S.P. – 342/15.12.2011
Tâlhărie
Individualizarea modalităţii de executare a pedepsei în condiţiile în care fapta a fost săvârşită în termenul de încercare.
Constată că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaş din data de 8 noiembrie 2011 a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul, F. M. – fiul lui M. şi O., născut la data de – în Mediaş, dom. în com. M.nr.- jud. S-;pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie în calificarea prev. de art. 211 alin.1 ; alin.2 lit. c C .penal, cu aplicarea art. 37 lit. a şi 83 C. penal , arătându-se că : în dimineaţa zilei de 15.10.2011 în jurul orelor 8,30, în timp ce se afla în loc public, prin exercitarea unor acte de violenţă, inculpatul i-a sustras părţii vătămate C. A. suma de 3.360 euro şi 644 lei, după care, spre a-şi asigura scăparea, a aplicat din nou părţii vătămate o serie de lovituri.
Inculpatul, fiind prezent în instanţă, a declarat mai înainte de citirea actului de sesizare că recunoaşte săvârşirea faptei pentru care a fost trimis în judecată,întocmai cum este reţinută în actul de acuzare, solicitând să fie judecat pe baza recunoaşterii vinovăţiei sale, potrivit procedurii prev. de art. 320 ind.1 C.pr.penală.
Dispoziţiile legale amintite referă asupra posibilităţii acordată inculpatului de a beneficia de judecata procesului pe baza recunoaşterii vinovăţiei sale şi a însuşirii probelor administrate până la sesizarea instanţei, caz în care, inculpatul beneficiază de reducerea limitelor legale ale pedepsei cu o treime.
Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele :
În fapt
La data de 15 octombrie 2011 în jurul orelor 4,15 ,partea vătămată C. A., aflându-se în mun.Mediaş unde petrecuse la un club de noapte, s-a reîntors cu un taxi în localitatea de domiciliu, M.. Pe drumul de reîntoarcere, în dreptul discotecii de la intrarea din com. Moşna, partea vătămată a observat pe inculpatul F. M., care era împreună cu un alt tânăr. Inculpatul a făcut semn cu mâna să oprească , partea vătămată fiind de acord a încuviinţat şoferului că poate opri, spre a-i lua şi pe ei. Urcându-se în maşină, cei trei au convenit să meargă împreună la restaurantul „H. V. ” din localitatea Botorca. Pe drum au mai oprit şi la alte localuri unde au consumat băuturi alcoolice. La restaurant cei trei au consumat de asemenea şi băuturi alcoolice, iar plata, în sumă de 145 lei, a fost efectuată parţial de către partea vătămată care a achitat suma de 70 lei, diferenţa fiind plătită de inculpat. La insistenţele taximetristului pe motiv că i se termină tura la ora 8,00 şi trebuie să predea maşina şoferului de schimb, în jurul orelor 7,30 au părăsit hanul deplasându-se spre Mediaş. La cererea părţii vătămate C. A. taximetristul i-a schimbat la bancomat suma de 100 euro , şi apoi, s-au deplasat în benzinăria „M.” unde a fost predată maşina schimbului următor. Costul deplasării cu taxi-ul a fost de 150 lei, fiind integral plătit de către partea vătămată C.. După acest episod, taximetristul A. A. in care efectuase transportul , ştiind că urma să se deplaseze în localitatea Richiş, s-a oferit să-i transporte gratuit pe cei trei cu autoturismul personal până în com. Moşna. Pe drum, inculpatul F. M. i-a reproşat părţii vătămate C. A. că numai el făcuse majoritatea plăţilor , taximetristul intervenind şi aplanând aceste discuţii.
Ajunşi în localitatea Moşna,în jurul orelor 8,30, din maşină a coborât prima dată tânărul identificat ca fiind martorul M. I., inculpatul şi partea vătămată continuând deplasarea până la magazinul situat aproape de Căminul Cultural. Inculpatul F. M. a cumpărat două ciocolate pe care i le-a dat taximetristului pentru fetele sale, acesta plecând mai departe, rămânând însă împreună cu partea vătămată C. A. şi cumpărând o sticlă de coniac, pe care au consumat-o amândoi. După aceea au pornit spre casă, pe jos, timp în care, inculpatul F. M. a reaprins discuţiile legate de bani şi plăţile suportate de fiecare. Ajungând în zona Şcolii Generale Ş.L.R. pe considerentul că ar fi plătit mai mult la han decât partea vătămată şi nemulţumit de această situaţie, inculpatul F. M. l-a lovit pe C. A. cu pumnul în zona feţei după care i-a sustras din portmoneu suma de 3.360 euro şi 644 lei. Ridicându-se de la pământ şi revenindu-şi din şocul loviturii, partea vătămată i-a cerut inculpatului să-i înapoieze banii, agăţându-se de hainele acestuia. Inculpatul pentru a scăpa, i-a mai aplicat o serie de lovituri părţii vătămate . Actele de agresiune exercitate de inculpat au fost observate de martorii C. A., H. I. Ş. şi R. M. care au anunţat poliţia. La faţa locului a descins un echipaj de poliţie care au cerut inculpatului să arate suma de bani pe care o avea asupra sa, partea vătămată reclamând dispariţia unei sume de aproape 4.000 euro. Inculpatul a prezentat suma de 66 lei şi 10 euro, declarând că alte sume de bani nu are, însă la perchiziţia corporală s-a găsit în buzunarul drept de la piept al gecii purtate atunci, suma de 3.360 euro şi 644 lei, sustrasă de la partea vătămată.
În urma agresiunii exercitate de inculpat, partea vătămată a suferit multiple leziuni constând în excoriaţii, plăgi, tumefacţii la nivelul feţei, echimoze şi hemoragie subconjunctivală , acestea necesitând 11-12 zile de îngrijiri medicale.
Pentru asistenţă medicală, partea vătămată a fost transportată de urgenţă cu ambulanţa la Spitalul mun. M..
Starea de fapt enunţată rezultă din : plângerea şi declaraţiile părţii vătămate C. A. , acesta declarând că inculpatul F. M. este cel l-a lovit şi i-a sustras banii; care se coroborează cu procesul-verbal de cercetare la faţa locului şi planşa fotografică / filele 4-15 dosar/ de unde rezultă amplasamentul zonei unde s-a produs incidentul , profilul loviturilor suferite de partea vătămată şi urmele de sânge ale agresiunii impregnate pe haina purtată; se mai coroborează cu procesul-verbal al percheziţiei corporale /fila 16 dosar/ sumele găsite asupra inculpatului fiind identice cu cele reclamate de partea vătămată; cu declaraţiile martorilor M. I.- fila 41 dosar care confirmă faptul că partea vătămată a deţinut o sumă consistentă de bani, în euro, văzându-i banii atunci când a deschis portmoneul pentru efectuarea plăţii la diferitele restaurante la care au fost; a martorului A. A. – fila 42 dosar, care aminteşte în finalul declaraţiei sale despre discuţia provocată de inculpat prin care îi reproşa părţii vătămate că el ar fi plătit tot , iar aceasta din urmă, nimic; cu declaraţiile martorilor C. A., H. I.-Ş. şi R. M./ filele 44-46 dosar/ care aflându-se în trecere prin zona şcolii generale au observat pe inculpatul F. lovind pe partea vătămată, fapt pentru care au intervenit încercând să imobilizeze pe inculpat şi anunţând poliţia pentru a descinde la faţa locului pentru a restabilit ordinea ; precum şi cu declaraţiile martorilor S. R. şi M. V. B. / filele 43 şi 47 dosar/ care au susţinut că au văzut pe partea vătămată având asupra ei sumele acelea mari de bani.
Leziunile suferite de partea vătămată rezultă din certificatul medico-legal /fila 21-22 dosar/ ca şi numărul de îngrijiri medicale necesitate pentru vindecare. Toate aceste probe se mai coroborează şi cu declaraţiile inculpatului care a recunoscut săvârşirea faptei , în faţa instanţei declarând de altfel că îşi însuşeşte probele enunţate precizând că nu le contestă şi că nu are alte probe de solicitat.
În drept
Fapta inculpatului F. M. care în dimineaţa de 15.10.2011 în jurul orelor 8,30, în curtea şcolii generale într-un loc vizibil din stradă, prin întrebuinţarea de violenţe a deposedat pe partea vătămată suma de 3.360 euro şi 644 lei, pe care şi i-a însuşit pe nedrept, constituie infracţiunea de tâlhărie prev. şi pedepsită de art. 211 alin.1; alin.2 lit .c C. penal, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii cuprinsă între 5 – 20 ani. Având beneficiul procedurii recunoaşterii vinovăţiei, limitele legale enunţate se reduc pe temeiul legii cu o treime ceea ce înseamnă că pedeapsa aplicabilă pentru infracţiunea săvârşită se situează între 3 ani şi 4 luni închisoare până la 13 ani şi 4 luni închisoare.
Fapta săvârşită de inculpat prezintă pericol social şi în concret, prin valorile sociale la care s-a atentat, modul de săvârşire – într-un loc public şi prin violenţă excesivă, prezintă gravitate deosebită. Inculpatul a fost sincer ,dar nu se află la prima confruntare cu legea penală, având antecedente penale , aflându-se în starea de recidivă postcondamnatorie prev.de art. 37 lit .a C .penal. Astfel, prin sentinţa penală nr. -/14.10.2008 a Judecătoriei Agnita, rămasă definitivă la data de 03.02.2009, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o durată de 3 ani, pentru săvârşirea unei infracţiuni la regimul rutier – conducerea unui autovehicul având în sânge o îmbibaţie alcoolică peste limita legală. Sub durata acestui termen de încercare şi mai înainte de împlinirea lui, inculpatul a săvârşit această nouă infracţiune intenţionată pentru care legea prevede pedeapsa mai mare de 1 an închisoare.
Aşadar, având în vedere toate aceste circumstanţe, prin aplicarea art. 320 ind.1 alin.7 C.pr.penală, inculpatul va fi condamnat la pedeapsa de – 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea de tâlhărie săvârşită.
Totodată, în baza art. 83 C. penal se va dispune revocarea beneficiului suspendării condiţionate privind pedeapsa de 1 an închisoare pe care inculpatul o va executa pe lângă pedeapsa nou aplicată.
Potrivit art.83 C. penal, dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârşit din nou o infracţiune , instanţa revocă suspendarea condiţionată , dispunând executarea în întregime a pedepsei , care nu se contopeşte cu pedeapsa nou aplicată.
Inculpatul se regăseşte în această situaţie, faţă de condamnarea suferită anterior prin sentinţa penală nr.-/2008 a Judecătoriei Agnita la care s-a făcut referire mai sus, revocarea fiind în acest caz obligatorie.
În baza art.71C.penal se va aplica inculpatului şi pedeapsa accesorie privind interzicerea exerciţiului drepturilor civile prev. de art. 64 lit .a teza a II a şi lit. b C. penal , fapta săvârşită aflându-se într-o evidentă incompatibilitate cu exerciţiul acestor drepturi ce presupun şi implică funcţii de autoritate publică.
La individualizarea pedepsei s-au mai avut în vedere şi celelalte criterii prev. de art. 72 C. penal. Din această perspectivă s-a apreciat că nu se impune o altă modalitate de individualizare decât în regim de executare cu privare de libertate având în vedere folosirea violenţei la comiterea sustragerii, precum şi reiterarea comportamentului infracţional , în condiţiile în care o dată a beneficiat de clemenţă beneficiind de suspendarea condiţionată tocmai pentru a da dovadă că a înţeles avertismentul pedepsei aplicate în sensul de a-şi revizui şi îndrepta comportamentul în raport şi acord cu exigenţele şi valorile pe care societatea înţelege să le ocrotească prin legea penală edictată, lucru pe care nu l-a făcut. Mai mult, prin decizia 1/17 ianuarie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie , în soluţionarea unui recurs în interesul legii, a statuat că dispoziţiile art. 83 C.penal se interpretează în sensul că acestea nu permit o altă individualizare decât executarea în regim de privare de libertate într-un loc de deţinere,acest tratament sever fiind consecinţa conduitei infractorului care în dispreţul încrederii ce i s-a acordat şi a posibilităţii ce i s-a oferit de a se îndrepta fără executarea pedepsei a săvârşit din nou o infracţiune, găsindu-şi justificarea în starea de periculozitate a acestuia care a recidivat, argumentaţie ce se regăseşte în considerentele deciziei menţionate. Această decizie a fost publicată în Monitorul Oficial, fapt pentru care, potrivit art. 414 ind.5 alin.4 C.pr.penală, ea este obligatorie pentru instanţe.
În baza art. 350 rap .la art. 148 lit. d,f C. pr. penală se va dispune menţinerea stării de arest a inculpatului cu deducerea potrivit art.88 C. penal , din pedeapsa aplicată, a perioadei reţinerii şi arestului preventiv din 15.10.2011 şi până în prezent. Situaţia antecedentelor penale şi reiterarea aceluiaşi comportament infracţional sunt împrejurări ce susţin gradul de pericol social care îl prezintă pentru ordinea publică, precum şi riscul mare de a recidiva pe aceeaşi cale, şi la care comunitatea ar fi expusă, în situaţia în care ar fi pus în libertate.
În ceea ce priveşte latura civilă a acţiunii, partea vătămată C. A. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma 1.000 euro, daune morale , solicitând şi cheltuielile judiciare efectuate constând în taxele medicale şi de transport suportate. Inculpatul nu a contestat aceste sume , declarând că este de acord să despăgubească pe partea civilă cu sumele pretinse de aceasta. Situaţie în care, instanţa luând act de poziţia părţilor exprimată va obliga pe inculpat în baza art. 346 C. pr. penală prin rap. la art. 14 C. pr. penală şi art.998 C. civil să plătească părţii civile Comiza Adrian suma de 1.000 euro sau echivalentul în lei calculat la cursul oficial de la data executării, cu titlu de daune morale, iar în baza art. 193 C.pr.penală, va fi obligat să plătească aceleaşi părţi, suma de 323,50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare , justificate cu chitanţele de la filele 79-80 dosar. Din această perspectivă au fost incluse toate cheltuielile pentru s-au depus chitanţele amintite, mai puţin chitanţa cu nr.061941/17.10.2011, întrucât aceasta se referă la achiziţia de medicamente cheltuieli ce eventual pot fi cuprinse numai în cadrul despăgubirilor materiale şi nu al cheltuielilor judiciare or, partea civilă nu a formulat pretenţii cu acest titlu de despăgubiri materiale.
În cauză s-au mai constituit părţi civile Spitalul mun. M. cu suma de 100 lei, cheltuieli cu îngrijirea medicală acordată părţii vătămate C. A., precum şi Serviciul de Ambulanţă S. pentru sumele alocate cu transportul efectuat cu ambulanţa, respectiv 381,24 lei.
Instanţa având în vedere dispoziţiile art.313 din Legea 95/2006 potrivit cărora persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătăţii altor persoane răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale urmând a fi obligate la plata cheltuielilor efective ocazionate de asistenţa medicală acordată victimei prin fapta sa ilicită cauzatoare de prejudiciu , urmează ca în baza textului de lege arătat să-l oblige pe inculpat la sumele pretinse şi corespunzătoare constituirii de parte civilă ale celor două unităţi spitaliceşti. Respectiv, la suma de 100 lei , la care se vor adăuga dobânzile legale calculate până la plata efectivă a datoriei către Spitalul mun. M., conform adresei de la fila 62 dosar, şi la suma de 381,24 lei cu dobânzile şi penalităţile legale aferente acestei sume până la efectuarea plăţii, către Serviciul de Ambulanţă Judeţean S., conform adresei de la fila 26 dosar.
Consecinţă a condamnării, inculpatul va fi obligat în baza art. 191 , 189 C.pr.penală să plătească statului suma de 900 lei, cheltuieli judiciare , din care suma de 600 lei, reprezintă onorariu avocat oficiu.
