Recurs. Penal – tâlharie (art. 211 Cod penal)
(Curtea De Apel Bucuresti, Sectia I Penala,
Decizia penala nr. 1244 din 6 iunie 2011)
Prin sentinta penala nr. 84/2011 din 19.01.2011 pronuntata de Judecatoria Giurgiu, în baza art. 211 alin.1, alin. 2 lit. b si alin. 2 indice 1 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. a si art. 76 lit. c Cod penal, a fost condamnat inculpatul I.G. la 4 (patru) ani închisoare pentru savârsirea infractiunii de tâlharie.
În baza art. 71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a Teza a II-a si lit. b Cod penal, pe durata executarii pedepsei principale.
În baza art. 71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a Teza a II-a si lit. b Cod penal, pe durata executarii pedepsei principale.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicata inculpatului, durata retinerii si arestarii preventive de la 05.09.2010 la zi.
În baza art. 861 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei pe un termen de încercare de 6 ani stabilit potrivit art. 862 din Codul penal.
În baza art. 861 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei pe un termen de încercare de 6 ani stabilit potrivit art. 862 din Codul penal.
În baza art. 861 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei pe un termen de încercare de 6 ani stabilit potrivit art. 862 din Codul penal.
În baza art. 861 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei pe un termen de încercare de 6 ani stabilit potrivit art. 862 din Codul penal.
În baza art. 71 alin. 5 din Codul penal s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei închisorii.
În baza art. 71 alin. 5 din Codul penal s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei închisorii.
În baza art. 71 alin. 5 din Codul penal s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei închisorii.
În baza art. 863 alin. 1 si alin. 3 lit. c si f din Codul penal, pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
În baza art. 863 alin. 1 si alin. 3 lit. c si f din Codul penal, pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
În baza art. 863 alin. 1 si alin. 3 lit. c si f din Codul penal, pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
În baza art. 863 alin. 1 si alin. 3 lit. c si f din Codul penal, pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
În baza art. 863 alin. 1 si alin. 3 lit. c si f din Codul penal, pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
În baza art. 863 alin. 1 si alin. 3 lit. c si f din Codul penal, pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
– sa se prezinte la Serviciul de probatiune de pe lânga Tribunalul Giurgiu o data pe luna în primul an al termenului de încercare, iar în continuare o data la trei luni;
– sa se prezinte la Serviciul de probatiune de pe lânga Tribunalul Giurgiu o data pe luna în primul an al termenului de încercare, iar în continuare o data la trei luni;
– sa se prezinte la Serviciul de probatiune de pe lânga Tribunalul Giurgiu o data pe luna în primul an al termenului de încercare, iar în continuare o data la trei luni;
– sa se prezinte la Serviciul de probatiune de pe lânga Tribunalul Giurgiu o data pe luna în primul an al termenului de încercare, iar în continuare o data la trei luni;
– sa se prezinte la Serviciul de probatiune de pe lânga Tribunalul Giurgiu o data pe luna în primul an al termenului de încercare, iar în continuare o data la trei luni;
– sa se prezinte la Serviciul de probatiune de pe lânga Tribunalul Giurgiu o data pe luna în primul an al termenului de încercare, iar în continuare o data la trei luni;
– sa anunte, în prealabil, orice schimbare de domiciliu si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si întoarcerea;
– sa anunte, în prealabil, orice schimbare de domiciliu si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si întoarcerea;
– sa anunte, în prealabil, orice schimbare de domiciliu si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si întoarcerea;
– sa anunte, în prealabil, orice schimbare de domiciliu si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si întoarcerea;
– sa anunte, în prealabil, orice schimbare de domiciliu si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si întoarcerea;
– sa anunte, în prealabil, orice schimbare de domiciliu si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si întoarcerea;
– sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
– sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
– sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
– sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
– sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
– sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
– sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta;
– sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta;
– sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta;
– sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta;
– sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta;
– sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta;
În baza art. 359 alin. 1 din Codul de procedura penala a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor 864 alin. 1 rap. la art.83 din codul penal, privind revocarea suspendarii sub supraveghere.
În baza art. 359 alin. 1 din Codul de procedura penala a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor 864 alin. 1 rap. la art.83 din codul penal, privind revocarea suspendarii sub supraveghere.
În baza art. 359 alin. 1 din Codul de procedura penala a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor 864 alin. 1 rap. la art.83 din codul penal, privind revocarea suspendarii sub supraveghere.
S-a dispus punerea în libertate a inculpatului de îndata, daca nu este arestata în alta cauza.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a din Codul de procedura penala, raportat la art. 10 lit. a din Codul de procedura penala a fost achitat inculpatul I.G. pentru savârsirea infractiunii de lipsire de libertate în mod ilegal prevazuta de art. 189 alin. 1 si 2 din codul penal.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a din Codul de procedura penala, raportat la art. 10 lit. a din Codul de procedura penala a fost achitat inculpatul I.G. pentru savârsirea infractiunii de furt calificat prevazuta de art. 208 alin. 1 comb. cu art. 209 alin. 1 lit. a si g si art. 3 lit. b din Codul penal (fapta din data de 28/29.08.2010).
În baza art. 211 alin.1, alin. 2 lit. b si alin. 2 indice 1 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. a si art. 76 lit. c Cod penal a fost condamnat inculpatul F.M.S. la 4 (patru) ani închisoare pentru savârsirea infractiunii de tâlharie.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicata inculpatului, durata retinerii de la 06.09.2010 la 07.09.2010 si durata arestarii preventive de la 10.09.2010 la zi.
În baza art. 861 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei pe un termen de încercare de 6 ani stabilit potrivit art.862 din Codul penal.
În baza art. 861 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei pe un termen de încercare de 6 ani stabilit potrivit art.862 din Codul penal.
S-a dispus punerea în libertate a inculpatului, de îndata, daca nu este arestat în alta cauza.
S-a dispus punerea în libertate a inculpatului, de îndata, daca nu este arestat în alta cauza.
S-a dispus punerea în libertate a inculpatului, de îndata, daca nu este arestat în alta cauza.
S-a dispus punerea în libertate a inculpatului, de îndata, daca nu este arestat în alta cauza.
S-a dispus punerea în libertate a inculpatului, de îndata, daca nu este arestat în alta cauza.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a din Codul de procedura penala, raportat la art. 10 lit. a din Codul de procedura penala a fost achitat inculpatul F.M.S. pentru savârsirea infractiunii de lipsire de libertate în mod ilegal prevazuta de art. 189 alin. 1 si 2 din Codul penal.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a din Codul de procedura penala, raportat la art. 10 lit. a din Codul de procedura penala a fost achitat inculpatul F.M.S. pentru savârsirea infractiunii de furt calificat prevazuta de art. 208 alin. 1 comb. cu art. 209 alin. 1 lit. a si g si art. 3 lit. b din Codul penal (fapta din data de 28/29.08.2010).
În baza art. 334 din Codul de procedura penala s-a dispus schimbarea încadrarii juridice a faptelor pentru inculpatii T.C., D.T.N., V.V. si C.R.V. din infractiunea de tâlharie, prevazuta de art. 211 alin.1, alin. 2 lit. b si alin. 2 indice 1 lit. a din Codul penal în infractiunea de furt calificat prevazuta de dispozitiile art. 208 alin. 1 din Codul penal rap. la 209 alin. 1 lit. a si g si alin. 3 lit. b din Codul penal (fapta din data de 31.09.2010)
În baza art. 208 alin. 1 din Codul penal rap. la 209 alin. 1 lit. a si g si alin. 3 lit. b din Codul penal, cu aplicarea art. 74 lit. a si art. 76 lit. c din Codul penal a fost condamnat inculpatul I.C. la 3 (trei) ani închisoare, pentru savârsirea infractiunii de furt calificat.
În baza art. 71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a Teza a II-a si lit. b Cod penal, pe durata executarii pedepsei principale.
În baza art. 71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a Teza a II-a si lit. b Cod penal, pe durata executarii pedepsei principale.
În baza art. 71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a Teza a II-a si lit. b Cod penal, pe durata executarii pedepsei principale.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicata inculpatului durata retinerii si arestarii preventive de la 05.09.2010 la zi.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicata inculpatului durata retinerii si arestarii preventive de la 05.09.2010 la zi.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicata inculpatului durata retinerii si arestarii preventive de la 05.09.2010 la zi.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicata inculpatului durata retinerii si arestarii preventive de la 05.09.2010 la zi.
În baza art. 359 alin. 1 din Codul de procedura penala a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor 864 alin. 1 rap. la art. 83 din codul penal, privind revocarea suspendarii sub supraveghere.
În baza art. 359 alin. 1 din Codul de procedura penala a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor 864 alin. 1 rap. la art. 83 din codul penal, privind revocarea suspendarii sub supraveghere.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a din Codul de procedura penala, raportat la art. 10 lit. a din Codul de procedura penala a fost achitat inculpatul I.C. pentru savârsirea infractiunii de lipsire de libertate în mod ilegal prevazuta de art. 189 alin. 1 si 2 din Codul penal.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a din Codul de procedura penala, raportat la art. 10 lit. a din Codul de procedura penala a fost achitat inculpatul I.C. pentru savârsirea infractiunii de furt calificat prevazuta de art. 208 alin. 1 comb. cu art. 209 alin. 1 lit. a si g si art. 3 lit. b din Codul penal. (fapta din data de 28/29.08.2010)
În baza art. 208 alin. 1 din Codul penal rap. la 209 alin. 1 lit. a si g si alin. 3 lit. b din Codul penal, cu aplicarea art. 74 lit. a si art. 76 lit. c din Codul penal, a fost condamnat inculpatul D.T.N. la 3 (trei) ani închisoare, pentru savârsirea infractiunii de furt calificat.
În baza art.71 alin. 5 din Codul penal s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei închisorii.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a din Codul de procedura penala, raportat la art. 10 lit. a din Codul de procedura penala a fost achitat pe inculpatul D.T.N. pentru savârsirea infractiunii de lipsire de libertate în mod ilegal prevazuta de art. 189 alin. 1 si 2 din Codul penal.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a din Codul de procedura penala, raportat la art. 10 lit. a din Codul de procedura penala a fost achitat inculpatul D.T.N. pentru savârsirea infractiunii de furt calificat prevazuta de art. 208 alin. 1 comb. cu art. 209 alin. 1 lit. a si g si art. 3 lit. b din Codul penal. (fapta din data de 28/29.08.2010).
În baza art. 208 alin. 1 din Codul penal rap. la 209 alin. 1 lit. a si g si alin. 3 lit. b din Codul penal, cu aplicarea art. 74 lit. a si art. 76 lit. c din Codul penal a fost condamnat inculpatul V.V. la 3 (trei) ani închisoare, pentru savârsirea infractiunii de furt calificat.
În baza art. 71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a Teza a II-a si lit. b Cod penal, pe durata executarii pedepsei principale.
În baza art. 71 alin. 5 din Codul penal s-a dispus suspendarea executarii pedepselor accesorii pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei închisorii.
În baza art. 359 alin. 1 din Codul de procedura penala s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor 864 alin. 1 rap. la art.83 din codul penal, privind revocarea suspendarii sub supraveghere.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a din Codul de procedura penala, raportat la art. 10 lit. a din Codul de procedura penala a fost achitat inculpatul V.V. pentru savârsirea infractiunii de lipsire de libertate în mod ilegal prevazuta de art. 189 alin. 1 si 2 din Codul penal.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a din Codul de procedura penala, raportat la art. 10 lit. a din Codul de procedura penala a fost achitat inculpatul V.V. pentru savârsirea infractiunii de furt calificat prevazuta de art. 208 alin. 1 comb. cu art. 209 alin. 1 lit. a si g si art. 3 lit. b din Codul penal. (fapta din data de 28/29.08.2010).
În baza art. 208 alin. 1 din Codul penal rap. la 209 alin. 1 lit. a si g si alin. 3 lit. b din Codul penal, cu aplicarea art. 74 lit. a si art. 76 lit. c din Codul penal a fost condamnat inculpatul C.R.V. la 3 (trei) ani închisoare, pentru savârsirea infractiunii de furt calificat.
În baza art. 71 alin. 5 din Codul penala fost suspendata executarea pedepselor accesorii pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei închisorii.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a din Codul de procedura penala, raportat la art. 10 lit. a din Codul de procedura penala a fost achitat inculpatul C.R.V. pentru savârsirea infractiunii de lipsire de libertate în mod ilegal prevazuta de art. 189 alin. 1 si 2 din Codul penal.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a din Codul de procedura penala, raportat la art. 10 lit. a din Codul de procedura penala a fost achitat inculpatul C.R.V. pentru savârsirea infractiunii de furt calificat prevazuta de art. 208 alin. 1 comb. cu art. 209 alin. 1 lit. a si g si art. 3 lit. b din Codul penal. (fapta din data de 28/29.08.2010).
În baza art. 14 Cod procedura penala coroborat cu art. 346 Cod procedura penala si art. 998 Cod civil s-a respins ca nefondata actiunea civila formulata de partea civila U.A.G.E.
În baza art. 118 alin. 1 lit. a din Codul penal s-a confiscat de la inculpati suma de 920 lei.
În baza art.191 al. 1 si 2 Cod procedura penala a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Prin încheierea din 19.01.2011 aceeasi instanta a dispus în temeiul art. 196 Cod procedura penala îndreptarea din oficiu a erorii materiale strecurata în dispozitivul Sentintei penale nr. 84/19.01.2011 pronuntata de Judecatoria Giurgiu în Dosarul nr. 10087/236/2010, în sensul ca în loc de “inculpatul V. V. fiul lui N. si N.” se va consemna “inculpatul V.V. fiul lui N. si G.”, iar în loc de inculpatul C.R.V., fiul lui V. si S.”, se va consemna “inculpatul C.R.V., fiul lui V. si S.”
În temeiul art. 196 din Codul de procedura penala s-a admis în parte cererea de îndreptare a omisiunii vadite formulata de dl. avocat O.A.B.
S-a înlaturat omisiunea vadita din Sentinta penala nr. 84/19.01.2011 pronuntata de Judecatoria Giurgiu în Dosarul nr. 10087/236/2010, în sensul ca s-a dispus plata onorariului pentru asistenta juridica din oficiu acordata de dl. avocat O.A.B., în suma totala de 375 lei, suma ce va fi avansata din fondurile Ministerului Justitiei.
Prin încheierea din 28.02.2011, aceeasi instanta a dispus în temeiul art. 196 Cod procedura penala înlaturarea omisiunii vadite din dispozitivul Sentintei penale nr. 84/19.01.2011 pronuntata de Judecatoria Giurgiu în Dosarul nr. 10087/236/2010, care s-a completat în sensul ca onorariul pentru asistenta juridica din oficiu aferentei fazei de urmarire penala în cuantum de 750 lei se va înainta din fondurile Ministerului Justitiei.
În baza art. 196 din Codul de procedura penala raportat la art. 195 alin. 3 din Codul de procedura penala, dispozitiile încheierii fiind mentionare la sfârsitul sentintei penale nr. 84/19.01.2011.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, din examinarea probelor administrate în cauza prima instanta a retinut sub aspectul împrejurarilor faptice ale cauzei cu privire la fapta din data de 28/29.08.2010 ca, prin rechizitoriu se sustine ca din audierea martorului D.N. a rezultat ca în seara zilei de 28.08.2010, cei sase inculpati au venit la locuinta sa din localitatea D. pentru a-i oferi spre vânzare deseuri metalice, dar nu s-au înteles asupra pretului.
În dimineata zilei urmatoare, cei sase inculpati au venit cu doua autoutilitare încarcate cu componente metalice, identificate ulterior de organele de cercetare penala la centrul apartinând lui R.G. si recunoscute de reprezentantii partii vatamate ca fiind sustrase de la statia SPP 1 Vlad T.
Martorul declara ca a doua zi în jurul orei 06,00 în curtea sa au venit doua autoutilitare Dacia papuc, una de culoare rosie si una de culoare alba carosata, cu carlinga din aluminiu. Din cele doua masini au coborât baiatul cel mic al lui O., V. a lui N., fratele acestuia, N. si V. C. care au descarcat obiectele din fier.
Audiat în fata instantei, martorul D.N. a revenit asupra declaratiei date în cursul urmaririi penale, declarând ca nu a cumparat fier de la niciunul dintre inculpati si ca s-au facut presiuni asupra sa pentru a da declaratiile din cursul urmaririi penale, el obisnuind sa cumpere fier vechi de la diferite persoane.
Martorul R.M. a declarat în faza de urmarire penala ca în ziua de 30.08.2010, vecinul sau D.N. i-a vândut mai multe obiecte metalice care au fost aduse de la locuinta acestuia cu un motostivuitor, acesta la rândul sau spunând ca le-a cumparat de la persoane pe care martorul R. nu le cunoaste. În fata instantei martorul a declarat ca fierul gasit a fost cumparat de la D.N., dar nu a putut sa precizeze cu exactitate ziua.
Inculpatii audiati în fata instantei nu au recunoscut savârsirea faptei.
Instanta a constatat ca între declaratia martorului D. data în faza de urmarire penala si declaratia din fata instantei, exista contradictii puternice, de unde rezulta un dubiu real si serios cu privire la implicarea inculpatilor în savârsirea faptei din data de 28-29.08.2010, dubiu ce profita acestora.
Declaratia martorului D.N. nu se coroboreaza cu nicio alta proba administrata în cauza din care sa rezulte vinovatia inculpatilor.
Mai mult, din declaratia acestuia nu se poate stabili cu exactitate care sunt persoanele care au comis fapta, mentionându-se doar persoanele care au oferit spre vânzare fier vechi acestuia în ziua de 29.08.2010. Or, vinovatia faptuitorului trebuie sa fie stabilita în mod direct în baza probelor administrate, nefiind suficienta deductia pe baza unei singure probe contradictorii.
Pentru acest considerente instanta a dispus achitarea inculpatilor pentru infractiunea de furt calificat prevazuta de art. 208 alin. 1 comb cu art. 209 alin. 1 lit. a si g si art. 3 lit. b din Codul penal (fapta din data de 28-29.08.2010).
Cu privire la fapta din data de 31.08.2010, instanta a retinut ca la data de 31.08.2010, martorul M.I., care acea atributii de paza la SC A. SA GIURGIU, statia SPP 1 V.T., în jurul orei 14,00 a observat ca la poarta statiei a oprit o masina din care au coborât trei barbati care au intrat în curtea statiei si s-au uitat în cuva din fata statiei unde se aflau mai multe motoare, apoi au plecat.
Martorul declarat în fata instantei ca niciunul dintre cei trei barbati nu se afla printre inculpatii din boxa. Ulterior, martorul a plecat acasa la un coleg de serviciu pentru a-i propune acestuia sa dubleze paza la acest obiectiv, iar în jurul orei 21,00, s-a întors la obiectiv si a vazut în curtea statiei lânga o cuva trei barbati.
Martorul a declarat în fata instantei ca este posibil ca în interiorul cuvei sa mai fi fost înca un barbat, deoarece a reusit sa vada o flacara ca de sudura. Martorul a declarat în fata instantei ca a fost imobilizat de 3 barbati si împins în cladirea statiei, usa fiind blocata cu un cablu care s-a gasit ulterior pe jos. Martorul a mai declarat ca dupa ce nu a mai auzit zgomot afara a împins în usa si a iesit din camera si a mai precizat ca nu a fost lovit, nu a fost legat si a avut mâinile libere tot timpul.
Inculpatii F.M. si I.G., audiati în fata instantei, au recunoscut ca ei au fost cei care l-au închis pe paznic, iar ceilalti inculpati au aflat ulterior.
Ceilalti inculpati au confirmat ca F.M. si I.G. au fost cei care au ramas la suprafata si ca ulterior au aflat de la acestia despre aparitia paznicului M.
Instanta a constatat ca între declaratia paznicului M. si cea a inculpatilor exista contraziceri cu privire la numarul persoanelor care l-au închis în acea camera. Mai mult, martorul a declarat în fata instantei ca nu îi recunoaste pe inculpatii din boxa ca fiind persoanele care l-au închis. Cu toate ca aceasta din urma sustinere a martorului nu a fost retinuta de instanta întrucât nu se coroboreaza cu nicio alta proba de la dosar, inculpatii recunoscând comiterea faptei, instanta a constatat ca exista contradictii puternice, de unde rezulta un dubiu real si serios cu privire la implicarea tuturor inculpatilor în imobilizarea paznicului prin închiderea în una dintre camerele statiei, dubiu ce profita acestora.
În acest conditii, din probele existente la dosar (declaratiile inculpatilor coroborate cu declaratia paznicului M.), a rezultat cu certitudine implicarea în imobilizarea paznicului prin închiderea acestuia în una dintre camerele statiei, numai a inculpatilor F.M. si I.G..
Instanta a mai retinut din declaratia martorului M. faptul ca imediat dupa plecarea inculpatilor, acesta a iesit din camera unde fusese închis si a plecat acasa, anuntând conducerea fermei abia a doua zi.
Asa cum s-a retinut în jurisprudenta, în cazul savârsirii infractiunii de tâlharie prevazuta în art. 211 Cod penal în modalitatea punerii victimei în neputinta de a se apara, prin imobilizare, lipsirea de libertate a victimei pe timpul savârsirii infractiunii de tâlharie, se absoarbe în continutul constitutiv al acestei infractiuni. Daca însa, timpul în care victima este lipsita de libertate depaseste timpul cât s-a desfasurat comiterea infractiunii de tâlharie, sunt întrunite atât elementele constitutive ale infractiunii de lipsire de libertate în mod ilegal prevazuta în art. 189 Cod penal cât si elementele constitutive ale infractiunii de tâlharie prevazuta în art. 211 din acelasi cod.
În speta, asa cum am aratat, lipsirea de libertate nu a depasit timpul comiterii infractiunii de furt, astfel încât instanta a apreciat ca infractiunea de lipsire de libertate se absoarbe în continutul constitutiv al infractiunii de tâlharie.
Cu privire la fapta celorlalti inculpati, din probele administrate, nu rezulta ca acestia au cunoscut împrejurarea lipsirii de libertate a paznicului, în timpul faptei de sustragere a bunurilor. Asa cum a rezultat din declaratiile inculpatilor, se pare ca au aflat dupa ce au parasit statia, fara a se putea determina cu exactitate momentul.
Chiar daca s-ar retine neconditionat declaratia martorului M. din care rezulta ca mai era o persoana în interiorul cuvei care a amenintat ca îl prajeste daca nu îsi vede de treaba, martorul nu a recunoscut aceasta persoana si nu se poate determina cu exactitate pe baza probelor administrate care este aceasta, dintre cei sase inculpati.
Mai mult, atât în declaratia data în cursul urmaririi penale cât si în fata instantei, martorul mentioneaza ca a vazut în curtea statiei doar patru persoane (trei la suprafata si una în interior), astfel încât nu se poate stabili cu exactitate locatia celorlalti doi inculpati si posibilitatea obiectiva ca acestia sa poata avea cunostinta de lipsirea de libertate a paznicului M.
Instanta a constatat ca exista un dubiu real si serios cu privire la faptul ca ceilalti inculpati au avut cunostinta despre lipsirea de libertate a paznicului M. în momentul când a avut loc. Faptul ca ceilalti inculpati au luat cunostinta ulterior, chiar imediat dupa plecare, nu produce efecte deoarece starea de lipsire de libertate a încetat imediat dupa ce inculpatii au parasit statia fermei.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 334 din Codul de procedura penala, instanta a admis cererea de schimbare a încadrarii juridice a faptelor formulata de inculpatii I.C., D.T.N., V. V., C.R.V. din infractiunea de tâlharie prevazuta de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b si alin. 2 indice 1 lit. a din Codul penal în infractiunea de furt calificat prevazuta de art. 208 alin.1, rap. la art. 209 alin. 1 lit. a si g si alin. 3 lit. b din Codul penal.
Din punct de vedere al laturii subiective, din analiza probelor administrate în faza urmaririi penale, instanta a dedus, având în vedere circumstantele reale ale savârsirii faptei, ca aceasta a fost savârsita de inculpati cu intentie directa, în conditiile art. 19 alin. 1 lit. a din Codul penal.
În ceea ce priveste individualizarea pedepselor aplicate, instanta a tinut seama de dispozitiile partii generale ale Codului penal, de gradul de pericol social al faptei savârsite, de persoana infractorului si de împrejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.
În ceea ce priveste persoana inculpatilor, instanta a retinut ca potrivit copiei de pe cazierul judiciar, acestia nu au antecedente penale.
A mai retinut instanta ca inculpatii au fost caracterizati ca neavând probleme cu legea pâna acum, au familii si locuinta stabila pe raza comunei Gostinari.
În ceea ce priveste împrejurarile ce atenueaza raspunderea penala a inculpatului, instanta a retinut circumstanta prevazuta de art. 74 alin. 1 lit. a din Codul penal, având in vedere faptul ca inculpatii nu au mai fost condamnati anterior.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanta a retinut ca inculpatii nu au antecedente penale si se pare ca perceptia despre acestia în rândul colectivitatii locale este buna, mai mult, inculpatii se afla în stare de arest preventiv din data de 06.09.2010, respectiv 07.09.2010.
Pentru aceste considerente, instanta a apreciat ca poate fi acordata suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere în baza art. 86 indice 1 si urmatoarele din Codul penal, cu stabilirea in sarcina inculpatilor a obligatiilor prevazute de lege.
În temeiul art. 347 din Codul de procedura penala, a respins actiunea civila formulata de A. – RA – Sucursala Olt ca nefondata întrucât partea civila desi legal citata în tot cursul judecatii în fata instantei, nu s-a prezentat si nu a facut dovada valorii prejudiciului reclamant cu acte contabile astfel încât sa poata fi stabilit cu certitudine de instanta.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs Parchetul de pe lânga Judecatoria Giurgiu criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Prin motivele de recurs depuse în scris Parchetul invoca cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 18 Cod procedura penala, sustinând ca instanta a comis o eroare de fapt cu consecinta gresitei achitari a inculpatilor.
Cu privire la infractiunea comisa la data de 28/29.08.2010, în cauza exista suficiente dovezi de vinovatie a inculpatilor (declaratii de martori), astfel ca în mod gresit s-a dispus achitarea pentru infractiunea de furt calificat.
Cu privire la fapta comisa la 31.08.2010, instanta în mod gresit a apreciat ca infractiunea de tâlharie a fost comisa doar de inculpatii I.G. si F.M., desi probele existente dovedesc participarea tuturor inculpatilor.
De asemenea gresit s-a retinut ca infractiunii prev. de art. 189 alin. 1 si 2 Cod penal îi lipsesc elementele constitutive, aceasta fapta neputând fi absorbita în infractiunea de tâlharie.
Inculpatii, în mod ilegal, prin amenintare cu incendiere au imobilizat paznicul si l-au obligat sa intre în camera destinata protectiei tablourilor de comanda, în acest timp inculpatii continuându-si activitatea infractionala, iar la plecare au legat usa cu o sfoara, lasându-l pe paznic în acea camera, acesta reusind dupa un timp sa sectioneze sfoara cu care era legata usa, a iesit si a parasit obiectivul.
Astfel, rezulta ca timpul cât paznicul a fost imobilizat a depasit timpul comiterii infractiunii de furt‚ astfel ca se regasesc elementele a doua infractiuni, tâlharie si lipsire ilegala de libertate.
În sustinerea orala a recursului procurorul de sedinta mai aduce si alte critici sentintei si anume:
– cu privire la infractiunea de furt calificat comisa la data de 28/29.08.2010, gresit s-a retinut ca temei al achitarii dispozitiile art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a Cod procedura penala, în mod corect trebuia retinut temeiul prev. de art. 10 lit. c Cod procedura penala. Dar se mai arata ca în legatura cu aceasta infractiune dovezile conduc la stabilirea vinovatiei inculpatilor, martorul D. a fost supus presiunilor din partea inculpatilor pentru a-si schimba declaratia, aratând ca a cumparat fierul de la persoane necunoscute.
– gresit s-a dispus achitarea inculpatilor pentru infractiunea prev. de art. 189 Cod penal, pentru ca la comiterea faptei nu au participat toti inculpatii, în aceeasi forma de participatie inculpatii I.C., D.T.N., V.V. si C.R.V. participând în calitate de complici, autori fiind doar inculpatii I.G. si F.M..
Mai arata ca timpul în care paznicul a fost lipsit de libertate a fost mai lung decât cel necesar actiunii de sustragere, astfel ca exista doua infractiuni distincte cea de tâlharie si cea de lipsire de libertate în mod ilegal.
Se solicita condamnarea inculpatilor pentru infractiunile retinute în sarcina lor, cu executarea în regim de detentie.
Curtea, examinând potrivit art. 3856 alin. 3 Cod procedura penala recursul parchetului, prin prisma criticilor formulate, cum si din oficiu, constata ca acesta este întemeiat.
Inculpatii au fost trimisi în judecata pentru comiterea infractiunilor de tâlharie, lipsire de libertate în mod ilegal si furt calificat, constând în aceea ca la data de 28/29.08.2010, acestia, folosindu-se de doua autoutilitare s-au deplasat în extravilanul localitatii V.T., judetul Giurgiu, la SPPA 1, de unde, folosindu-se de o instalatie oxiacetilenica, au taiat si sustras mai multe componente metalice ale sistemului de irigatii pe care în dimineata zilei de 29.08.2010 le-au comercializat pe raza localitatii D., judetul Giurgiu, contra sumei de 2850 lei.
S-a mai retinut de asemenea ca inculpatii, la data de 31.08.2010, s-au deplasat la statia de pompare SPPA 1 la care paznic era partea vatamata M.I., si dupa ce la orele 12,00, doar au prospectat zona, în jurul orelor 20,30 au revenit la statie, s-au folosit de un dispozitiv oxiacetilenic pentru a taia componente metalice din sala de absorbtie a pompelor, iar când au fost surprinsi de paznic au procedat la amenintarea acestuia cu incendierea, l-au imobilizat si l-au obligat sa intre si sa stea în camera destinata protectiei tablourilor de comanda pompe, în acest timp inculpatii continuând activitatea infractionala.
La plecare inculpatii au legat usa de acces la camera în care se afla paznicul cu o bucata de sfoara, dupa ce l-au verificat în prealabil sa nu aiba asupra sa vreun mijloc de comunicare, ulterior, paznicul reusind cu ajutorul unei platbande metalice sa taie sfoara cu care era legata usa, a iesit din camera si a parasit statia, mergând le domiciliu, pentru ca a doua zi dimineata sa informeze conducerea unitatii despre cele întâmplate.
Cu privire la infractiunea de furt calificat din 28/29.08.2010 se constata ca în mod corect instanta a dispus achitarea inculpatilor, lipsind elementele de certitudine din probatoriile administrate, cu privire la participarea inculpatilor.
Din declaratiile martorilor D.N. si R.M., rezulta ca ulterior datei retinute pentru comiterea faptei, a avut loc o vânzare cumparare a unor componente metalice recunoscute apoi de lucratorii statiei de irigare ca provenind de la aceasta, componentele fiind predate la un centru de recuperare.
Dar aceste dovezi nu pot conduce la stabilirea cu certitudine ca inculpatii sunt cei care au sustras componentele statiei, iar inculpatii au avut o pozitie constanta cu privirea la aceasta, în sensul de a nega comiterea ei.
Astfel, se constata ca aceasta sustragere a existat în materialitatea ei, dar nu s-a dovedit a fi comisa de inculpati, asa încât temeiul achitarii incident este cel prev. de art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c Cod procedura penala (fapta nu a fost savârsita de inculpat), iar nu art. 10 lit. a, cum din eroare a retinut prima instanta.
În legatura cu infractiunile comise la data de 31.08.2010 se constata ca instanta în mod gresit a stabilit forma de participatie a inculpatilor la comiterea infractiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, cu consecinta gresitei achitari a unora dintre inculpati, dupa cum în mod gresit a dispus schimbarea încadrarii juridice a faptei din infractiunea de tâlharie în cea de furt calificat, dupa cum gresit s-a considerat ca infractiune de lipsire de libertate în mod ilegal este absorbita în infractiunea de tâlharie.
Din probele administrate rezulta cu certitudine ca sunt regasite elementele constitutive ale infractiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal (comise în forma autoratului de catre inculpatii I.G. si F.M.S. si în forma complicitatii de catre ceilalti inculpati) si de tâlharie, infractiuni distincte, comise în concurs real.
Din coroborarea declaratiilor date de inculpatii I.G. si F.M., coroborate cu declaratiile victimei M.I. (paznicul statiei de irigatii), chiar daca aspectele relatate de acesta în fata instantei sunt contradictorii – rezulta ca doar acesti inculpati l-au imobilizat pe paznic si l-au închis în una din camerele statiei, ceilalti coinculpati aflându-se în incinta statiei, cunoscând despre aceasta actiune si întarind prin prezenta lor convingerea celor doi inculpati – autori ai infractiunii, pentru realizarea scopului pentru care au venit la statie, respectiv sustragerea de bunuri.
Apararea coinculpatilor în sensul ca nu cunostea despre actiunea celor doi inculpati (autori), nu poate fi primita, în conditiile în care reiese ca toti inculpatii au avut cunostinta de prezenta paznicului la statie, l-au vazut, au discutat cu acesta, iar în timpul activitatii lor de sustragere nu au mai fost deranjati de acesta, el fiind închis în una din camerele statiei.
Mai mult, inculpatii nu doar ca l-au imobilizat pe paznic, dar anterior acestui moment l-au amenintat cu incendierea, ceea ce în plus i-a creat o stare de temere, opozitia sa la activitatea infractionala a inculpatilor fiind practic paralizata.
Actiunea inculpatilor de sustragere a bunurilor din statie, prin violenta si amenintari, s-a desfasurat pe un timp suficient de lung pentru a se constitui într-o infractiune distinctiva, acest timp nefiind suprapus întocmai pe durata lipsirii paznicului de libertate. Dupa finalizarea actiunii inculpatilor de sustragere, acestia au lasat paznicul în camera în care fusese închis, usa fiind legata cu o sfoara pe care paznicul a reusit sa o taie cu o platbanda metalica si apoi sa paraseasca statia.
Cum derularea în timp a actelor materiale constitutive ale celor doua infractiuni a fost diferita, lipsirea de libertate fiind pe o perioada mai îndelungata decât timpul necesar sustragerii bunurilor, ne aflam în fata comiterii a doua infractiuni distincte, de tâlharie si lipsire ilegala de libertate.
Astfel ca solutiile de achitare si de schimbare a încadrarii juridice nu-si gasesc temei în dovezile administrate.
Chiar în aceste conditii instanta a retinut prin dispozitivul sentintei pentru inculpati circumstanta atenuanta prev. de art. 74 lit. c Cod penal, motivat de atitudinea procesuala a acestora, dar se constata ca acestia nu au fost în totalitate sinceri si nu se poate retine aceasta circumstanta, ci este justificata circumstanta atenuanta prev. de art. 74 lit. a Cod penal, inculpatii fiind lipsiti de antecedente penale, circumstanta mentionata însa în considerentele hotarârii.
Aceeasi circumstanta atenuanta prev. de art. 74 lit. a Cod penal este justificata pentru retinerea si cu privire la ceilalti inculpati atât cu privire la infractiunea de lipsire ilegala de libertate, în forma complicitatii, cât si pentru infractiunea de tâlharie.
Cu privire la pedepsele aplicate instanta de recurs s-a orientat la un cuantum sub minimul special prevazut de lege, prin prisma criteriilor prev. de art. 72 Cod penal, împrejurarile comiterii si gravitatea faptelor, a persoanei fiecarui inculpat – lipsiti de antecedente penale, tineri, o pozitie procesuala partial sincera, aceste pedepse fiind contopite potrivit art. 33 lit. a – art. 34 lit. b Cod penal cu pedepsele aplicate prin sentinta recurata.
În ceea ce priveste modalitatea de executare a pedepselor se constata ca cea avuta în vedere de prima instanta, fara privare de libertate, nu este justificata si nu asigura scopul preventiv al pedepsei. Inculpatii au actionat într-un mod relativ organizat, în grup, au folosit amenintari si violente, au lipsit de libertate în mod ilegal o persoana, astfel ca periculozitatea lor este importanta si este justificata executarea pedepselor în regim de detentie.
Cum faptele comise atrag nedemnitatea în exercitarea unor drepturi prev. de art. 64 Cod penal va fi aplicata si pedeapsa accesorie prev. de art. 71 rap. la art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal.
În cauza se constata ca inculpatii, au valorificat bunurile sustrase la 31.08.2010, obtinând suma de 920 lei, suma care, potrivit art. 118 alin. 1 lit. e Cod penal, trebuie confiscata de la inculpati, în cote egale, de câte 153,3 lei.
Din dovada seria AB nr. 0038499 (fila 292 d.u.p. Vol. II) rezulta ca de la inculpatul I.C. s-au ridicat bunurile folosite de acesta la comiterea infractiunii din 31.08.2010 si indisponibilizarea bunurilor ce urmeaza a fi confiscate potrivit art. 118 alin. 1 lit. b Cod penal.
Pentru toate aceste considerente urmeaza ca potrivit art. 38515 pct. 2 lit. d Cod procedura penala sa fie admis recursul parchetului, casându-se sentinta doar în limitele ce preced.
Potrivit art. 38517 alin. 4 Cod procedura penala si art. 88 Cod penal va fi dedusa preventia inculpatilor, pentru I.G. si I.C. – de la 05.09.2010 la 19.01.2011; pentru D.T.N. – de la 06.09.2010 la 19.01.2011; pentru V.V. si F.M. – de la 06/07.09.2010 si de la 10.09.2010 la 19.01.2011, pentru C.R.V.- de la 07/08.09.2010 si de la 10.09.2010 la 19.01.2011 (filele 204-206, 213-215, 219-224 d.u.p. – vol. II).
Urmeaza a face aplicarea art. 192 alin. 3 Cod procedura penala si a art.69 din Legea nr.51/1995.
