Dosar nr. 1026/214/2014
JUDECĂTORIA COSTEŞTI
SENTINŢĂ PENALĂ Nr. 14
Şedinţa publică de la 12 Martie 2015
Ministerul Public este reprezentat prin procuror D C, din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Costeşti
Pe rol pronunţarea asupra cauzei penale privind pe inculpaţii L.F., N.M.D. şi B.C.A., trimişi în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Costeşti, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată, prev. de art. 233 C.pen. rap. la art. 234 alin. 1 lit. d) şi f) C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen., în cond. art. 77 lit. d) C.pen. – pentru inculpat L.F.; art. 233 C.pen. rap. la art. 234 alin. 1 lit. d) şi f) C.pen. – pentru inculpatul N.M.D. şi art. 233 C.pen. rap. la art. 234 alin. 1 lit. d) şi f) C.pen., în cond. art. 113 şi următ. C.pen. – pentru inculpatul minor B.C.A..
INSTANŢA
Prin rechizitoriul nr. 805/P/2013 din data de 08.04.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Costeşti, înregistrat pe rolul Judecătoriei Costeşti sub nr. 1026/214/2014, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului L.F. pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată în formă continuată, prev. de disp. art. 233 – 234 alin. 1 lit. d şi f C.pen., cu aplicarea disp art. 35 alin. 1 C.pen. şi în condiţiile art. 77 lit. d C.pen. şi în stare de libertate a inculpatului N.M.D. pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată, prev. de art. 233 – 234 alin. 1 lit. d şi f C.pen. şi a inculpatului minor B.C.A. pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată, prev. de art. 233 – 234 alin. 1 lit. d şi f C.pen. în condiţiile art. 113 şi urm. C.pen.
În fapt s-a reţinut că în noaptea de 16/17.05.2013, în jurul orei 23.20, inculpatul L.F. împreună cu inculpatul minor B.C.A. au pătruns fără drept, prin escaladarea gardului, în curtea, iar apoi în locuinţa persoanei vătămate S.I., diagnosticat cu semipareză pe partea stângă a corpului, şi prin folosirea de ameninţări şi violenţe, au sustras de la acesta suma de 3400 lei. În aceeaşi noapte de 16/17.05.2013, în jurul orei 02.56, inculpatul L.F. împreună cu inculpatul N.M.D. au pătruns fără drept, prin escaladarea gardului, în curtea, iar apoi în locuinţa persoanei vătămate S.I., diagnosticat cu semipareză pe partea stângă a corpului, şi prin folosirea de ameninţări şi violenţe, au sustras de la acesta suma de 340 lei.
În susţinerea situaţiei de fapt mai sus menţionate au fost administrate următoarele mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la faţa locului şi planşă foto anexă; planşă foto întocmită cu ocazia examinării criminalistice a persoanei vătămate S.I.; declaraţii persoană vătămată; acte medicale cu privire la starea de sănătate a persoanei vătămate; declaraţii inculpat L.F.; declaraţii inculpat B.C.A.; declaraţii inculpat N.M.D.; proces-verbal de confruntare a inculpaţilor L.F. şi N.M.D.; proces-verbal de confruntare a inculpaţilor L.F. şi B.C.A.; adresa nr. 196131/17.05.2013 a IPJ Argeş – Serviciul Criminalistic Compartimentul Identificări Judiciare conform căreia urmele papilare ridicate de la faţa locului au fost create de degetul mare şi de cel inelar de la mâna stângă a inculpatului N.M.D.; raport de constatare criminalistică dactiloscopică nr. 116476/13.03.2014 a IPJ Argeş – Serviciul Criminalistic Compartimentul expertize şi constatări criminalistice cu privire la examinarea criminalistică a urmelor papilare identificate la faţa locului; fişă custodie şi plicul aferent, sigilat cu sigiliul MAI, privind urmele papilare identificate la faţa locului; adresa nr. 116698/03.04.2014 a IPJ Argeş – Serviciul Criminalistic Compartimentul Identificări Judiciare Laboratoul Poligraf conform căreia inculpatul L.F. a refuzat testarea poligraf, după ce iniţial fusese de acord cu aceasta şi procesul-verbal de refuz; raport de constatare criminalistică nr. 116713/04.04.2014 pentru detectarea comportamentului simulat al inculpatului N.M.D.; declaraţie de consimţământ la examinarea poligraf a inculpatului N.M.D.; proces-verbal de reconstituire a săvârşirii faptelor cu inculpat N.M.D. şi planşă foto anexă; proces-verbal de prezentare în vederea recunoaşterii efectuată de către persoana vătămată S.I., fotografiile şi planşa foto anexă; proces-verbal de efectuare a unei percheziţii domiciliare la domiciliul inculpatului BC-A; proces-verbal de efectuare a unei percheziţii domiciliare la domiciliul inculpatului L.F. şi planşă foto anexă; proces-verbal privind vizualizarea imaginilor surprinse de camerele de supraveghere aparţinând barului „La Nicu Viki”; procese-verbale de căutare a inculpatului L.F.; dovada seria H nr. 0077902 din data de 24.05.2013 de introducere în camera de corpuri delicte a Poliţiei oraşului Costeşti a unei perechi de mănuşi de culoare neagră şi a unui hanorac cu glugă de culoare neagră; caziere inculpaţi L.F., B C-A şi N.M.D..
La termenul de judecată din data de 28.08.2014, inculpaţilor le-au fost aduse la cunoştinţă prevederile art. 396 alin. 10 C.p.p., ocazie cu care atât inculpatul L.F., cât şi inculpaţii N.M.D. şi B.C.A. au declarat că nu doresc să uzeze de procedura simplificată prev. de art. 374 C.pr.pen., instanţa luând act de manifestarea de voinţă în acest sens a celor trei inculpaţi şi dispunând începerea cercetării judecătoreşti.
În cursul cercetării judecătoreşti, instanţa a audiat cei trei inculpaţi, a reaudiat persoana vătămată S.I., dar şi martorii audiaţi în cursul urmăririi penale, N I D, S N A şi A R, a audiat cu privire la latura civilă martorele G E şi T Ea şi a dispus efectuarea unui referat de evaluare a inculpatului minor B.C.A..
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
În noaptea de 16/17.05.2013, în jurul orei 23.20, inculpatul L.F. împreună cu inculpatul minor B.C.A. au pătruns fără drept, prin escaladarea gardului, în curtea, iar apoi în locuinţa persoanei vătămate S.I., diagnosticat cu semipareză pe partea stângă a corpului, şi prin folosirea de ameninţări şi violenţe, au sustras de la acesta suma de 3400 lei şi un telefon mobil.
În aceeaşi noapte de 16/17.05.2013, în jurul orei 03.00, inculpatul L.F. împreună cu inculpatul N.M.D. a pătruns din nou fără drept, prin escaladarea gardului, în curtea, iar apoi în locuinţa persoanei vătămate S.I., diagnosticat cu semipareză pe partea stângă a corpului, şi prin folosirea de ameninţări şi violenţe, au sustras de la acesta suma de 340 lei.
Astfel, la data de 17.05.2013, Poliţia Costeşti a fost sesizată de către Negru Iuliana Daniela cu privire la faptul că în noaptea de 16/17.05.2013, persoane necunoscute au pătruns în locuinţa persoanei vătămate S.I., de unde prin violenţă şi ameninţare au sustras suma de 3700 lei, un telefon mobil marca Sony Ericsson K 300 şi un pachet de ţigări. Organele de cercetare penală s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, conform procesului-verbal din data de 17.05.2013, persoana vătămată formulând plângere penală la aceeaşi dată.
În cauză a fost efectuată o cercetare la faţa locului, în procesul-verbal întocmit cu această ocazie menţionându-se că locuinţa persoanei vătămate S.I. este reprezentată de o casă bătrânească prevăzută cu o prispă de lemn, pe suportul de lemn care o împrejmuieşte găsindu-se urme de sol şi vegetaţie, iar gardul de lemn care împrejmuieşte gospodăria a fost găsit având două uluci rupte şi care prezentau urme de vegetaţie şi sol.
Fiind audiată în cauză în cursul urmăririi penale, persoana vătămată S.I. a declarat că în noaptea de 16/17.05.2013, în jurul orelor 00.00, în timp ce dormea, în casă au intrat doi indivizi care l-au ameninţat că îl taie şi să le dea banii. Persoana vătămată a mai arătat că a văzut cele două persoane, întrucât era televizorul pornit, a constatat că sunt tineri, iar unul din ei purta un “cioc”.
De asemenea, a precizat că îi poate recunoaşte, iar din cuprinsul procesului-verbal de prezentare pentru recunoaştere aflat la filele 125-126 d.u.p. din data de 17.05.2015 coroborat cu declaraţia martorei Negru Iuliana Daniela reiese că persoana vătămată S.I. i-a recunoscut din fotografii pe inculpaţii L.F. şi B.C.A. ca fiind cele două persoane care în noaptea de 16/17.05.2013 au pătruns în locuinţa sa, de unde prin violenţă şi ameninţare au sustras suma de 3700 lei.
Persoana vătămată a mai arătat că cei doi l-au ameninţat cu acte de violenţă, iar unul din ei, cel cu cioc, s-a urcat peste el în pat, i-a astupat gura cu mâna pentru a nu ţipa şi i-a mai zis odată că îl taie. Fiindu-i frică şi presupunând că cei doi au un cuţit la ei, persoana vătămată le-a dat cheia de la sertarul în care ţinea banii, cheie pe care o ţinea ascunsă într-o căciulă. Celălalt inculpat a luat cheia şi a luat banii din sertar, iar după ce au luat banii au luat şi un telefon mobil marca Sony Ericsson K300 şi un pachet de ţigări marca “More”. Mai arată persoana vătămată că ulterior, în jurul orei 03.00, au intrat din nou peste el în casă şi i-au cerut să îi dea toţi banii. Cel cu cioc i-a căutat prin buzunare şi i-a luat suma de 320 lei, persoana vătămată neripostând de frică. Fiind audiată prin comisie rogatorie în cursul judecăţii de către Judecătoria Petroşani, persoana vătămată şi-a menţinut declaraţiile cu privire la aceste aspecte.
Situaţia de fapt reţinută este susţinută de declaraţia martorei Negru Daniela, care a arătat că în dimineaţa zilei de 17.05.2013, în jurul orelor 7.00 dimineaţa, imediat ce a ajuns la domiciliul persoanei S.I. , acesta a început să-i povestească aspectele anterior relatate, precizând totodată faptul că persoana vătămată nu a putut suna la poliţie, deoarece i-a fost sustras telefonul mobil.
Din adeverinţa medicală aflată în dosarul de urmărire penală la fila 41’, eliberată la data de 17.05.2013 de dr. Nuţă Cătălin George, rezultă că la momentul săvârşirii faptei, persoana vătămată S.I. figura în evidenţele CMI Recea cu diagnostigul AVC (accident vascular cerebral n.n.) secundar, BPOC (Bronhopneumopatia cronica obstructivă n.n.), iar bolnavul este imobilizat la pat. Despre starea de sănătate precară a persoanei vătămate au declarat şi martorele NI D şi G E, care a arătat că înaintea săvârşirii faptei, partea civilă S.I. cu dificultate ieşea pe prispă, în baston, ţinea tot timpul uşa deschisă şi o chema pe martoră, care era vecina sa, strigând-o sau bătând cu bastonul în geam.
Săvârşirea primului act material de către inculpatul L.F. împreună cu inculpatul B.C.A. rezultă şi din declaraţiile martorelor D I şi A R din cursul urmăririi penale coroborate şi cu declaraţiile martorului Stănescu Adrian şi cu aspectele consemnate în procesul-verbal de vizionare. Astfel, martorele D Ionica şi A R au arătat că în noaptea de 16/17.05.2013, în jurul orei 23.45, în timp ce se îndreptau spre casă, în dreptul bisericii, s-au întâlnit cu două persoane de sex masculin, circulând în aceeaşi direcţie, către barul „La Nicu Vichi”, ambele martore recunoscând pe una din aceste persoane ca fiind L.F., martora Deaconescu Ionica arătând şi faptul că cealaltă persoană i s-a părut a fi numitul B.C.A., zis „Cristi al lui Budincă”.
Din declaraţiile martorului Stănescu Adrian coroborate cu procesul-verbal de vizionare a camerelor de supraveghere a rezultat că în jurul orei 00.00, inculpaţii L.F. şi inculpatul B.C.A. au intrat în barul „La Nicu Vichi”, au comandat la bar mai multe produse, cei doi inculpaţi achitând separat, fiecare cu câte o bancnotă de 100 lei.
Fiind audiat în cauză, inculpatul L.F. a declarat în cursul urmăririi penale că în noaptea de 16/17.05.2013, la iniţiativa inculpatului B.C.A., au mers împreună la domiciliul persoanei vătămate S.I., de la care urmau să ia nişte bani, cu 3 zile înainte discutând cu B.C.A. despre faptul că auziseră că acesta are bani acasă. În jurul orelor 23.00 au ajuns în apropierea gospodăriei persoanei vătămate, amândoi sărind gardul locuinţei, de acolo pe prispa casei şi au intrat în casă pe uşa care era descuiată, aspecte ce se coroborează cu cele rezultate din procesul-verbal de cercetare la faţa locului. Când au intrat în camera persoanei vătămate, au văzut-o pe aceasta pe pat, dormind cu faţa către perete, televizorul fiind aprins. Au început să caute banii, fără a răvăşi lucrurile, inculpatul L.F. precizând că ştia tot din auzite că acesta ţine banii în sertarul mesei, care era încuiat, sau sub perna pe care dormea. Negăsind banii şi nici cheia de la sertar, inculpatul L.F. a menţionat că s-a aşezat pe pat lângă persoana vătămată, pe care a trezit-o, el i-a prins mâinile şi l-a imobilizat, iar inculpatul B.C.A. i-a pus mâna la gură bătrânului pentru a nu ţipa, aspect ce rezultă şi din declaraţia persoanei vătămate care a arătat că unul din ei i-a pus mâna la gura pentru a nu ţipa. Inculpatul L.F. a mai relatat că persoana vătămată le-a cerut să nu îi facă rau pentru că este bolnav, el spunându-i că nu se va întâmpla nimic, întrebându-l unde este cheia. S.I. i-a spus că este în căciula care se află pe masă, inculpatul L a luat-o şi i-a dat-o inculpatului B.C.A., care a mers la sertar şi a luat de acolo toţi banii pe care i-a găsit. Inculpatul L.F. a declarat că au luat 1900 lei din care 200 lei i-a dat persoanei vătămate spunându-i că îi ajung până ia pensia. Apoi l-a pupat pe bătrân şi au plecat sărind din nou gardul gospodăriei. L.F. a mai precizat că atât el, cât şi inculpatul B.C.A. au purtat mănuşi tot timpul cât au stat în casa persoanei vătămate. După ce au luat banii, au mers acasă la inculpatul minor B.C.A., s-au aşezat pe o bancă şi i-au împărţit, el luând 1000 lei şi minorul 700 lei, el aruncând mănuşile în mărăcini, iar ulterior, în jurul orei 00.30, au mers împreună la barul “”Nicu Vichi”.
În ceea ce îl priveşte pe inculpatul B.C.A., inculpatul N.M.D. a declarat că în data de 18.05.2015, în timp ce se aflau împreună în maşina poliţiei, inculpatul B.C.A. i-a relatat că nu vrea să recunoască faptul că în noaptea de 16/17.05.2013 a fost împreună cu L.F. la domiciliul persoanei vătămate şi au luat suma respectivă de bani, motivat de faptul că atâta timp cât L nu este prins de poliţie, nu are nimeni ce să îi facă (fila 70 d.u.p.).
Inculpatul B.C.A. nu a recunoscut săvârşirea faptei, declarând că nu reţine între ce ore a fost la barul “La Nicu Vichi”, dar între orele 03.00 – 03.30 inculpaţii L.F. şi N.M.D. au fost la el la domiciliu, l-au strigat şi el i-a dat inculpatului L.F. mănuşile pe care le lăsase la el acasă. Inculpatul Neagoe i-a cerut împrumut nişte bani, însă l-a refuzat, ulterior aceştia plecând. Inculpatul B.C.A. a precizat că a avut o bancnotă de 50 lei dată de tatăl său, a jucat la aparate, a consumat un suc, a cumpărat un pachet de ţigări şi i-a dat inculpatului N.M.D. suma de 20 lei, aspect ce nu se coroborează cu restul probelor administrate şi nici cu declaraţia anterioară a inculpatului, din data de 17.05.2013 (fila 60 d.u.p.), în cuprinsul căreia a menţionat că a plecat de acasă cu suma de 20 lei. Mai arată acesta că motivul pentru care pe camerele de filmat ale barului apare la tejghea cu o bancnotă albastră, cumpărând sau schimbând-o, este pentru că inculpatul L.F. l-a trimis să procedeze în acest sens, precizare care de asemenea nu este susţinută de niciun alt mijloc de probă.
În ceea ce priveşte cel de-al doilea act material, săvârşirea acestuia de către inculpatul L.F. împreună cu inculpatul N.M.D. rezultă cu evidenţă din declaraţiile persoanei vătămate coroborate cu declaraţiile iniţiale ale inculpatului N.M.D. şi ale inculpatului B.C.A., declaraţiile inculpatului L.F., procesul verbal de reconstituire cu inculpatul N.M.D. şi planşa foto efectuată cu ocazia reconstituirii, procesul verbal de reconstituire cu inculpatul L.F. şi planşa foto efectuată cu ocazia reconstituirii, procesul-verbal de confruntare a inculpaţilor L.F. şi N.M.D., raportul de constatare criminalistică dactiloscopică nr. 116476 din 13.03.2014, fiind susţinute şi de martorul Stănescu Adrian şi aspectele consemnate în procesul-verbal de vizionare.
Astfel, fiind audiată prin comisie rogatorie în cursul judecăţii de către Judecătoria Petroşani, persoana vătămată S.I. a declarat că în jurul orei 3.00 dimineaţa în domiciliul său au intrat două persoane, din care una poate preciza cu siguranţă că era persoana care prezenta un smoc de păr pe buza inferioară. Din nou a fost ameninţat că în situaţia în care nu are să le dea banii care i-au mai rămas o să îi taie gâtul. Amândoi s-au urcat în pat lângă el, unul din ei i-a pus cotul pe umăr, iar celălalt i-a luat banii din buzunar, bani pe care îi băgase în buzunar în prezenţa acestora când au venit prima dată.
Această afirmaţie se coroborează cu declaraţia inculpatului L.F., care a arătat că inculpatul N.M.D. s-a aşezat şi el pe pat şi a pus o mână pe S.I., iar în momentul în care a văzut banii în mâna persoanei vătămate, l-a apăsat pe bătrân cu o mână în zona umărului.
Mai arată inculpatul L.F. în cuprinsul declaraţiei că minorul B.C.A. îi spusese inculpatului N.M.D. că au fost împreună la S.I. de la care luaseră banii. Acesta a mai declarat că în jurul orelor 03.00 a plecat împreună cu inculpatul N.M.D. din bar, iar în momentul în care a ajuns la domiciliul lui B.C.A., inculpatul Neagoe a intrat în curtea acestuia pentru a-i cere nişte bani, a strigat după inculpatul B, însă afară a ieşit tatăl acestuia, B F, care i-a cerut să plece. El şi-a luat mănuşile din locul unde le lăsase şi au plecat. Inculpatul L.F. a declarat în continuare că, întrucât inculpatul N.M.D. ştia de la inculpatul B.C.A. că fuseseră la S.I. de la care luaseră bani, el i-a spus să meargă din nou acasă la persoana vătămată, de la care să ia 200 lei.
Acest aspect a fost precizat de inculpat şi în cursul confruntării cu inculpatul N.M.D., când a arătat că văzându-l pe inculpatul B că vorbeşte separat cu inculpatul, a crezut că inculpatul B i-a spus că au sustras banii, astfel încât după ce au mers la acesta acasă pentru ca inculpatul Neagoe să îi mai ceară bani, însă nu a obţinut, inculpatul L i-a spus lui N.M.D. că au mai lăsat persoanei vătămate 200 lei şi i-a explicat cum au procedat anterior, el şi B.C.A..
A relatat în continuare inculpatul că au plecat spre persoana vătămată, au ajuns la domiciliul acestuia, au sărit gardul, au intrat în camera în care dormea persoana vătămată, cerându-i şi restul de bani. Persoana vătămată a spus că au venit alţii înainte şi i-au luat, însă inculpatul L.F. a declarat că a insistat să bage mâna în buzunar unde a văzut că a băgat banii pe care îi lăsaseră anterior. Inculpatul L.F. a mai declarat că el a pus mâna pe S.I. şi a ţinut-o aşa până când a scos banii din buzunar, moment în care inculpatul N.M.D. s-a repezit şi i-a smuls din mână. A mai precizat inculpatul L.F. că inculpatul N.M.D. s-a aşezat şi el pe pat şi a pus o mână pe S.I., iar în momentul în care a văzut banii în mâna persoanei vătămate, l-a apăsat pe bătrân cu o mână în zona umărului, iar cu cealaltă mână a smuls banii. I-au cerut persoanei vătămate să stea liniştit şi să nu strige, după care au plecat şi s-au întors la bar, unde au jucat toţi banii la aparatele de joc.
Potrivit concluziilor raportului de constatare criminalistică dactiloscopică nr. 116476 din 13.03.2014, urmele papilare prezentate în imaginile nr. 4 şi 5 din raport (imaginile nr. 37 şi 38 din planşa fotografică nr. 624605/17.05.2013), ridicate de pe un dulap de pe prispa casei persoanei vătămate, au fost create de numitul N.M.D..
Martorul S A a precizat în cursul audierii faptul că la un moment dat, în jurul orelor 02.00, B.C.A. a plecat din bar, iar ulterior a plecat şi L.F., care s-a întors în jurul orelor 04.00, însoţit de Neagoe Mihai, aspect susţinut şi de procesul-verbal de vizionare a imaginilor surprinse de camerele de supraveghere din bar, martorul putând observa că cei doi au introdus în aparatele de joc circa 160 lei, neputând preciza care din cei doi avea banii.
Mai mult, cu privire la săvârşirea acestei fapte, inculpatul B.C.A. a declarat că, în timp ce se aflau în maşina Arestului IPJ, a stat de vorbă cu inculpatul N.M.D., care i-a spus că a fost cu L.F. la S.I., de unde au luat nişte bani, fără să ştie cât.
Fiind audiat în cauză, inculpatul N.M.D. a avut o atitudine oscilantă, declarând că recunoaşte săvârşirea faptei, apoi însă, revenind asupra declaraţiei iniţiale, a declarat că nu recunoaşte săvârşirea infracţiunii de tâlhărie. Instanţa va înlătura declaraţiile inculpatului în părţile ce nu se coroborează cu restul materialului probatoriu administrat în cauză, existând discordanţe evidente chiar în cuprinsul declaraţiilor succesive ale inculpatului cu privire la aceleaşi aspecte.
În cuprinsul declaraţiilor iniţiale olografe şi a celor din data de 17.05.2013, inculpatul N.M.D. a arătat că recunoaşte şi regretă săvârşirea faptei. Astfel, acesta a relatat că în noaptea 16/17.05.2013 inculpatul L.F. a rămas fără bani şi i-a spus să meargă cu el să facă împreună 200 lei. Inculpatul N.M.D. precizează că iniţial nu a fost de acord, dar, la insistenţele lui L.F., a acceptat să meargă să ia nişte bani de la cineva din casă. L.F. l-a condus în cătunul Corbeşti, com. Recea, unde ajunşi în dreptul unei gospodării, inculpatul Lolică i-a spus să sară gardul din lateralul curţii şi, după ce l-au escaladat, inculpatul Lolică a intrat primul în casă pe uşa care era deschisă. Inculpatul N.M.D. a mai arătat că el l-a urmat şi a rămas în hol, acesta intrând în camera din partea stângă, unde se afla o persoană în vârstă care stătea în pat. Inculpatul L.F. i-a cerut acestuia pe un ton ridicat să-i dea banii, însă acesta a spus că nu mai are, pentru că au venit alte două persoane şi i-au luat banii. În cuprinsul declaraţiilor din data de 17.05.2013, inculpatul N.M.D. a arătat că L.F. s-a aşezat pe patul unde stătea întins S.I. şi i-a cerut să îi dea banii, persoana vătămată spunându-i că nu mai are bani, moment în care s-a aşezat şi el pe pat. Inculpatul L.F. s-a sprijinit apoi cu cotul stâng pe partea vătămată în zona toracelui, spunându-i “haide, bă, scoate banii”. Inculpatul L.F. nu l-a crezut, s-a aşezat pe pat, a pus cotul pe persoana vătămată, spunându-i să scoată restul de bani. Atunci persoana vătămată a scos din buzunarul pantalonilor suma de 340 lei, pe care i-au împărţit pe drum către barul “Nicu Vichi”, el luând 160 lei, iar inculpatul L.F. 180 lei. A mai precizat inculpatul N.M.D. că inculpatul L.F. i-a spus că a mai fost în seara respectivă la partea vătămată S.I. împreună cu B.C.A. şi au luat luat suma de 1400 lei. Ulterior, inculpatul N.M.D. şi-a nuanţat declaraţiile date iniţial, nemairecunoscând săvârşirea faptei de tâlhărie comisă împreună cu inculpatul L.F..
Susţinerea inculpatului N.M.D. în sensul că nu a avut cunoştinţă cum urmau să obţină banii despre care i-a vorbit inculpatul L.F. nu poate fi acceptată, în condiţiile în care era noapte, în jurul orei 03.00, cei doi inculpaţi au pătruns în locuinţa persoanei vătămate prin escaladarea gardului, iar pe aceasta au găsit-o dormind. Nu va fi reţinută nici apărarea inculpatului din cursul confruntării, conform căreia au pătruns în locuinţă prin escaladarea gardului pe motiv că inculpatul Lolică i-a spus că S.I. are un câine agresiv, având în vedere circumstanţele săvârşirii faptei, ora târzie, dar şi faptul că într-o atare situaţie, în mod obişnuit, proprietarul locuinţei trebuie să le permită accesul, iar stăpânul animalului este cel care intervine pentru ca vizitatorii să poată pătrunde în curte şi locuinţă. Mai mult decât atât, inculpatul nu a susţinut acest lucru în niciuna din declaraţiile anterioare, iar acest aspect nu este susţinut de nicio altă probă. De asemenea, nu poate fi reţinută nici susţinerea inculpatului că nu a prevăzut exercitarea de ameninţări şi violenţe de către celălalt inculpat, pentru că, daca aşa ar fi stat lucrurile, ar fi intervenit în sensul împiedicării celuilalt inculpat şi nu ar fi rămas pe tot parcursul săvârşirii faptei, nu ar fi contribuit nemijlocit la săvârşirea faptei şi nu ar fi împărţit banii obţinuţi, ci ar fi încercat sa ajute persoana vătămată. Mai mult decât atât, această circumstanţă reală, care este şi element constitutiv al infracţiunii de tâlhărie, se răsfrânge şi asupra sa, deoarece a cunoscut-o şi a prevăzut-o.
În drept, fapta inculpatului L.F. care, în noaptea de 16/17.05.2013, în jurul orei 23.20, împreună cu inculpatul minor B.C.A. a pătruns fără drept, prin escaladarea gardului, în curtea, iar apoi în locuinţa persoanei vătămate S.I., diagnosticat cu semipareză pe partea stângă a corpului, şi prin folosirea de ameninţări şi violenţe, au sustras de la acesta suma de 3400 lei şi un telefon mobil întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de infracţiunii de tâlhărie calificată, prev. de disp. art. 233 – 234 alin. 1 lit. d şi f C.pen., în condiţiile art. 77 lit. d C.pen.
Fapta inculpatului L.F. care în aceeaşi noapte de 16/17.05.2013, în jurul orei 03.00, împreună cu inculpatul N.M.D. a pătruns din nou fără drept, prin escaladarea gardului, în curtea, iar apoi în locuinţa persoanei vătămate S.I., diagnosticat cu semipareză pe partea stângă a corpului, şi prin folosirea de ameninţări şi violenţe, au sustras de la acesta suma de 340 lei întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie calificată în formă continuată, prev. de disp. art. 233 – 234 alin. 1 lit. d şi f C.pen.
Având în vedere faptul că inculpatul L.F. a săvârşit la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv, acţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni, respectiv ale infracţiunii de tâlhărie calificată în formă continuată, prev. de disp. art. 233 – 234 alin. 1 lit. d şi f C.pen., urmează a se reţine dispoziţiile art 35 C.pen. privitoare la infracţiunea continuată.
Astfel, cele două acte materiale descrise anterior întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie calificată în formă continuată, prev. de disp. art. 233 – 234 alin. 1 lit. d şi f C.pen., cu aplicarea disp art. 35 alin. 1 C.pen. şi în condiţiile art. 77 lit. d C.pen.
În acest context, instanţa subliniază că prevederile art. 233- 234 alin. 1 lit. d şi f din noul C. pen. reprezintă o reglementare mai favorabilă pentru inculpat în comparaţie cu prevederile art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b şi alin. 21 lit. c din vechiul C. pen., având în vedere limitele de pedeapsă mult mai reduse din noua reglementare, chiar în condiţiile aplicării disp. art. 35 alin. 1 C.pen. şi în condiţiile art. 77 lit. d C.pen.
Instanţa va reţine în sarcina inculpatului elementul circumstanţial agravant special prevăzut de art. 234 alin. 1 lit. d Cod penal deoarece ambele acte materiale au fost săvârşite în timpul nopţii, dar şi elementul circumstanţial agravant prevăzut de art. 234 alin. 1 lit. f Cod penal, având în vedere faptul că cele două acte materiale au fost săvârşite prin violare de domiciliu. Împrejurarea că inculpatul L.F. a săvârşit primul act material împreună cu minorul B.C.A. determină reţinerea circumstanţei agravante prev. de art. 77 lit. d C.pen.
Sub aspect subiectiv, instanţa constată că ambele acte materiale au fost săvârşite de inculpatul L.F. cu forma de vinovăţie a intenţiei directe calificate prin scop.
Fapta inculpatului B.C.A. care, în noaptea de 16/17.05.2013, în jurul orei 23.20, împreună cu inculpatul L.F. a pătruns fără drept, prin escaladarea gardului, în curtea, iar apoi în locuinţa persoanei vătămate S.I., diagnosticat cu semipareză pe partea stângă a corpului, şi prin folosirea de ameninţări şi violenţe, au sustras de la acesta suma de 3400 lei şi un telefon mobil întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de infracţiunii de tâlhărie calificată, prev. de disp. art. 233 – 234 alin. 1 lit. d şi f C.pen., în condiţiile art. 113 şi urm. C.pen.
Instanţa va reţine în sarcina inculpatului elementul circumstanţial agravant special prevăzut de art. 234 alin. 1 lit. d Cod penal deoarece fapta a fost săvârşită în timpul nopţii, dar şi elementul circumstanţial agravant prevăzut de art. 234 alin. 1 lit. f Cod penal, având în vedere faptul că aceasta a fost săvârşită prin violare de domiciliu, cei doi inculpaţi pătrunzând fără drept în locuinţa persoanei vătămate S.I.. De asemenea, având în vedere vârsta inculpatului, care era minor la data săvârşirii faptei, urmează a se reţine dispoziţiile art. 113 şi urm. C.pen.
Instanţa apreciază că prevederile art. 233- 234 alin. 1 lit. d şi f din noul C. pen. în condiţiile art. 113 şi urm. C.pen. reprezintă o reglementare mai favorabilă pentru inculpat în comparaţie cu prevederile art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b şi alin. 21 lit. c din vechiul C. pen., având în vedere tratamentul sancţionator aplicabil potrivit dispoziţiilor noului cod penal.
Sub aspect subiectiv, instanţa constată că fapta a fost săvârşită de inculpatul B.C.A. cu forma de vinovăţie a intenţiei directe, calificate prin scop.
Probele administrate în cauză demonstrează că inculpatul B.C.A. are calitatea de coautor al infractiunii de tâlhărie calificată, chiar dacă nu el a fost cel care a ameninţat şi a exercitat violenţele asupra persoanei vătămate. Inculpatul s-a aflat în aceeaşi încăpere şi a putut percepe în mod nemijlocit că persoana vătămată a fost ameninţată şi au fost exercitate acte de violenţă asupra sa de către inculpatul L.F.. Faptul că el a avut doar rolul de a executa activitatea de sustragere a sumei de bani aflată în sertarul mesei nu îl exonerează de răspundere în calitate de coautor al infracţiunii de tâlhărie, în condiţiile în care rolurile în săvârşirea faptei au fost împărţite între cei doi coinculpaţi. Chiar dacă nu el a fost cel care a executat violenţele asupra persoanei vătămate, această circumstanţă reală, care este şi element constitutiv al infracţiunii de tâlhărie, se rasfrânge şi asupra sa, deoarece a cunoscut-o şi a prevăzut-o. De altfel, în ceea ce priveşte ameninţarea, instanţa reţine că, raportat la starea fizică a persoanei vătămate, persoană în vârstă şi suferindă, lipsită de forţă fizică şi diagnosticată cu hemipareză, simpla prezenţă în casă, noaptea, a celor doi inculpaţi, persoane tinere şi având constituţii robuste, a constituit o adevărată ameninţare, de natură să îi creeze o puternică stare de temere.
Fapta inculpatului N.M.D. care, în noaptea de 16/17.05.2013, în jurul orei 03.00, împreună cu inculpatul L.F. a pătruns fără drept, prin escaladarea gardului, în curtea, iar apoi în locuinţa persoanei vătămate S.I., diagnosticat cu semipareză pe partea stângă a corpului, şi prin folosirea de ameninţări şi violenţe, au sustras de la acesta suma de 340 lei întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii. de tâlhărie calificată, prev. de disp. art. 233 – 234 alin. 1 lit. d şi f C.pen.
Sub aspectul aplicării legii penale mai favorabile, instanţa constată că prevederile art. 233- 234 alin. 1 lit. d şi f din noul C. pen. reprezintă o reglementare mai favorabilă pentru inculpat în comparaţie cu prevederile art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b şi alin. 21 lit. c din vechiul C. pen., având în vedere limitele de pedeapsă mult mai reduse din noua reglementare.
Probele administrate în cauză au condus la concluzia că cei doi inculpaţi au săvârşit infracţiunea, acţionând în mod unitar, concordant, în vederea realizării aceluiaşi scop, al obţinerii sumei de bani rămase de la persoana vătămată ce mai fusese tâlhărită în aceeaşi seară de către unul din ei, inculpatul Lolică, împreună cu o altă persoană, respectiv coinculpatul B.C.A.. În ceea ce priveşte ameninţarea, instanţa reţine că, raportat la starea fizică a persoanei vătămate, persoană în vârstă şi suferindă, lipsită de forţă fizică şi diagnosticată cu hemipareză, simpla pătrundere în casă, noaptea, în jurul orei 03.00, a celor doi inculpaţi, persoane tinere şi având constituţii robuste, după ce cu câteva ore înainte a mai fost tâlhărit, a constituit o adevărată ameninţare, de natură să îi creeze o puternică stare de temere, cu atât mai mult cu cât ambii inculpaţi s-au aşezat pe pat lângă persoana vătămată, inculpatul N.M.D. chiar în dreptul capului acestuia şi i-a pus cotul pe umăr, poziţie şi gest de natură să intimideze persoana vătămată şi să îi creeze o stare de teamă. Pe cale de consecinţă, instanţa constată că ambii inculpaţi au exercitat acte de ameninţare şi violenţe asupra persoanei vătămate în vederea constrângerii acesteia să remită banii care îi rămăseseră după prima faptă. Din probe rezultă că inculpaţii au pătruns în domiciliul victimei cu intenţia de a fura bani ori alte lucruri. După ce au ajuns în camera unde dormea victima, au căutat banii, dar negăsindu-i, au trezit-o şi au săvârşit actele de violenţă si ameninţare mai sus arătate, care au determinat-o să le remită restul de 340 lei. Din modul în care au conceput săvârşirea infracţiunii – pătrunderea prin escaladare în timpul nopţii în casa persoanei vătămate pe care o ştiau lipsită de apărare pentru ca prin ameninţare şi exercitarea de violenţe să o constrângă să le remită suma de bani – rezulta ca cei doi inculpaţi au actionat în deplin consens şi nicidecum independent unul de celălalt.
Din declaraţiile inculpatului şi ale persoanei vătămate, coroborate parţial cu cele ale inculpatului L.F. a rezultat cu certitudine că la săvârşirea faptei au participat cei doi inculpaţi, inculpatul L.F. aşezându-se lângă persoana vătămată şi ţinând o mână pe aceasta, în timp ce inculpatul N.M.D. s-a aşezat în dreptul capului persoanei vătămate, ţinând cotul pe umărul persoanei vătămate până când aceasta a scos banii pe care îi avea în buzunar. Prin urmare, nu numai că inculpatul N.M.D. a putut percepe nemijlocit faptul că persoana vătămată a fost ameninţată şi agresată de către inculpatul L.F., ci a şi participat nemijlocit la exercitarea ameninţărilor şi violenţelor faţă de aceasta. Cu atât mai mult, aşa cum s-a precizat anterior, nu va fi reţinută susţinerea inculpatului că nu a prevăzut exercitarea de ameninţări şi violenţe de către celălalt inculpat, pentru că, daca aşa ar fi stat lucrurile, ar fi intervenit în sensul împiedicării celuilalt inculpat şi nu ar fi contribuit în mod nemijlocit la săvârşirea faptei, împărţind ulterior banii obţinuţi. Mai mult decât atât, această circumstanţă reală, care este şi element constitutiv al infracţiunii de tâlhărie, se răsfrânge şi asupra sa, deoarece a cunoscut-o şi a prevăzut-o.
Sub aspect subiectiv, instanţa constată că fapta a fost săvârşită de inculpatul N.M.D. cu forma de vinovăţie a intenţiei directe calificate prin scop.
La individualizarea pedepsei care urmează a fi aplicată inculpatului L.F., instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare, respectiv limitele de pedeapsă fixate de lege pentru infracţiunea reţinută în sarcina sa, gradul ridicat de pericol social al faptei, prin prisma valorilor sociale ocrotite, atât patrimoniul, cât şi libertatea psihică şi integritatea fizică a persoanei, dar şi respectarea inviolabilităţii domiciliul, împrejurările şi modul de comitere a acestora, în timpul nopţii, în mod repetat (două acte materiale), prin escaladarea gardului şi violarea domiciliului persoanei vătămate, asupra unei persoane în vârstă de 75 de ani, diagnosticat cu hemipareză, lipsit de posibilitatea de a se apăra, despre care ştia că are grave probleme de sănătate persoana inculpatului, care a mai fost condamnat anterior la pedeapsa amenzii penale pentru fapte de violenţă, precum şi conduita manifestată pe parcursul procesului, pe parcursul urmăririi penale recunoscând săvârşirea celor două acte materiale, însă după ce a fost emis un mandat european de arestare pe baza căruia a fost extrădat din Cehia, iar pe parcursul judecăţii a avut o atitudine oscilantă şi abuzivă în ceea ce priveşte exercitarea drepturilor procesuale.
Prin prisma criteriilor de individualizare mai sus enunţate, instanţa va aplica inculpatului o pedeapsă cu închisoarea orientată deasupra minimului special stabilit de dipoziţiile art. 233 – 234 alin. 1 lit. d şi f C.pen. Întrucât s-a reţinut că fapta a fost săvârşită în condiţiile art. 77 lit. d C. pen., dar şi aplicarea dispoziţiilor art. 35 C.pen. privind infracţiunea continuată, instanţa va avea în vedere totodată şi prevederile art. 78 C.pen., privitoare la efectele circumstanţelor agravante, dar şi dispoziţiile art. 36 C.pen., privind regimul sancţionator al infracţiunii continuate.
Pe cale de consecinţă, instanţa apreciază că o pedeapsă de 5 ani închisoare aplicată inculpatului pentru prezenta infracţiune este de natură a asigura rolul educativ-preventiv şi punitiv al pedepsei, ce urmează a fi executată în condiţiile art. 60 C.pen.
Instanţa reţine că, având în vedere gravitatea infracţiunii comise, pericolul concret ridicat al acesteia, urmările produse dar şi cele care s-ar fi putut produce, cât şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, cauza Hirst Contra Marii Britanii, infracţiunea săvârşită de inculpat creează faţă de acesta o nedemnitate în exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat. Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 66 alin. 1 lit. a şi b Codul penal instanţa va interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani de la executarea pedepsei principale, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.
Instanţa reţine că, având în vedere gravitatea infracţiunii comise, pericolul concret ridicat al acesteia, urmările produse dar şi cele care s-ar fi putut produce, cât şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, cauza Hirst Contra Marii Britanii, infracţiunea săvârşită de inculpat creează faţă de acesta o nedemnitate în exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat. Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 66 alin. 1 lit. a şi b Codul penal instanţa va interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani de la executarea pedepsei principale, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.
Totodată instanţa, în temeiul 65 alin. 1 rap. la art. 66 alin. 1 lit. a şi b Codul penal va interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
Totodată instanţa, în temeiul 65 alin. 1 rap. la art. 66 alin. 1 lit. a şi b Codul penal va interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
Din cuprinsul adresei Biroului executări penale al Judecătoriei Costeşti şi a adresei nr. 358980/SMG/NAT din 30.10.3013 rezultă că inculpatul L.F. a fost arestat la data de 30.10.2013 în Praga, Republica Cehă, în vederea executării mandatului european de arestare. Împotriva inculpatului L.F. a fost emis mandatul de arestare preventivă nr. 1/U din data de 30.05.2013 şi mandatul european de arestare nr. 2 din 19.08.2013. Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 72 şi 73 C.pen., instanţa va deduce din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi a arestării preventive, începând cu data de 30.10.2013 la zi.
Instanţa, în temeiul art. 399 alin. 1 rap. la art. 404 alin. 4 C.p.p., va menţine măsura arestării preventive dispusă faţă de inculpatul L.F., prin încheierea de şedinţă din 30.05.2013 a Judecătoriei Costeşti, apreciind că măsura este temeinică şi legală, iar temeiurile avute în vedere la luarea măsurii se menţin.
La individualizarea pedepsei care urmează a fi aplicată inculpatului N.M.D., instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare, respectiv limitele de pedeapsă fixate de lege pentru infracţiunea reţinută în sarcina sa, gradul ridicat de pericol social al faptei, prin prisma valorilor sociale ocrotite, atât patrimoniul, cât şi libertatea psihică şi integritatea fizică a persoanei, dar şi respectarea inviolabilităţii domiciliul, împrejurările şi modul de comitere a acestora, în timpul nopţii, prin escaladarea gardului şi violarea domiciliului persoanei vătămate, asupra unei persoane în vârstă de 75 de ani, diagnosticat cu hemipareză, lipsit de posibilitatea de a se apăra, persoana inculpatului, necunoscut cu antecedente penale, precum şi atitudinea oscilantă manifestată pe parcursul procesului.
Prin prisma criteriilor de individualizare mai sus enunţate, instanţa va aplica inculpatului o pedeapsă cu închisoarea egală cu minimul special stabilit de dipoziţiile art. 233 – 234 alin. 1 lit. d şi f C.pen. Pe cale de consecinţă, instanţa consideră că o pedeapsă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pentru prezenta infracţiune este de natură a asigura rolul educativ-preventiv şi punitiv al pedepsei, ce urmează însă a fi executată în regim de detenţie.
Constatând că faţă de inculpatul N.M.D. a fost reţinut în cursul urmăririi penale, în temeiul art. 404 alin. 4 lit. a C.pr.pen şi art. 72 C.pen., instanţa va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reţinerii de 24 h, începând cu 17.05.2013 până la 18.05.2013, dispusă prin ordonanţa organelor de cercetare penală din cadrul Poliţiei Oraşului Costeşti din data de 17.05.2013.
În temeiul art. 399 alin. 1 C.pr.pen. rap. la art. 404 alin. 4 C.pr.pen, instanţa va menţine măsura controlului judiciar dispusă prin încheierea Judecătoriei Costeşti din data de 05.06.2014, apreciind că se menţin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii.
În temeiul art. 399 alin. 1 C.pr.pen. rap. la art. 404 alin. 4 C.pr.pen, instanţa va menţine măsura controlului judiciar dispusă prin încheierea Judecătoriei Costeşti din data de 05.06.2014, apreciind că se menţin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii.
În ceea ce îl priveşte pe inculpatul B.C.A., instanţa reţine că, potrivit art. 115 alin. 2 C.pen, alegerea măsurii educative care urmează să fie luată faţă de minor se face, în condiţiile art. 114, potrivit criteriilor prevăzute în art. 74.
Astfel, la individualizarea măsurii educative care urmează a fi aplicată inculpatului B.C.A., instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare, respectiv limitele de pedeapsă fixate de lege pentru infracţiunea reţinută în sarcina sa, gradul ridicat de pericol social al faptei, prin prisma valorilor sociale ocrotite, atât patrimoniul, cât şi libertatea psihică şi integritatea fizică a persoanei, dar şi respectarea inviolabilităţii domiciliul, împrejurările şi modul de comitere a acestora, în timpul nopţii, prin escaladarea gardului şi violarea domiciliului persoanei vătămate, asupra unei persoane în vârstă de 75 de ani, diagnosticat cu hemipareză, lipsit de posibilitatea de a se apăra, persoana inculpatului, necunoscut cu antecedente penale, precum şi atitudinea nesinceră manifestată pe parcursul procesului.
Potrivit art. 144 alin. 2 lit. b C.pen., faţă de minorul care, la data săvârşirii infracţiunii, avea vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani, se poate lua o măsură educativă privativă de libertate atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea de 7 ani sau mai mare ori detenţiunea pe viaţă. Or, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea de tâlhărie calificată, prev. de art. 233 – 234 alin. 1 lit. d şi f C.pen., este închisoarea de la 3 la 10 ani.
În temeiul art. 125 C.pen. rap. la art. 114 alin. 2 lit. b C.pen., instanţa va aplică inculpatului B.C.A. măsura educativă a internării într-un centru de detenţie pe o durată de 3 ani, cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată, prev. de art. 233 rap. la 234 alin. 1 lit. d şi f C.pen., cu aplic. art. 113 şi urm. C.pen. şi art. 5 C.pen.
Constatând că faţă de inculpatul B.C.A. a fost reţinut în cursul urmăririi penale, în temeiul art. 404 alin. 4 lit. a C.pr.pen., art. 127 C.pen. şi art. 72 C.pen., instanţa va deduce din măsura educativă privativă de libertate aplicată inculpatului perioada reţinerii de 24 h, începând cu 17.05.2013 până la 18.05.2013, dispusă prin ordonanţa organelor de cercetare penală din cadrul Poliţiei Oraşului Costeşti din data de 17.05.2013.
Din ansamblul materialului probator administrat în cauză a rezultat că la săvârşirea ambelor acte materiale, inculpatul L.F. a utilizat o pereche de mănuşi de culoare albă, găsite cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la locuinţa acestuia, astfel cum rezultă din cuprinsul procesului-verbal de percheziţie domiciliară şi planşa foto aferentă. Pentru aceste motive, în temeiul art. 112 alin. 1 lit. b C.pen. instanţa va dispune confiscarea de la inculpatul L.F. a mănuşilor folosite la săvârşirea faptei, ridicate şi depuse la camera de corpuri delicte conform dovezii seria H nr. 0077902 din data de 24.05.2015 (fila 176 d.u.p.).
Instanţa nu poate însă reţine că hanoracul cu glugă de culoare neagră ridicat cu ocazia aceleiaşi percheziţii domiciliare, cu care inculpatul L.F. a fost îmbrăcat în noaptea de 16/17.05.2013 constituie un bun folosit la săvârşirea faptei. Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 404 alin. 4 lit. f C.pr.pen., instanţa va restitui inculpatului L.F. hanoracul cu glugă de culoare neagră ridicat şi depus la camera de corpuri delicte conform dovezii seria H nr. 0077902 din data de 24.05.2015 (fila 176 d.u.p.).
În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, instanţa constată că prin declaraţia din data de 11.03.2014, persoana vătămată S.I. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 3850 lei, reprezentând contravaloarea banilor furaţi şi a bunurilor personale, precum şi cu daune morale ale căror cuantum le va menţiona ulterior. Prin cererea din data de 05.06.2014, persoana vătămată S.I., prin avocat, a completat constituirea iniţială de parte civilă, precizând că solicită, pe lângă despăgubirile materiale solicitate iniţial, în cuantum de 3850 lei, solicită şi acordarea sumei de 20.000 lei rerpezentând daune morale.
Potrivit art. 1357 C.civ., cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu intenţie sau din culpă, este obligat să îl repare, acesta fiind ţinut a repara patrimonial orice prejudiciu, fie patrimonial, fie nepatrimonial (art. 1381 alin.1 şi 2 raportat la art. 253 alin. 4 Cod civil).
Din prevederile legale menţionate, rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale, trebuie să fie întrunite anumite condiţii şi anume existenţa unei fapte ilicite, a prejudiciului, a raportului de cauzalitate şi a vinovăţiei celui care a cauzat prejudiciul.
Aceste condiţii sunt întrunite în cauză, prin faptele ilicite ale inculpaţilor L.F., B.C.A. şi N.M.D. expuse mai sus cauzându-se părţii civile S.I. un prejudiciu material, dar si un prejudiciu moral, între faptele săvârşite cu vinovăţie şi prejudiciu existând neîndoielnic o legătură de cauzalitate.
În stabilirea cuantumului despăgubirilor materiale, instanţa are în vedere declaraţia părţii civile, care a precizat că în noaptea de 16/17.05.2013 i-a fost sustrasă suma de 3740 lei şi un telefon mobil marca Sony Ericsson, care se coroborează cu declaraţia martorei N I D, cea care avea grijă de partea civilă, care a arătat că partea civilă i-a spus că în noaptea respectivă i-au fost sustraşi aproximativ 3700 lei şi telefonul mobil. Totodată, inculpatul N.M.D. a arătat că împreună cu inculpatul L.F. au sustras părţii civile suma de 340 lei, care se coroborează cu declaraţia părţii civile în acest sens. Prin urmare, instanţa reţine că în noaptea de 16/17.05.2013, inculpatul L.F., împreună cu inculpatul B.C.A., prin folosirea de ameninţări şi violenţe au sustras părţii civile S.I. suma de 3400 lei şi un telefon mobil marca Sony Ericsson, care a fost estimat la suma de 110 lei, iar în aceeaşi noapte, inculpatul L.F. împreună cu inculpatul N.M.D., prin exercitarea de ameninţări şi violenţe, au sustras părţii civile suma de 340 lei.
Potrivit art. 1382 C.civ., cei care răspund patrimonial pentru o faptă prejudiciabilă sunt ţinuţi solidar la reparaţie faţă de cel prejudiciat. Totodată, potrivit art. 1372 alin. 1 C.civ., cel care în temeiul legii, al unui contract ori al unei hotărâri judecătoreşti este obligat să supravegheze un minor sau o persoană pusă sub interdicţie răspunde de prejudiciul cauzat altuia de către aceste din urme persoane.
Partea civilă S.I. a suferit indubitabil un prejudiciu nepatrimonial prin faptele săvârşite de inculpaţii L.F., B.C.A. şi N.M.D..
Din declaraţia martorei N I D a rezultat că în dimineaţa de 17.05.2013 partea civilă era speriată rău şi nu mai vorbea coerent, în condiţiile în care în mod obişnuit era coerentă. Mai arată martora că după săvârşirea faptei partea civilă tresărea la fiecare zgomot şi nu mai dormea bine noaptea, cerându-i martorei să îl încuie noaptea în casă, în condiţiile în care înainte ţinea uşa de la intrare descuiată.
Totodată, martora G E, vecina părţii civile, a declarat că înainte de săvârşirea faptei, partea civilă S.I. ţinea tot timpul uşa descuiată şi o chema pe martora strigând sau bătând cu bastonul în geam, însă după faptă, fata care îl îngrijea îl încuia în casă. Mai arată martora că partea civilă a plecat la Hunedoara în luna martie 2014, dar şi faptul că de câte ori mergea la el îi vorbea de stressul pe care îl avea, tremura şi plângea mereu. Mai precizează martora că în prezent partea civilă o sună frecvent şi o întreaba despre starea casei lui, a pomilor, de vecini, de rod şi îi spune că îi e dor de casă, îşi doreşte să revină, să locuiască şi să moară în casa lui.
Aspectele de mai sus sunt susţinute şi de declaraţia martorei Tănase Elena, sora părţii civile, care a arătat că în ziua faptelor a fost anunţată de fata care îl îngrijea, care i-a relatat cele întâmplate. Martora a decis să meargă la fratele său, pentru a vedea ce s-a întâmplat cu el, găsindu-l speriat, plângând. Partea civilă a continuat să plângă toată ziua, motiv pentru care martora a rămas la el o săptămână pentru a-l linişti, acesta fiind permanent speriat, temându-se că va intra cineva pe el. A mai precizat martora că partea civilă nu dormea noaptea şi din cauza acestui stress i s-a agravat starea de sănătate, care a culminat cu amputarea piciorului drept, în condiţiile în care piciorul imobilizat de semipareză era cel stâng. În continuare, martora a declarat că atunci când a ajuns la el, S.I. i-a cerut să stea cu el, să nu plece, pentru că îi este frică, iar după ce a plecat, când vorbea la telefon cu acesta, plângea şi îi cerea să vină să stea cu el. Mai precizează martora Tănase Elena că din luna februarie 2014 partea civilă a fost internată la un spital în Hunedoara, după care a mers să locuiască la domiciliul fiicei sale, in oraşul Vulcan, jud. Hunedoara. Înaintea săvârşirii faptelor, partea civilă dormea cu uşa descuiată, iar după, îi cerea mereu să încuie uşa pentru că îi era frică. A mai indicat martora că partea civilă nu este mulţumită să locuiască în Hunedoara, vrea să locuiască acasă la el, dar îi este frică.
Cu privire la daunele morale solicitate de către partea civilă, instanţa, prin raportare la întreg ansamblul probator administrat în cauză, având în vedere modalitatea concretă în care aceasta a fost deposedată de sumele de bani şi telefonul mobil de către inculpaţii L.F. şi B.C.A., în ceea ce priveşte primul act material, respectiv de către inculpaţii L.F. şi N.M.D. cu privire la al doilea act material şi care au cauzat părţii civile o traumă psihică manifestată prin frica de a rămâne în propriul domiciliu şi, implicit, privarea acesteia de o desfăşurare firească a vieţii sale şi corespunzătoare vârstei sale, în domiciliul său, unde a locuit toată viaţa.
În ceea ce priveşte stabilirea cuantumului daunelor morale, instanţa apreciază că acestea nu trebuie să constituie nici venituri nejustificate pentru partea civilă şi nici să nu aibă consecinţe pecuniare excesive asupra inculpatului, aspecte prin prisma cărora suma de 10 000 lei, defalcată în câte 5000 lei corespunzător fiecărui act material apare ca fiind suficientă şi de natură a realiza o justă reparaţie a prejudiciului moral cauzat părţii civile S.I..
Pentru aceste motive, în temeiul art. 397 alin. 1 C.pr.pen., art. 19 C.pr.pen. rap. la art. 1357 C.civ. şi 1382 C.civ., instanţa urmează a admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă S.I. şi a obliga inculpaţii L.F. şi B Cl A, în solidar, iar pe inculpatul B C A în solidar şi cu partea responsabilă civilmente B F V să plătească părţii civile S.I. suma de 3510 lei cu titlu de daune materiale şi suma de 5000 lei cu titlu de daune morale. De asemenea, instanţa urmează a obliga inculpaţii L.F. şi N.M.D., în solidar, să plătească părţii civile S.I. suma de 340 lei cu titlu de daune materiale şi suma de 5000 lei cu titlu de daune morale.
În temeiul art. 398 C.pr.pen. rap. la art. 274 alin. 1, 2 şi 3 C.p.p. instanţa va obliga inculpatul L.F. la plata sumei de 200 lei, pe inculpatul B.C.A. în solidar cu partea responsabilă civilmente B F V la plata sumei de 150 lei şi pe inculpatul N.M.D. la plata sumei de 150 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat. Onorariile cuvenite apărătorilor din oficiu rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂŞTE:
În temeiul art. 233 C.pen. rap. la art. 234 alin. 1 lit. d şi f C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 77 lit. d C.pen. cu aplic art. 5 C.pen., condamnă pe inculpatul L.F., la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată, în regim de detenţie.
În temeiul art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani de la executarea pedepsei principale, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.
În temeiul 65 alin. 1 rap. la art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În temeiul art. 72 şi 73 C.pen., deduce din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi a arestării preventive, începând cu data de 30.10.2013 la zi.
În temeiul art. 399 alin. 1 rap. la art. 404 alin. 4 C.pr.pen., menţine măsura arestării preventive a inculpatului L.F., constatând legalitatea şi temeinicia acesteia.
În temeiul art. 233 C.pen. rap. la art. 234 alin. 1 lit. d şi f C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen., condamnă pe inculpatul N.M.D., la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată, în regim de detenţie.
În temeiul art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.pen. interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani de la executarea pedepsei principale, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.
În temeiul 65 alin. 1 rap. la art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.pen. interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În temeiul art. 404 alin. 4 lit. a C.pr.pen şi art. 72 C.pen., deduce din pedeapsa aplicată inculpatului N.M.D. perioada reţinerii de 24 h, începând cu 17.05.2013 până la 18.05.2013, dispusă prin ordonanţa organelor de cercetare penală din cadrul Poliţiei Oraşului Costeşti din data de 17.05.2013.
În temeiul art. 399 alin. 1 C.pr.pen. rap. la art. 404 alin. 4 C.pr.pen, menţine măsura controlului judiciar dispusă prin încheierea Judecătoriei Costeşti din data de 05.06.2013.
În temeiul art. 125 C.pen. rap. la art. 114 alin. 2 lit. b C.pen., aplică inculpatului B.C.A., măsura educativă a internării într-un centru de detenţie pe o durată de 3 ani, cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată, prev. de art. 233 rap. la 234 alin. 1 lit. d) şi f) C.pen., cu aplic. art. 113 şi urm. C.pen. şi art. 5 C.pen.
În temeiul art. 404 alin. 4 lit. a C.pr.pen., art. 127 C.pen. şi art. 72 C.pen. deduce din măsura educativă privativă de libertate aplicată inculpatului B.C.A. perioada reţinerii de 24 h, începând cu 17.05.2013 până la 18.05.2013, dispusă prin ordonanţa organelor de cercetare penală din cadrul Poliţiei Oraşului Costeşti din data de 17.05.2013.
În temeiul art. 399 alin. 1 rap. la art. 404 alin. 4 C.pr.pen., menţine măsura controlului judiciar dispusă prin încheierea Judecătoriei Costeşti din data de 05.06.2013.
În temeiul art. 112 alin. 1 lit. b C.pen. confiscă de la inculpatul L.F. mănuşile folosite la săvârşirea faptei, ridicate şi depuse la camera de corpuri delicte conform dovezii seria H nr. 0077902 din data de 24.05.2015 (fila 176 d.u.p.).
În temeiul art. 404 alin. 4 lit. f C.pr.pen., restituie inculpatului L.F. hanoracul cu glugă de culoare neagră ridicat şi depus la camera de corpuri delicte conform dovezii seria H nr. 0077902 din data de 24.05.2015 (fila 176 d.u.p.).
În temeiul art. 397 alin. 1 C.pr.pen., art. 19 C.pr.pen. rap. la art. 1357 C.civ. şi 1382 C.civ., admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă S.I.. Obligă inculpaţii L.F. şi B.C.A., în solidar, iar pe inculpatul B.C.A. în solidar şi cu partea responsabilă civilmente B F V să plătească părţii civile S.I. suma de 3510 lei cu titlu de daune materiale şi suma de 5000 lei cu titlu de daune morale. Obligă inculpaţii L.F. şi N.M.D., în solidar, să plătească părţii civile S.I. suma de 340 lei cu titlu de daune materiale şi suma de 5000 lei cu titlu de daune morale.
În temeiul art. 398 C.pr.pen. rap. la art. 274 alin. 1, 2 şi 3 C.p.p. obligă inculpatul L.F. la plata sumei de 200 lei, pe inculpatul B.C.A. în solidar cu partea responsabilă civilmente B F V la plata sumei de 150 lei şi pe inculpatul N.M.D. la plata sumei de 150 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat. Onorariile cuvenite apărătorilor din oficiu rămân în sarcina statului.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12.03.2015.
Jud. R.A. Axinte
***