A818 Popa Gh;
-suprafaţa de 5504,8 mp în tarlaua x, parcela 10, cu vecinii: la N-Cărăvan Dumitru; la E-Mehedinţeanu Ştefania; la S-Dincă Ştefan; la V- Popa M. Ion;
-suprafaţa de 514,4 mp, în tarlaua x, parcela 10, cu vecinii: la N-Cărăvan Dumitru; la E-Constantinescu Ioana; la S-Dincă Ştefan; la V-Ştefan Teodora;
-suprafaţa de 4990,4 mp, în tarlaua x, parcela 14, cu vecinii: la N- Popa Emil; la E-De 457; la S- Chiriac Constantin; la V-Dincă Cecilia.
Terenul menţionat a fost dobândit de defunct în baza sentinţei civile nr. 21997/29.11.1996 a Judecătoriei Craiova şi a deciziei civile nr. 98/26.01.1998 pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 2500/1997, în urma partajării averii succesorale rămasă în urma defuncţilor săi părinţi, P I M şi P I.
În consecinţă, instanţa, în baza art. 673 ind. 5 C.p.c., va admite în parte şi în principiu acţiunea, va constata deschisă succesiunea defunctului P I., la data decesului, conform art. 651 Cod civil şi masa succesorală compusă din bunurile menţionate, precum şi calitatea de moştenitori legali acceptanţi a părţilor.
Terenul în suprafaţă de 1500 mp situat în extravilanul municipiului Craiova, tarlaua x, parcela 10, nu va fi reţinut de instanţă în compunerea masei succesorale pentru următoarele considerente:
Potrivit contractului de donaţie autentificat sub nr. 597/11.05.1999 de BNP Defta Emil, pârâta L. Ş.a donat acest teren defunctului.
În realitate însă, astfel cum reiese din declaraţiile martorilor B S şi S.I., precum şi din interogatoriul luat pârâtei L. Şt., între defunct şi pârâta N. V. s-a încheiat un contract de mandat (de interpunere), defunctul cumpărând terenul pentru această pârâtă. Deci, în realitate, fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare (şi nu de donaţie) iar calitatea de cumpărător a avut-o pârâta N. V. şi nu defunctul.
Astfel, martorul B. S. a declarat că a însoţit-o pe pârâta N. V. de mai multe ori pentru a căuta un teren. Pârâta i-a spus ulterior martorei că a achiziţionat un teren în cartierul Bordei, în apropierea Cimitirului Roboaica şi că a întocmit actul pe numele tatălui său, deoarece actualul său soţ are doi copii dintr-o altă căsătorie iar banii cu care a fost achiziţionat terenul erau obţinuţi de pârâtă înaintea căsătoriei.
De asemenea, instanţa reţine că martora a asistat la discuţii între defunctul Popa Ion şi soţul pârâtei N. V., discuţii din care reieşea că terenul aparţinea acesteia, defunctul chiar spunându-i pârâtei să „facă actele şi să treacă terenul pe numele său, întrucât era bătrân şi nu ştia cât va mai trăi”.
Martorul S. I. a folosit timp de 9 ani terenul în litigiu şi întrucât i-a auzit pe pârâta N. V. şi pe soţul acesteia că doreau să cumpere un teren, i-a pus în legătură cu proprietara terenului, pârâta L. Şt., cu care au încheiat în casa martorului, o chitanţă de mână, fiind plătit un avans de 5 000 000 lei. Restul urma a fi achitat la întocmirea actelor la notar.
După încheierea actelor, pârâta L. Şt. i-a spus martorului că a primit banii de la pârâta N. V. dar că actele le-a întocmit cu tatăl acesteia.
Martorul a mai declarat că soţul pârâtei N. V. i-a spus că actul s-a încheiat în acest mod deoarece acesta avea doi copii şi nu dorea ca aceştia să aibă vreun drept asupra terenului.
În prezenţa martorului, pârâta N. V. şi pârâta L. Şt. s-au înţeles cu privire la obiectul contractului- preţ şi teren-, acesta din urmă fiind individualizat, iar după întocmirea actelor pârâta N. V. şi soţul său l-au împrejmuit, au construit pe acesta o casă şi anexe şi au plantat viţă-de-vie.
După ce pârâta N. V. s-a despărţit de soţul său, acesta i-a spus martorului că terenul este al pârâtei.
De asemenea, din răspunsurile pârâtei L. Şt. la interogatoriul luat la propunerea pârâtei N. V., reiese că acestea au convenit vânzarea terenului în suprafaţă de 1500 mp şi că, împreună cu defunctul, au convenit să încheie un act de donaţie pe numele acestuia.
Prin urmare, în baza art. 1175 Cod civil instanţa va admite în principiu cererea reconvenţională şi va constata că actul de donaţie încheiat între defunct şi pârâta L. Şt. este simulat atât prin interpunere de persoane cât şi cu privire la natura acestuia, fiind vorba în realitate de un contract de vânzare-cumpărare (preţul fiind plătit de pârâta Nistrea V).
În privinţa cererilor formulate de reclamant şi de pârâta N.V. având ca obiect raportul donaţiilor făcute de defunct celor două fiice ale sale, instanţa reţine că pârâta P.D. a recunoscut la interogatoriul luat la propunerea reclamantului că în anul 1982 a primit de la defunct suma de 46 000 lei în vederea achiziţionării apartamentului său.
Deşi pârâta N. V. nu a recunoscut că, la rândul său, a primit în anul 1983 o donaţie de 60 000 lei de la tatăl său pentru a-şi achiziţiona apartamentul situat în Craiova, str. Felix Aderca, bl. X , ap.7, din declaraţiile martorelor M.L. şi P.D. reiese că pârâta a primit această donaţie, defunctul declarându-le martorelor că le-a ajutat pe ambele fiice să-şi achiziţioneze apartamentele în care locuiau şi că pe reclamant nu l-a ajutat în acest mod, dar că acestuia urma să-i revină apartamentul cuprins în masa succesorală.
Potrivit art. 751 Cod civil, descendenţii au, unii faţă de alţii, în situaţia în care vin efectiv la moştenire, acceptând-o fie şi sub beneficiu de inventar, de a readuce la moştenire, în natură sau prin echivalent bănesc, bunurile pe care le-au primit cu titlu de donaţie de la cel care lasă moştenirea, afară de cazul când donatorul a dispus scutirea de raport.
În baza art. 673 ind. 6 C.p.c. va dispune efectuarea unei expertize în specialitatea construcţii şi a unei expertize în specialitatea topografie pentru individualizarea şi lotizarea bunurilor ce alcătuiesc masa succesorală, urmând ca expertul topo să efectueze o variantă comună, iar asupra loturilor propuse a fi atribuite pârâtelor să se impute sumele menţionate anterior, onorariul de expert urmând a fi suportat în mod egal de părţi.
Dosar nr. 5337/215/2006 -partaj succesoral-
JUDECATORIA CRAIOVA JUDEŢUL DOLJ
Î N C H E I E R E
Şedinţa publică din 11.12.2007
Instanţa constituită din:
PREŞEDINTE:Daniela Grigoraşcu-Judecator
GREFIER: Carmen Şelaru
Pe rol soluţionarea acţiunii avînd ca obiect partaj succesoral formulată de reclamantul Popa Ion Sorel, în contradictoriu cu pârâtele Popa Daniela, Nistrea Viorica şi Lascu Ştefana.
La apelul nominal facut in şedinţă publică au raspuns pârâtele Nistrea Viorica asistată de avocat Icu Mihai şi Lascu Ştefana, lipsind reclamantul, reprezentat de avocat Ilie Gabriel şi pârâta Popa Daniela, reprezentată de avocat Plugărescu Alina.
Procedura este legal indeplinită.
S-a facut referatul oral al cauzei de catre grefiera de şedinţă, după care, a fost luat interogatoriu pârâtei Lascu Ştefana, răspunsurile fiind consemnate pe aceeaşi filă cu întrebările.
Avocat Icu Mihai, pentru pârâta Nistrea Viorica, a precizat că îşi întemeiază cererea reconvenţională pe instituţia juridică a interpunerii de persoane cât şi pe simulaţie prin deghizarea actului juridic.
Intanţa ia act de această precizare şi nemaifiind alte cereri de formulat, excepţii de invocat sau probe de administrat, a acordat cuvântul pe încheierea de admitere în principiu.
Avocat Ilie Gabriel, pentru reclamant, a solicitat admiterea în principiu a acţiunii aşa cum a fost formulată şi precizată şi respingerea cererii reconvenţionale formulate de pârâta Nistrea Viorica.
Avocat Plugărescu Alina, pentru pârâta Popa Daniela, a solicitat admiterea în principiu a acţiunii, respingerea cererii reconvenţionale a pârâtei Nistrea Viorica şi reţinerea la masa de împărţit a terenului extravilan în suprafaţă de 1500 mp. A mai solicitat amânarea pronunţării pentru a depune concluzii scrise.
Avocat Icu Mihai, pentru pârâta Nistrea Viorica, a solicitat admiterea în parte şi în principiu a acţiunii, admiterea în totalitate a cererii reconvenţionale şi excluderea de la masa de împărţit a terenului în suprafaţă de 1500 mp. Solicită amânarea pronunţării pentru a depune concluzii scrise.
INSTANŢA
Pentru a da posibilitatea pârâtelor să depună concluzii scrise,
PENTRU ACESTE MOTIVE
DISPUNE
Amână pronunţarea asupra încheierii de admitere în principiu la data de 14.12.2007.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11.12.2007.
Presedinte Grefier
D. GrigoraşcuC. Şelaru
1
