În situaţia în care se constată că mijloacele folosite de inculpat la săvârşirea infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prev. de art. 27 alin. 1,2 din Legea nr. 365/2002 erau absolut improprii, inapte de a fi folosite pentru retragerea de numerar, se apreciază că sunt aplicabile în această privinţă disp. art. 20 alin. 3 C.p., neexistând tentativă atunci când imposibilitatea de consumare a infracţiunii este datorată modului cum a fost concepută executarea.
Prin decizia penală nr. 141/2007 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. 9585/54/2006 a fost admis apelul formulat de inculpatul CMV împotriva sentinţei penale nr. 283 din 17 mai 2006 pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 560/P/2006, a fost desfiinţată sentinţa, s-a înlăturat aplicarea art.71,64 cod penal şi a fost descontopită pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare în pedepsele componente.
În baza art.11 pct.2 lit. a, rap. la art.10 lit. d cod pr. penală, a fost achitat inculpatul pentru infracţiunea prev. de art.27 alin.1,2 din Legea nr.365/2002 cu aplic.art.41 alin.2 Cp.
În baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată în baza art.25 din legea nr.365/2002, pe durata termenului de încercare stabilit în condiţiile art.82 Cod penal.
S-a atras atenţia inculpatului asupra disp.art.83 Cod penal.
S-a înlăturat aplicarea disp.art.118 lit. d Cod penal privind confiscarea de la inculpat a sumei de 3000 RON şi a disp.art.118 lit. a Cod penal privind confiscarea de la inculpat a unui nr. de 24 de carduri, identificate prin procesul verbal nr.16805/2005.
S-a modificat temeiul confiscării hard-diskului din computerul inculpatului cu seria WD 1200BB-00DWAO şi a 3 CD-uri (marca Proformance seria 4031B24241059819, marca Traxdata seria HD07J503034117CO1 şi marca Traxdata seria RFD8oM-04724) în sensul că s-a dispus confiscarea acestora în baza art.118 lit. f Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsă durata reţinerii şi arestării preventive de la 15.12.2005 la 16.09.2006.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii.
A fost respins apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj împotriva aceleiaşi sentinţe penale, ca nefondat.
În baza art.192 alin.3 Cod pr. penală, cheltuielile judiciare avansate de stat (din care 500 RON taxă expertiză) au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a reţinut că prin sentinţa penală nr. 283 din 17 mai 2006 pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 560/P/2006 s-a dispus, în baza art. 25 din Legea nr. 365/2002, condamnarea inculpatului CMV la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 27 alin.1 şi 2 din Legea nr. 365/2002, cu aplic. art. 41 alin.2 cod penal, a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa închisorii de 2 ani şi 6 luni.
În baza art. 33, 34 cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani şi 6 luni închisoare.
S-a făcut aplic. art. 64, 71 cod penal.
În baza art. 118 lit. d cod penal, s-a confiscat de la inculpat suma de 3000 RON, în baza art. 118 lit. b cod penal, s-a mai confiscat de la acesta hard-diskul computerul cu seria WD 1200 BB-00DWAO şi 3 CD-uri, identificate conform procesului penal nr. 16805/2005 şi în baza art. 118 lit. a cod penal, s-au confiscat un număr de 24 carduri identificate conform procesului penal nr. 16805/2005.
A fost obligat inculpatul la 700 RON cheltuieli judiciare statului.
În baza art. 88 cod penal, art. 350 cod pr.penală şi art. 160b cod pr.penală, s-a dedus din pedeapsa aplicată prin sentinţă, perioada reţinerii şi arestului preventiv de la 15 decembrie 2005 la zi şi s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
În fapt, prin actul de sesizare s-a reţinut că, la data de 25 octombrie 2005, în jurul orelor 22,00, inculpatul a fost surprins în flagrant, în timp ce efectua în mod fraudulos operaţiuni de retragere numerar de la bancomatul Romexterra Bank, utilizând carduri contrafăcute, stabilindu-se că acesta avea asupra sa un număr de 24 carduri contrafăcute, pe fiecare dintre acestea fiind trecut câte un cod PIN.
La individualizarea judiciară a pedepsei au fost avute în vedere prevederile art. 72 cod penal respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de legea specială pentru infracţiunile săvârşite, împrejurarea că inculpatul nu a mai săvârşit fapte penale şi de asemenea s-a ţinut cont şi de prev. art. 52 cod penal, astfel că s-a aplicat o pedeapsă orientată spre mediu.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj şi inculpatul.
În faza de apel a fost întocmit raportul de expertiză criminalistică nr. 96 din 16 aprilie 2007 de către Institutul Naţional de Expertize Criminalistice Bucureşti, prin care s-a concluzionat că respectivele carduri nu conţin elemente de design caracteristice cardurilor bancare, iar analiza magneto-optică a benzilor magnetice de pe cele 24 de carduri a evidenţiat faptul că informaţiile digitale de pe acestea au fost înregistrate pe o singură pistă, şi că, în această configuraţie, probele în litigiu nu pot fi utilizate ca instrumente de plată electronică.
Instanţa de apel a constatat că, dacă infracţiunea prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 (deţinerea de echipamente software de contrafacere a instrumentelor de plată electronică) este dovedită cu probele administrate în cauză, descoperite la percheziţia domiciliară efectuată la locuinţa inculpatului, respectiv hard-disk-ul şi 3 medii de stocare date tip CD, pe care se aflau programe software destinate falsificării de carduri bancare, în cauză nu subzistă şi cealaltă infracţiune reţinută în sarcina inculpatului, respectiv cea prev. de art. 27 alin.1,2 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p., constând în efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată.
Se constată că această faptă a rămas în faza de tentativă, astfel cum de altfel s-a reţinut şi în rechizitoriu şi de către instanţa de fond, inculpatul fiind surprins în timp ce încercase mai multe carduri, fără a reuşi să retragă vreo sumă de bani.
Curtea a apreciat însă că tentativa realizată de inculpat este una absolut improprie.
Astfel, în concluziile raportului de expertiză criminalistică întocmit în faza de apel s-a arătat că cele 24 de carduri nu conţin decât o pistă pe care sunt înregistrate informaţii şi că, în această configuraţie, probele în litigiu nu pot fi utilizate ca instrumente de plată electronică (putând fi vorba, cum se arată în cuprinsul aceluiaşi raport, de carduri originale sau contrafăcute de acces într-o instituţie, în condiţiile în care cardurile bancare originale conţin două sau trei piste pe care sunt înregistrate informaţiile digitale). Totodată, în lămuririle suplimentare formulate de expert s-a arătat că acele carduri ar fi putut fi utilizate pe teritoriul României numai dacă ar fi avut şi o a doua pistă.
Prin urmare, se constată că mijloacele folosite de inculpat (cele 24 de carduri) erau absolut improprii, inapte de a fi folosite pentru retragerea de numerar, astfel încât se apreciază că sunt aplicabile în această privinţă disp. art. 20 alin. 3 C.p., neexistând tentativă atunci când imposibilitatea de consumare a infracţiunii este datorată modului cum a fost concepută executarea.
Pentru aceste considerente, întrucât în cauză sunt aplicabile disp. art. 20 alin. 3 C.p., s-a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 27 alin. 1,2 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p., lipsind atât latura subiectivă, cât şi urmarea imediată din cadrul laturii obiective, astfel încât, în baza art.11 pct.2 lit. a rap. la art.10 lit. d cod pr. penală, s-a dispus achitarea inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 27 alin.1,2 din Legea nr.365/2002 cu aplic.art.41 alin.2 Cp.
1
