Prin rechizitoriul nr. 3393/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti, a fost trimis în judecată inculpatul MI în stare de arest preventiv, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tentativă de viol şi tâlhărie, fapte prev. şi ped. de 20 rap. la art. 197 alin. 1 C.pen., şi art. 211 alin. 1. alin. 2 lit. c Cpen., cu aplic. art. 37 lit. a din C. pen. şi art. 33 lit. a C.pen.
În esenţă, prin actul de sesizare al instanţei s-a reţinut că, la data de 29.11.2013, inculpatul MI a încercat prin exercitarea de violenţe să întreţină relaţii sexuale cu partea vătămată FP şi i-a sustras telefonul mobil pe care-l avea asupra sa.
În faza de urmărire penală a fost administrat următorul probatoriu:
proces verbal de consemnare a plângerii, declaraţiile părţii vătămate, procese verbale de examinare corporală şi planşe foto, proces verbal de recunoaştere, proces verbal de conducere în teren şi planşe foto, declaraţii martori, declaraţii inculpat.
Inculpatul MI fiind audiat de către instanţă a arătat că nu recunoaşte faptele pentru care a fost trimis în judecată.
Analizând actele şi lucrările dosarului din ambele faze ale procesului penal, instanţa reţine următoarele:
La data de 29.11.2013, în jurul orelor 11:00, partea vătămată FP deplasa singură pe DC 180A, dinspre satul Zemeş spre domiciliul ei din satul Bolătău. La un moment dat a fost ajunsă de inculpat care a încercat să intre în vorbă cu ea, după care a depăşit-o, mergând în aceeaşi direcţie cu ea, însă cu aproximativ 20 m înaintea ei. Când a ajuns în zona „Podul lui Chitic” o zonă izolată, fără case, inculpatul s-a oprit, iar când partea vătămată a ajuns în dreptul lui, a prins-o de mâini, a tras-o pe terenul viran şi i-a cerut să întreţină relaţii sexuale cu el. Partea vătămată s-a opus, s-a smuls din strânsoare şi a scos telefonul mobil cu intenţia de a apela organele de poliţie. Inculpatul i-a smuls telefonul din mână, l-a aruncat, după care a trântit partea vătămată la pământ şi i-a tras jos pantalonii şi lenjeria intimă. Datorită opoziţiei părţii vătămate şi faptului că aceasta era la menstruaţie, agresorul a renunţat, a luat telefonul din locul în care-l aruncase şi a fugit.
Partea vătămată s-a deplasat la domiciliu, unde a povestit părinţilor şi vecinilor cele întâmplate, după care a apelat organele de poliţie.
În baza descrierii făcute de partea vătămată, deoarece aceasta nu-l cunoştea iniţial, organele de poliţie l-au suspectat pe MI, inculpatul fiind condamnat şi în trecut pentru săvârşirea unor fapte de viol.
Inculpatul a fost identificat la scurt timp pe raza comunei şi a fost dus la postul de poliţie, unde partea vătămată l-a recunoscut dintr-un grup din care mai făceau parte 4 persoane.
S-a procedat la examinarea corpului şi îmbrăcămintei inculpatului, ocazie cu care s-a constatat că acesta prezenta pe faţă, mâini şi corp mai multe zgârieturi superficiale, precum şi câteva pete de culoare brun roşcată, cu aspect de sânge. Pe pantaloni au fost identificate urme de noroi.
S-a procedat şi la examinarea părţii vătămate, a hainelor acesteia, fiind găsite urme de praf şi resturi de vegetaţie uscată, iar pe corp, în zona coapselor, a feselor au fost descoperite excoriaţii superficiale proaspete, unghia degetului mijlociu de la mâna stângă fiind ruptă.
Inculpatul a negat iniţial comiterea faptelor, însă ulterior a revenit asupra lor, recunoscându-le şi a condus organele de poliţie la locul unde a ascuns telefonul mobil sustras de la partea vătămată, pe care l-a predat.
La data de 28.03.2014, instanţa a audiat partea vătămată care a declarat că inculpatul a ieşit în calea ei şi a început să o urmărească. Când a ajuns în punctul „Podul lui Chitic” acesta a tras-o într-o groapă şi i-a cerut să întreţină relaţii sexuale cu ea. Deoarece s-a opus, inculpatul i-a pus mâna la gură, a dezbrăcat-o forţat, însă nu a putut întreţine relaţii sexuale cu ea, deoarece era în perioada menstruaţiei. Spune de asemenea partea vătămată, că a scos telefonul să sune la poliţie, însă inculpatul l-a luat şi l-a aruncat în iarbă. Deoarece nu a putut întreţine relaţii sexuale cu ea, i-a luat telefonul şi a plecat, acesta fiindu-i restituit ulterior de către organele de poliţie.
Declaraţia părţii vătămate se coroborează cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză.
Martorul DS a declarat că a fost martor asistent la recunoaşterea din grup a inculpatului de către partea vătămată, precum şi la reconstituirea faptei. Acesta arată că partea vătămată l-a identificat pe inculpat dintr-un grup de 5 persoane, fără nicio ezitare. Arată de asemenea că s-a făcut şi conducerea în teren, ocazie cu care inculpatul a arătat locul unde s-a întâlnit cu partea vătămată, că a luat-o şi a tras de ea. Inculpatul a recunoscut că fata nu voia să întreţină relaţii sexuale cu el şi a început să ţipe. Arată că inculpatul a recunoscut că i-a luat telefonul şi că partea vătămată prezenta nişte urme pe gât, însă nu poate specifica dacă au fost produse de inculpat sau prin cădere.
Martorul FG, tatăl părţii vătămate, a declarat că în ziua de 29 noiembrie 2013, partea vătămată a venit acasă plângând şi i-a spus că a acostat-o un individ, a strâns-o de gât şi a tras-o sub pod. În momentul în care a încercat să sune la poliţie, inculpatul i-a smuls telefonul din mână şi a încercat să o violeze. După ce fiica lui a ajuns acasă, a sunat la poliţie. Organele de poliţie s-au deplasat la faţa locului, l-au luat pe el şi pe partea vătămată. Inculpatul a fost identificat de către organele de poliţie. Arată martorul, că a participat la conducerea în teren, ocazie cu care inculpatul a recunoscut că a prins partea vătămată, a tras-o sub pod şi a încercat să o violeze. În ceea ce priveşte telefonul mobil, spune că inculpatul a arătat locul unde îl ascunsese şi a condus organele de poliţie în locul respectiv, predând şi telefonul.
Martorul DA a arătat că în luna noiembrie 2013, s-a dus la izvor să ia apă. Izvorul este în faţa casei familiei F. Când a ajuns acolo, în faţa casei era adunată multă lume şi organele de poliţie, iar partea vătămată plângea. Aceasta povestea poliţistului cum un bărbat pe care nu-l cunoştea a strâns-o de gât şi a încercat să o violeze şi că i-a luat telefonul. Arată martorul în continuare că partea vătămată era speriată şi plânsă şi avea ceva zgârieturi în zona gâtului. Arată de asemenea că a auzit ulterior că telefonul a fost găsit asupra inculpatului.
Martorul RM a fost audiat la termenul din 9 mai 2014, ocazie cu care a arătat că a fost martor asistent, ocazie cu care inculpatul a arătat organelor de poliţie locul unde a ascuns telefonul mobil sustras de la partea vătămată şi l-a dat poliţiştilor. Arată că a participat şi la recunoaşterea din grup a inculpatului de către partea vătămată, ocazie cu care aceasta l-a recunoscut pe acesta dintr-un grup de 5,6 persoane.
În faza de urmărire penală au fost efectuate şi planşe foto (fl. 21) În fotografii se vede cum inculpatul prezenta leziuni la nivelul capului, la degetul mijlociu al mâinii drepte, precum şi în zona toraco-abdominală. Se observă de asemenea că prezenta urme de noroi pe pantaloni, în zona genunchilor.
Au fost efectuate fotografii şi părţii vătămate (fl.12-14). Se poate observa cum aceasta prezenta câteva leziuni superficiale la nivelul feselor, pe nas şi pe piciorul stâng, precum şi faptul că avea resturi de vegetaţie uscată în lenjeria intimă.
În data de 30.11.2013 a fost efectuată reconstituirea faptei, în prezenţa procurorului de caz, a organelor de poliţie, a părţii vătămate, a inculpatului şi a martorului asistent, ocazie cu care inculpatul a recunoscut că i-a propus părţii vătămate să întreţină relaţii sexuale cu el, însă fiind refuzat a dus-o pe un teren viran şi, deşi partea vătămată s-a opus, a reuşit să o dezbrace parţial şi să-i atingă organele genitale cu degetele de la mâini. Deoarece partea vătămată a scos din buzunarul gecii un telefon mobil cu care a încercat să sune la poliţie, i-a smuls telefonul şi l-a aruncat. Datorită opoziţiei părţii vătămate, a faptului că aceasta l-a lovit peste faţă, inculpatul a renunţat la intenţia sa şi a plecat, luând cu el şi telefonul acesteia.
Se poate observa că procesul verbal de la fila 34-35 dos.u.p. a fost semnat de inculpat, fără ca acesta să aibă vreo obiecţie.
Atitudinea inculpatului a fost una oscilantă pe parcursul întregului proces. Deşi în faza de urmărire penală a recunoscut săvârşirea faptei, în faza de judecată nu a mai avut aceeaşi poziţie, cu toate că dorea aplicarea procedurii simplificate.
La termenul din 28 martie 2014 a fost audiat de instanţă. A declarat că o cunoştea pe partea vătămată, că s-a oferit să o conducă pe aceasta pe drumul spre casă pentru a o proteja de câinii maidanezi, că a râs şi a glumit cu aceasta şi că i-a propus foarte frumos să întreţină relaţii sexuale. Deşi aceasta iniţial a oftat, i-a spus că o se mai gândească până la deal. Ajunşi acolo, ea s-a răzgândit şi i-a spus că nu vrea să întreţină relaţii sexuale cu el, ocazie cu care inculpatul a lăsat-o şi i-a respectat decizia. Arată de asemenea că partea vătămată i-a oferit telefonul mobil ca şi cadou.
Raportat la materialul probator administrat în cauză, instanţa apreciază că declaraţiile inculpatului sunt nesincere, cu atât mai mult cu cât acesta şi în trecut a suferit condamnări pentru acelaşi gen de infracţiuni.
Partea vătămată nu s-a constituit parte civilă, telefonul sustras fiindu-i restituit.
Conform art. 15 NCP, infracţiunea este fapta prevăzută de legea penală, săvârşită cu vinovăţie, nejustificată şi imputabilă persoanei care a săvârşit-o, iar conform art. 16 alin. 1 din NCP, fapta constituie infracţiune numai dacă este săvârşită cu forma de vinovăţie cerută de legea penală.
În cauza de faţă, raportat la materialul probator administrat în cauză, instanţa constată că faptele există, constituie infracţiuni, fiind săvârşite cu forma de vinovăţie prevăzută de lege de către inculpat.
La data de 01.02.2014 au intrat în vigoare Noul Cod penal şi Noul Cod de procedură penală. Art. 4 din NCP prevede că legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, iar art. 5 prevede „în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.” Raportat la faptul că împrejurarea prevăzută de art. 211 alin. 2 lit. c C.pen. (loc public) care califica tâlhăria în Codul penal din 1968, nu se mai regăseşte în Noul Cod Penal, precum şi pedeapsa care este semnificativ mai mică în Noul Cod Penal, adică închisoarea de la 2 la 7 ani, faţă de Codul penal din 1968 unde era închisoarea de la 5 la 20 ani, instanţa apreciază că legea mai favorabilă este legea nouă. Şi în ceea ce priveşte infracţiunea de viol, deşi pedeapsa este de la 3 la 10 ani în ambele coduri penale pentru infracţiunea de viol în forma simplă prevăzută, raportat la formele calificate din noul cod, care prevăd limite de pedeapsă mai mici decât codul de la 1968, instanţa consideră că legea penală mai favorabilă este tot legea nouă şi în ceea ce priveşte această infracţiune. În schimb raportat la tratamentul penal al concursului de infracţiuni legea veche este mai favorabilă, întrucât prevede contopirea pedepselor în pedeapsa cea mai grea, la care se poate adăuga un spor, la aprecierea instanţei, faţă de prevederea nouă care obligă instanţa la aplicarea pedepsei celei mai grele la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite. De asemenea tratamentul recidivei, situaţie în care se află inculpatul MI, este unul mai uşor în cazul legii vechi, faţă de legea nouă care prevede majorarea cu jumătate a limitelor de pedeapsă, astfel că şi în acest caz instanţa apreciază legea veche ca fiind mai favorabilă şi va proceda în consecinţă. Şi sub aspectul revocării liberării condiţionate, Codul penal din 1968 este mai permisiv faţă de legea nouă, care stabileşte că în cazul revocării liberării condiţionate, pedeapsa se stabileşte şi se execută după caz, potrivit dispoziţiilor de la recidivă sau pluralitate intermediară.
La dozarea pedepsei, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare legală prevăzute de art.74 din Codul penal, respectiv gradul de pericol social concret al faptei, periculozitatea infractorului şi împrejurările concrete în care s-au comis infracţiunile. Se va avea de asemenea în vedere şi persoana inculpatului care este recidivist postcondamnatoriu, fiind liberat condiţionat.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului MI, instanţa constată că singura modalitate de executare a pedepsei este cea în regim de detenţie.
În ceea ce priveşte pedepsele accesorii, conform art. 12 din Legea nr. 187/2012, în cazul succesiunii de legi penale intervenite, pedepsele accesorii şi complementare vor fi aplicate potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă.
Astfel,
În baza art. 4, art. 5 NCP, art. 386 NCPP va schimba încadrarea juridică din art. 20 rap. la art. 197 alin. 1 CP şi art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c C.pen. cu aplic. art. 37 lit. a şi art. 33 lit. a C.pen., în art. 32 rap. la art. 218 alin. 1 Noul Cod pen. şi art. 233 Noul Cod pen. cu aplic. art. 37 lit. a şi art. 33 lit. a C.pen .
În baza art. 32 rap. la art. 218 alin. 1 Noul CP cu aplic. art. 37 lit. a CP va condamna inculpatul MI, pentru tentativă la săvârşirea infracţiunii de viol, la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare.
În baza art. 61 alin. 1 teza a II-a CP, va revoca liberarea condiţionată a restului de pedeapsă rămas neexecutat de 532 de zile, adică 1 an, 5 luni şi 22 zile închisoare din pedeapsa de 3 ani şi 10 luni închisoare la care a fost condamnat inculpatul prin sentinţa penală nr.25 din 20.01.2011 a Judecătoriei Moineşti rămasă definitivă prin decizia nr. 241/10.03.2011 a Curţii de Apel Bacău.
În baza art. 61 alin. 1 teza a II-a CP, va revoca liberarea condiţionată a restului de pedeapsă rămas neexecutat de 532 de zile, adică 1 an, 5 luni şi 22 zile închisoare din pedeapsa de 3 ani şi 10 luni închisoare la care a fost condamnat inculpatul prin sentinţa penală nr.25 din 20.01.2011 a Judecătoriei Moineşti rămasă definitivă prin decizia nr. 241/10.03.2011 a Curţii de Apel Bacău.
În baza art. 61 alin. 1 teza finală CP va contopi pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare cu restul rămas neexecutat şi va aplica pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare.
În baza art. 233 Noul Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a C.pen. va condamna inculpatul MI, la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 61 alin. 1 teza finală CP va contopi pedeapsa de 2 ani închisoare cu restul rămas neexecutat şi va aplica pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
În baza art. 33 lit.a CP rap. la art. 34 lit.b CP. va contopi cele 2 pedepse, în pedeapsa cea mai grea şi va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
Inculpatul va executa 2 ani închisoare.
În baza art.65 alin.1 Noul Cod pen. va interzice inculpatului drepturile prev. de art.66 alin. 1 lit.a şi b Noul Cod pen. pe durata pedepsei principale şi în condiţiile art. 65 alin. 3 Noul Cod pen.
În baza art. 399 alin. 1 NCPP va menţine starea de arest a inculpatului MI.
În baza art. 72 alin. 1 NCP va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi a arestării preventive din data de 29.11.2013 ora 19:00 la zi.
Va lua act că partea vătămată FP nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză.
În baza art. 398 NCPP, art. 274 alin. 1 NCPP va obliga inculpatul MI la plata a 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, urmând ca suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu LM (delegaţia nr. 542/31.01.2014) , să rămână în sarcina statului.
