15. Contencios administrativ fiscal. Taxe şi impozite. Data la care ia naştere obligaţia de plată a impozitului datorat pentru clădirile dobândite prin hotărâre judecătorească.
Contencios administrativ fiscal.
Art. 254 Cod fiscal pct. 61 H.G. 44/2004
Obligaţia de plată a impozitului pe clădirile dobândite în urma unei judecăţi ia naştere de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, neavând relevanţă data punerii în posesie şi nici data redactării deciziei pronunţate în recurs
Curtea de Apel Bacău – Secţia comercială,
de contencios administrativ şi fiscal
Decizia civilă nr. 962 din 30 octombrie 2009
Prin cererea înregistrată sub nr. 6616/180/2008 la Judecătoria Bacău reclamanta Fundaţia C. a chemat în judecată pârâta Direcţia de Impozite şi Taxe Locale Bacău pentru anularea titlului executoriu nr. 5216/03.04.2004. Cauza a fost declinată la Tribunalul Bacău
În motivarea acţiunii s-au arătat următoarele:
Prin sentinţa civila nr. 495/11.09/2002 a Tribunalului Bacău s-a admis acţiunea in revendicare promovata de Fundaţia C iar Banca B. Bacău a fost obligata sa lase in deplina proprietate imobilul din Bacău, str. G. Apostu nr. 13. Prin Decizia nr. 89/12.12/2002, Curtea de Apel Bacău a respins apelul Băncii B. împotriva Sentinţei civile nr. 495/11.09/2002 a Tribunalului Bacău. Prin Decizia nr. 5067/10.06.2005 a Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie, Fundaţiei C i-a fost recunoscut dreptul de proprietate asupra imobilului menţionat, fiind respins recursul înaintat de Banca B împotriva Deciziei nr. 89/12.12/2002 a Curţii de Apel Bacău.
Imobilul a fost preluat de Fundaţia c prin protocolul de predare – preluare încheiat la data de 08.08.2006 cu Banca B.- Sucursala Bacău (Protocol înregistrat cu nr. 2352/08.08.2006 la BRD Sucursala Bacău şi nu nr. C 296/10.08.2006 la Fundaţia c dată de la care imobilul a fost evidenţiat în patrimoniul Fundaţiei).
În protocolul de predare – preluare se precizează că la data semnării (august 2006) imobilul se regăseşte in patrimoniul Băncii B., clădirea având nr. de inventar 10001001 si o valoare de 568833 lei, iar in termen de 30 zile de la semnarea acestuia Banca Romana de Dezvoltare are obligaţia să opereze modificările patrimoniale ce decurg din acesta (modificarea in inventar s-a realizat numai în urma semnării protocolului, iar scoaterea imobilului de pe rolul fiscal al Băncii Romane de Dezvoltare s-a făcut începând cu luna septembrie 2006).
În urma semnării protocolului, Fundaţia C a transmis Direcţiei de Impozite şi Taxe Locale Bacău toata documentaţia necesară pentru includerea imobilului pe rolul fiscal al acesteia începând cu luna următoare, respectiv începând cu 01.09.2006. Odată cu solicitarea scoaterii imobilului din str. G. Apostu nr. 13 de pe rolul fiscal al Băncii B., până la data de 31.08.2006 impozitul pentru acest imobil a fost achitat de posesorul anterior semnării “Protocolului de predare – preluare”, respectiv de Banca B.
Cu privire la obligaţia Fundaţiei C de a achita impozitul pe clădire începând cu luna iulie 2005, precizează că data de 10.06.2005 a fost data la care Înalta Curte de Casaţie si Justiţie s-a pronunţat în şedinţa publica şi a respins recursul declarat de Banca B.; în mod evident Decizia nr. 5067/10.06.2005 a fost redactata ulterior acestei date si a însoţit dosarul care s-a întors de la ICCJ la instanţa de apel Bacău la o data ce nu poate fi precizată.
Prin adresa nr. 805/21.02.2006, Banca B. sucursala Bacău a solicitat reclamantei să procedeze la demararea procedurilor de preluare a imobilului in vederea efectuării lucrărilor de publicitate imobiliara si înscrierii in evidentele Direcţiei de Impozite si Taxe Locale Bacău.
Procedura de preluare si finalizarea protocolului de predare-preluare a imobilului a presupus eliberarea de către Tribunalul Bacău a Sentinţei civile nr. 495/11.09/2002 având menţiunile “definitivă” şi “irevocabilă”, iar data la care au fost înscrise aceste menţiuni şi la care a fost pus la dispoziţie acest document este 05.05.2006. Începând de la această dată au continuat formalităţile de predare-preluare care s-au concretizat cu încheierea protocolului din data de 08.08.2006.
Susţine reclamanta că în aceste condiţii, Fundaţia C. nu a avut posesia şi folosinţa imobilului până la data încheierii protocolului. Prin acest document imobilul a fost evidenţiat valoric si doar de la data încheierii protocolului de predare-preluare a putut fi “înregistrat in patrimoniul Fundaţiei si au putut fi întocmite declaraţiile de impunere.
Mai mult, şi Banca B. Bacău a solicitat scoaterea din rolul său fiscal a imobilului din str. G. Apostu nr. 13 doar începând cu luna septembrie 2006 (luna din care imobilul trebuia inclus pe rolul fiscal al Fundaţiei C., aşa cum a solicitat prin documentaţia transmisă Direcţiei de taxe şi Impozite Locale Bacău
S-au depus la dosarul cauzei următoarele acte: somaţia 335216/03.04.2008, titlul executoriu cu acelaşi număr, adresă de comunicare, sentinţa civilă 495/2002, Decizia 5067/10.06.2005, protocol de predare primire.
În întâmpinare pârât Primarul Municipiului Bacău susţine că având în vedere că termenul de plată a expirat iar contestatoarea nu a achitat obligaţiile de plată aferente anului 2006, 2007 şi primul semestru al anului 2008 s-a procedat la emiterea titlului executoriu menţionat.
Obligaţiile fiscale datorate de contestatoare sunt impozite şi taxe datorate bugetului local – stabilite în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind codul fiscal.
Precizează că la data 08.09.2006 contestatoarea a formulat o declaraţie de impunere pentru imobilul din Bacău, str. G… nr. … şi a solicitat includerea pe rolul fiscal al Fundaţiei C. a acestui imobil, începând cu luna septembrie 2006.
Odată cu depunerea declaraţiilor de impunere contestatoarea a depus la organul fiscal sentinţa civilă nr. 495/11.09.2002 a Tribunalului Bacău cu menţiunea definitivă şi irevocabilă, decizia nr. 5067/10.06.2005 dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, protocolul de predare preluare a imobilului din Bacău, str. G., memoriul tehnic şi plan de amplasament, nota contabilă nr. 11/10.08.2006 prin care imobilul a fost înregistrat în patrimoniul Fundaţiei.
În condiţiile art. 254 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, pentru orice clădire dobândită de o persoană în cursul anului, impozitul pe clădiri se datorează de către persoana respectivă cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost dobândită.
Prin expresia clădire dobândită se înţelege orice clădire intrată în proprietatea persoanelor fizice sau juridice (norme metodologice pentru aplicarea art. 254 H.G nr. 44/2004 privind normele de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal).
Mai mult la punctul 61 din normele metodologice pentru aplicarea art. 254 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal alin 3, se menţionează că, în cazul clădirilor dobândite prin hotărâri judecătoreşti, data dobândirii este data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti.
În aceste situaţii organul fiscal a considerat imobilul din Bacău str. G. intrat în proprietate Fundaţiei ca fiind data rămânerii definitive şi irevocabile a Sentinţei civile nr. 495/10.09.2002, respectiv data de 10.06.2005.
Faptul că demersurile privind preluarea predarea bunului imobil s-au concretizat abia la data de 08.08.2006 prin încheierea protocolului de predare primire, nu este opozabil.
Se precizează că Direcţia Impozite şi Taxe Locale nu a fost prejudiciată deoarece obligaţiile fiscale datorate pentru acest imobil au fost achitate de B. şi că s-a procedat la o dublă impunere.
Cu privire la acesta situaţie menţionează că, aşa cum imobilul s-a impus la plata obligaţiilor fiscale începând cu data de întâi a lunii următoare de la data intrării în proprietate a persoanei juridice, tot la fel se procedează la scăderea de la impunere a clădirii în cauză (cu data de întâi a lunii următoare în care a apărut o altă situaţie).
Având în vedere cele prezentate pârâta consideră că emiterea titlul executoriu s-a realizat în conformitate cu prevederile legale.
În completare, reclamanta arată că prin adresa nr. 805/21.02.2006 B. – Sucursala Bacău a solicitat fundaţiei să procedeze la demararea procedurilor de preluare a imobilului în vederea efectuării lucrărilor de publicitate imobiliară şi înscrierea în evidenţele Direcţiei de Impozite şi Taxe Locale Bacău. Se conchide că până la cea dată imobilul se afla în patrimoniul şi în evidenţa contabilă a B.
Se precizează că documentul fiind emis de Primăria Municipiului Bacău Direcţia de Impozite şi Taxe aceasta trebuie să stea în judecată.
Prin Sentinţa civilă 8603/08.10.2008 Judecătoria Bacău a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău care a înregistrat-o sub nr. 6921/100/2008.
Probatoriul a fost completat cu adresa B. nr. 3793/30.10.2008 prin care acesta comunică faptul că a achitat impozitul pe clădiri pentru perioada august 2005 – august 2006.
Prin sentinţa civilă 351/27 martie 2009 pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 6921/110/2008 a fost admisă acţiunea formulată de contestatoarea Fundaţia C. în contradictoriu cu intimatul Municipiul Bacău prin Primar.
A fost anulat titlul executor nr. 5216/03 aprilie 2008.
Instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin titlul executor nr. 5216/03.04.2008 Primăria Municipiului Bacău – Direcţia de Impozite şi Taxe Locale stabileşte în sarcina reclamantei Fundaţia Caritatea obligaţia de plată a sumei de 15.577 lei reprezentând impozit pe clădiri şi majorări, calculate până la data de 02.04.2008.
În titlul executor nu se precizează perioada pentru care s-a calculat impozitul însă pârâta pretinde în apărare că s-a avut în vedere 08.08.2006 – 2007 şi primul semestru al anului 2008, iar contestatoarea a formulat o declaraţie de impunere pentru imobilul situat Bacău, str. G. nr. …, la data de 08.09.2006.
Pe de altă parte reclamanta a revendicat imobilul în discuţie pe calea unei acţiuni civile care a parcurs cele trei grade de jurisdicţie, hotărârea nr. 405/11.09.2002 rămânând irevocabilă prin Decizia 5067/10.06.2005 pronunţată de ÎCCJ în dosar nr. 867/2003.
Protocolul de predare primire a imobilului între B. şi reclamantă a fost semnat la data de 08.08.2006.
Până în luna august 2006 impozitul pe clădiri a fost achitat de B.
Nu poate fi reţinută apărarea pârâtei în ceea ce priveşte inopozabilitatea protocolului de predare primire între deţinătorul şi proprietarul bunului deoarece deţinătorul a achitat taxele până la data predării iar proprietarul a declarat bunul pentru impozitare la data de 08.09.2006.
Rezultă deci că până la această dată reclamanta nu datorează impozitul pe clădire.
Sub un alt aspect titlul executoriu nu respectă dispoziţiile art. 43 Cod procedură fiscală prin nemenţionarea datelor obligatorii prevăzute la alin. 2 lit. d, e şi i.
Cum în mod special nu s-a consemnat posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestaţiei şi organul fiscal la care se depune contestaţia, reclamanta s-a adresat direct instanţei de judecată, calificarea acţiunii fiind dată de Judecătoria Bacău.
Împotriva sentinţei 351/27 martie 2009 a declarat recurs Primarul municipiului Bacău în calitate de reprezentant al municipiului Bacău, criticând sentinţa recurată, apreciind-o ca fiind nelegală şi netemeinică.
Astfel, se arată că instanţa de fond nu a ţinut cont de dispoziţiile legale aplicabile cauzei de faţă, respectiv art. 254 din Legea 571/2003 şi 61 din H.G. 44/2004, texte potrivit cărora în cazul clădirilor dobândite prin hotărâri judecătoreşti data dobândirii este data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii. Apreciază recurenta că în mod greşit a reţinut tribunalul că reclamanta ar datora impozit de la data declarării bunului. se arată că nu are relevanţă faptul că B. a achitat impozitul pe clădiri.
Prin întâmpinare, Fundaţia Ca solicitat respingerea recursului, apreciind sentinţa recurată ca fiind legală şi temeinică. Susţine intimata că nu i se poate stabili în sarcina sa obligaţia de plată a impozitului de la data rămânerii irevocabile a hotărârii dat fiind faptul că deciziile se redactează după o perioadă de timp. se mai arată că imobilul a fost înscris la rolul fiscal al B., aceasta având obligaţia de plată a impozitului, o interpretare contrară reprezentând o dublă impunere pentru imobilul menţionat.
Analizând recursul prin prisma criticilor invocate, Curtea a apreciat că este fondat, reţinând:
Aşa cum a reţinut şi instanţa de fond în sarcina reclamantei – intimate s-a stabilit obligaţia de plată a impozitului pe clădiri în cuantum de 11.854 lei şi 3.723 lei majorări de întârziere pentru imobilul situat în Bacău, str. G. nr. …
Imobilul a făcut obiectul unui litigiu între reclamanta şi Banca B., reclamantei fiindu-i admisă acţiunea în revendicare prins sentinţa 495/11 septembrie 2002, rămasă irevocabilă prin decizia 5067/10 iunie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Pentru perioada august 2005 – august 2006 impozitul a fost achitat de B., reclamanta intrând în posesia efectivă a imobilului în august 2006, conform procesului – verbal de predare primire.
Potrivit art. 254 Cod fiscal, în cazul unei clădiri care a fost dobândită în cursul anului, impozitul se datorează cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost dobândită.
Pct. 61 din normele metodologice pentru aplicarea Codului fiscal aprobate prin H.G. 44/2004 prevede “în cazul clădirilor dobândite prin hotărâri judecătoreşti, data dobândirii este data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti.
Curtea reţine că dispoziţiile mai sus evocate nu lasă loc interpretării asupra momentului naşterii obligaţiei de plată a impozitului asupra clădirilor ce au făcut obiectul unei judecăţi.
Obligaţia contribuabilului de a achita impozitul ia naştere la data rămânerii irevocabile a hotărârii, neavând relevanţă data intrării în posesie, data predării de către posesorul neproprietar şi nici data înscrierii la rolul fiscal. Legiuitorul a avut în vedere şi ipoteza în care contribuabilul s-ar înscrie la rol după o perioadă îndelungată de la data hotărârii irevocabile şi a stabilit un singur moment la care ia naştere obligaţia fiscală pentru a nu lăsa la aprecierea organului fiscal data de la care datorează impozitul. Dacă legiuitorul ar fi intenţionat ca impozitul să se datoreze de la data înscrierii la rol ar fi prevăzut în mod expres acest lucru însă nu acesta a fost scopul art. 254 Cod fiscal.
În materie fiscală, spre deosebire de dreptul comun unde plata se poate face pentru altul, obligaţia de plată a creanţei fiscal reprezentând impozit pe clădiri cade în sarcina contribuabilului proprietar, cu excepţia cazurilor în care imobilele sunt închiriate, concesionate.
Împrejurarea că B.., care s-a aflat în posesia imobilelor până în august 2006 a achitat impozitul pe clădiri nu este de natură a înlătura obligaţia de plată a proprietarului. B. a procedat la efectuarea plăţii unei sume nedatorate, având dreptul la restituire în condiţiile art. 117 Cod procedură fiscală.
Apărarea invocată prin întâmpinare cum că hotărârea a fost redactată ulterior datei de 10 iunie 2005 nu are relevanţă câtă vreme pct. 61 din H.G. 44/2004 prevede clar “data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti” nefăcându-se nici o altă menţiune referitoare la data redactării.
Faţă de prevederile legale invocate mai sus, dat fiind faptul că acestea nu lasă loc interpretării, nu are relevanţă nici împrejurarea că intimata a intrat în posesia imobilului după aproximativ un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă, această împrejurare putând fi invocată ca izvor al unei obligaţii într-o acţiune în despăgubiri pe care o are deschisă intimata.
Apreciind că sentinţa recurată este rezultatul aplicării şi interpretării greşite a dispoziţiilor art. 254 Cod fiscal şi pct. 61 din H.G. 44/2004, devenind astfel incidente dispoziţiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, a admis recursul, a modificat sentinţa recurată în sensul respingerii acţiunii ca nefondată.
