Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Jud. S. a fost dispusă trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului D. I., pentru săvârşirea infracţiunilor de tâlhărie, prevăzută de art. 233 C.p. (p.v. C. A. – P.), tâlhărie calificată, prevăzută de art. 233 C.p., art. 234 alin. 1 lit. d C.p., cu aplicarea art. 77 lit. d C.p. (p.v. B.G.C.) şi tentativă la infracţiunea de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 32 alin. 1 C.p. rap. la art. 233 C.p., 234 alin. 1 lit. d C.p., cu aplicarea art. 77 lit. d C.p. (p.v. C. D.), toate cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.p. și art. 38 alin. 1 C.p.
În actul de sesizare s-a reţinut că inculpatul în ziua de….., orele 17:30, persoana vătămată C.A.P. a plecat de la Colegiului de Artă C. P. din mun. S., după ce a terminat ora de muzică, cu intenţia de a se deplasa spre domiciliul său din mun. S. În timp ce se deplasa pe o alee pietonală neamenajată din apropierea Colegiului de Artă C.P., care face legătura dintre str. C.D. şi staţia de autobuz 22 Decembrie, aceasta a fost îmbrâncită de D.I., care venea din sens opus, cu intenţia de a-i sustrage telefonul marca Samsung Galaxy Trend Lite, pe care persona vătămată îl ţinea în mână. În urma violenţelor exercitate de acesta, persoana vătămată a scăpat telefonul mobil jos iar inculpatul l-a luat şi a fugit în direcţia staţiei de autobuz 22 Decembrie. În urma agresiunilor, persoana vătămată nu a suferit leziuni care să necesite pentru vindecare zile de îngrijiri medicale.
În data de …., în jurul orelor 18:30, B. G. C. şi C. D. au terminat cursurile la liceul de Artă C.P., unde sunt colegi de clasă şi au hotărât să se deplaseze spre casă. În momentul în care aceştia se aflau pe……, în faţa blocului nr. 1, au fost abordaţi de suspectul H. M. – V. şi de inculpatul D.I., iar acesta din urmă, sub ameninţarea cu moartea, le-a solicitat persoanelor vătămate să îi înmâneze bunurile pe care le aveau asupra lor. Deoarece persoanele vătămate nu s-au conformat, inculpatul D.I. şi suspectul H. M. – V. au început să îi îmbrâncească pentru a intra în posesia bunurilor. Astfel, inculpatul D.I. i-a sustras lui B. G. C. din buzunarul pantalonilor un portofel în care avea suma de 15 lei, un telefon mobil marca Samsung Galaxy SIII Mini, în timp ce suspectul H. M. – V. i-a sustras acestuia punga de chipsuri şi sticla de suc.
În aceeaşi împrejurare şi în prezenţa inculpatului D.I., suspectul H. M. – V. s-a îndreptat către C. D. C. şi a încercat să îi sustragă bunurile pe care le avea în buzunarele pantalonilor. Văzând că C. D. opune rezistenţă, acesta a exercitat violenţe asupra sa până când a căzut la pământ, după care l-a lovit în zona feţei. D.I. şi H. M. – V. au fugit de la faţa locului fără să reuşească să sustragă vreun bun persoanei vătămate C. D. În urma agresiunii C. D. a suferit leziuni care, potrivit raportului de constatare medico-legală nr….., necesită pentru vindecare un număr de 2-3 zile de îngrijiri medicale.
Prin sentinţa penală nr. A Judecătoria S. a dispus condamnarea inculpatului D.I. la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 233 Cod penal cu aplicarea art. 396 al.10 Cod de procedură penală, şi a art. 41 al.1 Cod penal, persoană vătămată C. A. – reprezentată legală prin părinţi C. M. şi C. M.
Instanţa a dispus condamnarea inculpatul D.I. la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată, prevăzută de art.233 C.p., art.234 alin.1 lit. d C.p. cu aplicarea art. 396 al.10 Cod de procedură penală, a art.77 alin.1 lit. d C.p şi a art. 41 al.1 Cod penal, persoană vătămată B. G. C. reprezentat legal prin părinţi :B. G. şi B. M.
Instanţa a dispus condamnarea inculpatul D.I. la o pedeapsă de 1 (unu) an şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la infracţiunea de tâlhărie calificată prevăzută de art.32 alin.1 C.p. rap. la art.233 C.p., 234 alin.1 lit. d C.p. cu aplicarea art. 396 al.10 Cod de procedură penală, a art.77 alin.1 lit. d C.p şi a art. 41 al.1 Cod penal, persoană vătămată C. D. reprezentat legal prin părinţi: C. C. şi C. D.
În baza art. 38 alin. 1 C.pen. rap. la art. 39 alin. 1 lit. b) C.pen., instanţa a aplicat inculpatului D.I. pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare, la care adaugă un spor de o treime din suma celorlalte două pedepse, respectiv un spor de 1 (unu) an şi 2 (două) luni, urmând ca, în final, inculpatul să execute o pedeapsă de 4 (patru) ani şi 2 (două) luni închisoare.
În temeiul art. 43 al.2 Cod penal raportat la art. 41 al.1 Cod penal la pedeapsa rezultantă de 4 (patru) ani şi 2 (două) luni închisoare dispusă în prezenta cauză s-a adăugat restul neexecutat de 314 zile din pedeapsa rezultantă stabilită prin sentinţa penală a Judecătoriei I. definitivă prin nerecurare la data de 04.06.2013, rest rămas neexecutat în urma liberării condiţionate dispusă prin sentinţa penală ….a Judecătoriei O, inculpatul D.I. executând în total pedeapsa de 4 (patru) ani, 2 (două) luni şi 314 (trei sute paisprezece) zile.
S- au aplicat pedepse accesorii şi pedepse complementare.
În temeiul art. 399 al.1 Cod de procedură penală a menţinut arestarea preventivă a inculpatului D.I.. În conformitate cu art. 72 Cod penal, a dedus din durata pedepsei durata reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 23.02.2015 până la zi.
Instanţa a constatat că persoanele vătămate B.G.C. şi C. D. prin reprezentanţii legali nu s-au constituit părţi civile în prezenta cauză. În baza art. 19 şi art. 397 alin. 1 C. proc. penală şi art. 1357 Cod civil instanţa a admis acţiunea civilă şi în consecinţă a obligat pe inculpatul D.I. la plata către partea civilă C. A. P. reprezentată legală prin părinţi C. M. și C. M. a sumei 2000 lei, din care 800 lei daune materiale şi 1200 lei reprezentând daune morale.
În temeiul art. 274 al.1 Cod de procedură penală sumele de câte 195 lei reprezentând onorariu apărători din oficiu persoane vătămate în cursul judecăţii avocat T. G. conform delegaţiei, avocat R. D. conform delegaţiei, avocat M. C. conform delegaţiei, suma de 200 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu inculpat avocat S.A. conform delegaţiei, suma de 300 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu inculpat în cursul urmăririi penale avocat M. A. conform delegaţiei, suma de 1200 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu persoane vătămate în cursul urmăririi penale avocat M. R. conform delegaţiei, suma de 300 lei reprezentând onorariu apărător oficiu persoană vătămată în cursul urmăririi penale avocat G. M. conform delegaţiei.
În temeiul art. 4 al 2 din Protocolul privind stabilirea onorariilor pentru avocaţii care acorda asistenta juridica in materie penală, în vigoare la data emiterii delegaţiei de asistenţă juridică din oficiu, a respins cererea formulată de avocat C. M. de acordare a onorariului pentru asistenţa juridică acordată în cursul urmării penale suspectului H. M. V.
În temeiul art. 274 al.1 Cod de procedură penală, a obligat pe inculpatul D.I. la plata către stat a sumei de 2.500 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 1.400 lei reprezintă cheltuieli judiciare din cursul urmăririi penale.
Împotriva acestei sentinţe a declarat inculpatul D.I., solicitând reindividualizarea pedepsei, având în vedere circumstanţele atenuante ce pledează în favoarea sa şi împrejurările comiterii faptei, atitudinea sinceră, de recunoaştere, regret şi colaborare cu organele judiciare pe parcursului procesului penal.
Prin decizia penală nr. B, Curtea de Apel S. a respins apelul declarat inculpatul D.I. ca neîntemeiat.
Curtea de Apel S. a apreciat că, în mod corect prima instanţă a reţinut situaţia de fapt şi a stabilit vinovăţia inculpatului apelant pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate la urmărirea penală, dat fiind că acesta s-a prevalat de procedura de judecată privind recunoaşterea vinovăţiei, prevăzută de art. 374, 375 Cod procedură penală, dând faptei comise încadrarea juridică corespunzătoare. Curtea îşi însuşeşte pe deplin motivarea primei instanţe. De altfel, aceste aspecte nici nu sunt vizate de apelul inculpatului, acesta criticând exclusiv modalitatea de individualizare a pedepsei.
Privitor la acest aspect, Curtea a constatat că instanţa de fond a dat dovadă de suficientă clemenţă atunci când a aplicat inculpatului o pedeapsă într-un cuantum legal, rezultat în urma aplicării corecte a dispoziţiilor art. 396 alin.10 Cod procedură penală, deşi fapta comisă, prin natura, modalitatea de săvârşire şi consecinţele produse prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat şi având în vedere că nu se află la primul conflict cu legea penală fiind condamnat anterior în mai multe rânduri la pedepse privative de libertate inclusiv pentru comiterea unor fapte de acelaşi gen. În acelaşi timp însă, se impune ca în cadrul operaţiei de individualizare a pedepsei, judecătorul să ia în considerare împreună toate criteriile prevăzute de norma legală amintită, să le evalueze împreună şi, după caz, să acorde o pondere deosebită fiecăruia dintre acestea, determinată de propriul conţinut, în vederea stabilirii pedepsei corespunzătoare pentru reeducarea celui condamnat.
Or, raportându-se la speţa de faţă, funcţie de aspectele învederate, Curtea a apreciat că nu se impune a se reţine în favoarea inculpatului apelant circumstanţe atenuante legale, elementele favorabile acestuia fiind valorificate de către instanţa de fond prin stabilirea unei pedepse minime, o redozare a cuantumului acesteia punând în pericol scopul pentru care a fost aplicată acela de reeducare, de formare a unei atitudini corecte faţă de muncă, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială şi de prevenire a săvârşirii de noi infracţiuni.
