Individualizarea pedepsei şi a modalităţii de a acesteia în cazul infracţiunii de trafic de droguri – criterii de apreciere.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT, Serviciul Teritorial Iaşi, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului A.A.A., precum şi a inculpaţilor B.F. şi D.M.I., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 2 alin. 1 din legea 143/2000, cu aplic. art. 75 lit. a C.pen.
În actul de sesizare a instanţei de judecată s-a reţinut că „la începutul lunii aprilie 2011 inculpatul B.F., persoană fără ocupaţie din municipiul B., a purtat discuţii cu inculpatul D. M.l. şi i-a spus acestuia că ar avea o cantitate de un kilogram rezină de cannabis-haşiş pe care doreşte să obţină un preţ de 3.000 de euro, i-a spus să-i găsească cumpărător şi vor împărţi profitul. Inculpatul D. M. l. I-a contactat pe inculpatul A.A.A., i-a spus acestuia că ar deţine cantitatea de 1 kilogram de haşiş şi i-a spus să caute cumpărători pentru tranzacţia cu droguri. După discuţie, inculpatul A.A.A., prin intermediul unui prieten de-al său din laşi i-a găsit pe învinuiţii V.C., G.C.A., B.C. şi M.M. care au început să caute un cumpărător pe raza municipiului laşi.
In urma informaţiilor primite la nivelul DIICOT-S.T.Iaşi, în cauză s-a dispus autorizarea investigatorului sub acoperire „C.” care a fost contactat de învinuiţi. Aceştia i-au propus să îi vândă cantitatea de un kilogram haşiş cu preţul de 27.500 RON. După ce au găsit potenţialul cumpărător învinuiţii au luat legătura cu inculpatul A.A., i-au spus acestuia că ar avea un cumpărător pe raza municipiului laşi şi pot aduce marfa. Inculpatul A.A. s-a întâlnit cu coinculpaţii D. M. l. şi B.F., au discutat cu privire la livrarea drogurilor şi s-au hotărât să vină în municipiul Iaşi pentru a se convinge cu privire la cumpărători. In data de 09.04.2011, în jurul orelor 15,30-16,00 inculpaţii A., D. şi B. s-au deplasat în municipiul laşi unde învinuitul V.C. i-a pus în legătură cu investigatorul sub acoperire „C”. Ulterior, inculpaţii l-au înlăturat din „afacere” pe V.C. şi au stabilit o întâlnire separată cu potenţialul cumpărător respectiv investigatorul sub acoperire.
Astfel, cei trei inculpaţi s-au întâlnit cu investigatorul sub acoperire şi cu colaboratorul acestuia în staţia Peco Petrom unde le-au spus că de fapt ei sunt cei care „au marfa”, respectiv un kilogram de haşiş, le-au propus să Ie-o vândă cu suma de 4.500 Euro, însă tranzacţia să aibă loc în municipiul B. şi nu în laşi. Este de precizat faptul că, pe piaţa neagră, gramul de haşiş se vinde cu sume cuprinse între 70 şi 100 RON astfel încât valoarea acestei cantităţi (930 grame) la vânzarea „en detail” este între 65.100 RON şi 93.000 RON.
În urma discuţiilor purtate, inculpaţii au plecat cu autoturismul condus de inculpatul D. spre municipiul B. fiind însoţiţi de către „cumpărători”care s-au deplasat cu autoturismul lor. In municipiul B. inculpatul A. a rămas cu cumpărătorii la Mc Donald?s iar inculpaţii B.F. şi D. M. l. s-au deplasat la Staţia Peco Şerbăneşti unde s-ar fi întâlnit cu un bărbat pe nume „Vali”, rămas neidentificat, care, din iarbă, de lângă bordură, Ie-a dat o plasă în care se afla kilogramul de haşiş. Inculpaţii B.F. şi D. M. l. au luat haşişul, au mers la Mc Donald?s unde au solicitat suma de 4.500 de euro pentru kilogramul de haşiş. În momentul în care investigatorul sub acoperire i-a oferit inculpatului B. suma de 4.500 de euro au intervenit organele de poliţie care i-au imobilizat pe cei trei inculpaţi, au ridicat drogurile aflate asupra inculpaţilor, precum şi suma de 4.500 de euro, bancnote în cupiură de 100 euro (înseriate conf. procesului-verbal întocmit în data de 09.04.2011, orele 13:45).
Din raportul ce constatare tehnico-ştiinţifică nr.562464 din 10.04.2011 rezultă că inculpaţii au traficat cantitatea de 930,3 grame rezină de cannabis (haşiş), substanţă psihotropă care face parte din Tabelul-anexă nr. lll din Lg.143/2000.”
Pentru a se dispune astfel, pe parcursul urmăririi penale au fost întocmite procese verbale de investigaţii, proces verbal a investigatorului acoperit C., raport de constatare tehnico-ştiinţifică, proces verbal de supraveghere operativă şi surprindere în flagrant, au fost audiaţi (în calitate de învinuiţi) martorii V.C., B.C., G.C.A. şi M. M., precum şi inculpaţii B.F., D.M.I. şi A.A.A..
După sesizarea instanţei de judecată, la termenul din data de 03.06.2011 instanţa a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaţilor D.M.I. şi A.A.A. cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara, iar la termenul de judecată din data de 14.07.2011 a dispus liberarea sub control judiciar a inculpatului B.F..
În faţa instanţei de judecată inculpatul A.A.A. a solicitat, în termen legal, aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C.proc.pen., cerere încuviinţată de instanţa de judecată după punerea în discuţia contradictorie a părţilor.
Audiat fiind de către instanţa de judecată, după citirea integrală a actului de sesizare a instanţei, inculpatul A.A.A. a declarat, în prezenţa apărătorului ales, că recunoaşte fapta reţinută în sarcina sa astfel cum este descrisă în actul de sesizare, condiţii în care nu a mai fost parcursă etapa cercetării judecătoreşti.
Inculpatul nu a solicitat administrarea de probe în circumstanţiere, solicitând doar amânarea pronunţării pentru a face dovada continuării studiilor universitare.
La termenul de judecată din data de 14.11.2011 instanţa a dispus, potrivit disp. art. 38 şi art. 33 lit. a C.proc.pen., disjungerea cauzei şi continuarea judecăţii faţă de inculpaţii B.F. şi D.M.I., care nu au înţeles să se prevaleze de disp. art. 3201 C.proc.pen.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în baza probelor administrate pe parcursului urmăririi penale, probe necontestate şi însuşite de inculpatul A.A.A., instanţa reţine următoarele:
Potrivit declaraţiilor date de cei trei inculpaţi în cursul urmăririi penale, inculpatul B.F. l-a cunoscut pe inculpatul D.M.I. în perioada anilor 1999 – 2000 când ambii inculpaţi au lucrat în Italia. După întoarcerea în ţară, inculpatul B.F. nu a avut un loc de muncă stabil, frecventând în mod obişnuit barul „Cascada” din municipiul B. În acest loc, inculpatul a cunoscut o persoană, rămasă neidentificată, pe nume Liviu, care i-a spus că are o cunoştinţă, pe nume Vali, rămas, de asemenea, neidentificat, din B., ce caută cumpărător pentru un kilogram de haşiş, propunându-i să facă demersuri pentru găsirea unei persoane interesate, urmând ca vânzarea să se facă la un preţ mai mare decât cel cerut de Vali – 2500 de euro.
În vederea găsirii unui cumpărător, inculpatul B.F. a luat legătura cu inculpatul D.M.I., propunându-i acestuia să găsească un cumpărător pentru kilogramul de haşiş, pentru suma de 3000 de euro, diferenţa de preţ urmând să fie beneficiul celor doi.
Conform declaraţiilor inculpatului D.M.I., coroborate cu declaraţiile inculpatului A.A.A. şi ale martorului M.M., prin intermediul unui văr, pe nume C.I., inculpatul D.M.I. a cunoscut pe inculpatul A.A.A., care era vecin cu C.I., cerându-i şi acestuia să încerce găsirea unui client pentru Kilogramul de haşiş. În acest sens, inculpatul A.A.A. a luat legătura cu un prieten, respectiv cu martorul M.M., zis „M.”, care era student în Iaşi, acesta din urmă comunicând inculpatului, după un timp, că a găsit un cumpărător pentru suma de 17.000 lei. În fapt, potrivit propriilor declaraţii, coroborate cu declaraţiile celorlalţi trei martori audiaţi în cursul urmăririi penale în calitate de învinuiţi, martorul M.M. a luat legătura cu martorii V.C., B.C. şi G.C.A., aceştia din urmă fiind cei care au găsit cumpărătorul, fiecare intermediar adăugând o sumă de bani în plus la preţul comunicat de ceilalţi vânzători din lanţul de intermediere format, preţul kilogramului de haşiş ajungând în cele din urmă la suma de 27500 lei.
Întrucât la nivelul structurii teritoriale a DIICOT existau informaţii că se încearcă introducerea pe piaţă a unui kilogram de haşiş, a fost autorizat investigatorul sub acoperire C. care, împreună cu colaboratorul P., a efectuat cumpărarea autorizată a drogurilor. În virtutea autorizaţiei primite, investigatorul sub acoperire a luat legătura cu V.C. şi grupul său arătându-se interesat de marfă. Numai că, după ce vânzătorii iniţiali, inculpaţii din prezenta cauză, au fost informaţi despre găsirea unui cumpărător şi au fost puşi în legătură cu acesta, ceilalţi intermediari au fost înlăturaţi din tranzacţie, inculpaţii întâlnindu-se personal cu investigatorul sub acoperire şi colaboratorul acestuia în Iaşi, cum rezultă din declaraţiile martorilor şi din procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire.
Conform menţiunilor procesului verbal întocmit de investigatorul sub acoperire şi ale procesului verbal de supraveghere operativă şi surprindere în flagrant, menţiuni susţinute şi de declaraţiile inculpatului B.F. şi ale inculpatului A.A.A., după ce au ajuns la un consens asupra tranzacţiei, cei trei inculpaţi s-au deplasat cu autoturismul condus de inculpatul D.M.I. înapoi la B., fiind însoţiţi de investigatorul sub acoperire şi colaboratorul acestuia care i-au urmat cu un alt autoturism. În B., inculpatul A.A.A. a rămas împreună cu investigatorul sub acoperire şi colaboratorul acestuia la restaurantul Mc Donald?s timp în care ceilalţi doi inculpaţi, B.F. şi D.M.I., au mers cu maşina celui din urmă la o benzinărie de unde au preluat de la Vali, persoană rămasă neidentificată, un colet. Inculpatul B.F. a revenit la restaurantul Mc Donald?s solicitând cumpărătorului să-l însoţească la maşina parcată de inculpatul D. în spatele restaurantului B. din B., în imediata apropiere.
Investigatorul sub acoperire s-a deplasat la autoturismul aparţinând inculpatului D., a preluat marfa, respectiv două calupuri solide formate din câte cinci plăci solide de culoare maro închis, şi a solicitat inculpatului să se deplaseze la autoturismul propriu pentru a o cântări. Inculpatul a fost de acord iar după cântărire, întrucât rezultase o cantitate de drog mai mică de un kilogram, respectiv 930,3 g, investigatorul a dorit să renegocieze preţul, inculpatul B.F. menţinând însă solicitarea de plată a sumei de 4500 de euro.
Investigatorul sub acoperire a solicitat atunci colaboratorului său să aducă suma de bani, bancnotele fiind înseriate, sumă ce a fost predată inculpatului B.F.. În acel moment au intervenit organele de poliţie care supravegheau flagrantul, suma de bani fiind găsită asupra inculpatului B. şi toţi cei trei inculpaţi fiind ridicaţi şi conduşi la sediul DIICOT pentru audieri.
Potrivit declaraţiilor inculpatului A.A.A., coroborate cu declaraţiile celorlalţi doi inculpaţi B.F. şi D.M.I., inculpatul A. a jucat doar rolul de intermediar în tranzacţie, fapt atestat şi de procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire şi de declaraţiile date în cursul urmăririi penale de ceilalţi învinuiţi. Acesta nu a avut niciodată posesia efectivă a cantităţii de droguri pe care cei trei inculpaţi au pus-o în vânzare, realizând doar contactul dintre presupusul cumpărător şi ceilalţi doi inculpaţi şi participând la tranzacţie.
În drept, fapta inculpatului A.A.A. de a efectua demersuri în vederea punerii în vânzare şi de a participa la punerea în vânzare efectivă, împreună cu inculpaţii B.F. şi D.M.I., a cantităţii de 930,3 grame rezină de cannabis, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. 1 din legea 143/2000.
Aşa cum a reţinut şi procurorul în actul de sesizare a instanţei de judecată din probele administrate rezultă dincolo de orice dubiu că inculpatul a participat activ la activitatea de găsire a unui cumpărător pentru cantitatea de cannabis deţinută de inculpatul B.F., precum şi la activitatea de vânzare a drogurilor. Faptul că această cantitate de droguri nu a pătruns pe piaţă se datorează exclusiv intervenţiei organelor de poliţie, activitatea inculpatului şi a celorlalţi doi coinculpaţi fiind circumscrisă operaţiunii de vânzare efectivă.
În cauză, în raport de activitatea desfăşurată de inculpat, sunt incidente disp. art. 75 lit. a C.pen., activitatea ilicită de vânzare a drogurilor fiind desfăşurată de toţi cei trei inculpaţi concomitent, în baza unei coeziuni psihice dată de scopul comun urmărit – obţinerea facilă a unor sume de bani.
Sub aspectul laturii subiective a faptei instanţa reţine că inculpatul A.A.A. a acţionat cu forma de vinovăţie a intenţiei directe prev. de art. 19 pct. 1 lit. a C.pen. în sensul că a prevăzut rezultatul faptei sale şi a urmărit producerea lui, găsirea unui cumpărător şi participarea la operaţiunea de vânzare fiind făcută exclusiv în scopul introducerii pe piaţă a cantităţii de droguri pentru obţinerea ilicită a unor sume de bani.
Reţinând că în cauză sunt întrunite condiţiile prev. de art. 345 alin. 2 C.proc.pen., în sensul că fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată există, constituie infracţiune şi a fost comisă de inculpat în modalitatea anterior descrisă, instanţa va dispune condamnarea acestuia.
La individualizarea pedepsei ce va fi aplicată inculpatului A.A.A. pentru infracţiunea comisă instanţa va avea în vedere dispoziţiile C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ) privind dispoziţiile părţii generale a Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute de textul de incriminare din legea specială, gradul de pericol social al faptei săvârşite, relevat de modalitatea de comitere – inculpatul nu a avut nici un moment în posesia sa efectivă cantitatea de drog, a intervenit în vânzare în calitate de intermediar, făcând legătura dintre coinculpatul D.M.I. şi învinuitul M.M., pentru obţinerea unui comision – şi de rezultatul produs, întrucât, în ciuda demersurilor făcute de cei trei inculpaţi şi a vânzării efectuate nu s-a reuşit plasarea efectivă pe piaţă nici a unui gram din cantitatea de drog ce făcea obiectul tranzacţiei, drogurile intrând în custodia poliţiei, dar şi de persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale şi nu a mai avut anterior manifestări comportamentale antisociale.
De asemenea, la individualizarea pedepsei instanţa va da eficienţă dispoziţiilor art. 3201 alin. 7 C.proc.pen. şi, având în vedere că în cauză au fost întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru aplicarea procedurii speciale de judecată, va raporta pedeapsa ce va fi aplicată inculpatului la limitele reduse conform acestor dispoziţii legale.
Având în vedere, astfel cum am arătat anterior, lipsa antecedentelor penale şi conduita bună a inculpatului anterior comiterii faptei, conduită relevată de înscrisurile ataşate la dosarul cauzei, faptul că inculpatul a fost o persoană integrată social, cu preocupări în continuarea studiilor iar fapta ce face obiectul prezentei cauze apare ca un comportament ilicit izolat, instanţa va reţine în favoarea acestuia circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 lit. a C.pen., circumstanţă căreia însă nu i se vor da efectele prev. de art. 76 lit. c C.pen. (coborârea pedepsei sub minimul special de 2 ani închisoare stabilit în urma aplicării prev. art. 3201 alin. 7 C.proc.pen.) prin raportare la incidenţa în cauză a cauzei de agravare a pedepsei prev. de art. 75 lit. a C.pen. şi în raport de disp. art. 80 alin. 2 C.pen.
Prin raportare la datele ce caracterizează în ansamblu persoana inculpatului A.A.A., astfel cum sunt ele relevate de probele administrate în cauză (inculpatul este la primul contact cu legea penală şi după eliberarea din arest preventiv, s-a reintegrat social, şi-a continuat studiile universitare, a avut un loc de muncă, a recunoscut comiterea faptei şi a colaborat cu organele de anchetă), dar şi la circumstanţele comiterii infracţiunii (inculpatul a intervenit în vânzare ca intermediar, nu a avut niciodată posesia efectivă a drogurilor şi nici nu a participat efectiv la transportul acestora, ci doar la vânzare, transportul fiind efectuat de ceilalţi doi coinculpaţi cu maşina inculpatului D., fapta nu a avut urmări grave, întrucât nu a fost pusă în circulaţie pe piaţa efectivă vreo cantitate de drog), instanţa consideră că aplicarea unei pedepse de 2 ani închisoare, egală cu minimul special prevăzut de textele de incriminare anterior menţionate corespunde unei juste individualizări a pedepsei, dând efect şi dispoziţiilor art. 76 alin. 3 C.pen., considerând că nu se impune aplicarea pedepsei complementare în cauză, alături de pedeapsa principală.
În baza art. 71 C.pen. se va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b C.pen.
În raport de prevederile art. 71 alin. 2 C.pen., instanţa va interzice inculpatului doar drepturile prevăzute de art.64 alineatul 1 literele a teza a-II-a şi b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţi publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, reţinând că natura faptei săvârşite conduce la concluzia existenţei unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de textul de lege menţionat.
În ceea ce priveşte pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 alineatul 1 litera a teza I Cod penal, instanţa va avea în vedere hotărârea Hirst contra Marii Britanii din 06.10.2005, prin care instanţa europeană a constatat încălcarea prevederilor art. 3 din Protocolul nr.1 ca urmare a interzicerii în baza legii a dreptului de a alege persoanei ce a fost condamnată la pedeapsa închisorii, apreciind că o restrângere generală, automată şi nediferenţiată a unui drept fundamental consacrat de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, depăşeşte marja de apreciere acceptabilă oricât de largă ar fi, dar şi decizia 74/2007 pronunţată de ÎCCJ în recurs în interesul legii. Faţă de aceste considerente, apreciind că în prezenta cauză, din probatoriul administrat, nu rezultă o nedemnitate a inculpatului în ceea ce priveşte dreptul de a alege, instanţa nu va interzice exerciţiul acestui drept de natură electorală şi, în consecinţă, nu va face aplicarea art. 71 alineatul 2 raportat la art. 64 alineatul 1 litera a teza I Cod penal. În ceea ce priveşte pedeapsa accesorie prevăzută de art. 71 alineatul 2 raportat la art. 64 alineatul 1 litera c Cod penal, instanţa constată că inculpatul nu s-a folosit de vreo funcţie, profesie sau activitate în vederea comiterii infracţiunii, motiv pentru care constată că nu se impune aplicarea art. 64 alineatul 1 litera c Cod penal. Întrucât din datele cauzei rezultă că inculpatul nu este căsătorit şi nu are copii în întreţinere, nu a fost desemnat, sau să existe posibilitatea previzibilă să fie desemnat, tutore sau curator al unei persoane, instanţa nu va interzice inculpatului nici drepturile prev. de art. 64 lit. d şi e C.pen.
Având în vedere datele ce caracterizează persoana inculpatului, astfel cum au fost anterior evidenţiate, şi gravitatea redusă a faptei comise de acesta, atitudinea inculpatului după eliberarea din arest, constând în respectarea obligaţiilor impuse de instanţă, continuarea studiilor şi obţinerea unor venituri din surse licite, instanţa consideră că simpla aplicare a pedepsei constituie un avertisment suficient pentru acesta şi că, chiar fără executarea efectivă a pedepsei cu închisoarea aplicate, inculpatul nu va mai comite alte infracţiuni. Instanţa are în vedere şi faptul că inculpatul a recunoscut comiterea faptei de care este acuzat şi din toată conduita sa procesuală pare să fi conştientizat gravitatea faptei comise şi urmările acesteia cu privire la statutul său personal.
Având în vedere vârsta inculpatului şi faptul că acesta s-a reintegrat social, dar şi natura infracţiunii comise de acesta, instanţa consideră că prin lăsarea acestuia în libertate şi impunerea respectării măsurilor de supraveghere prev. de art. 863 C.pen. poate fi atins scopul pedepsei prev. de art. 52 C.pen.
În acelaşi timp instanţa în baza art. 359 C.proc.pen. va atrage atenţia inculpatului că în cazul săvârşirii altei infracţiuni sau al încălcării măsurilor de supraveghere se va dispune revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere a pedepsei şi executarea acesteia în întregime.
În baza C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ) instanţa va deduce din durata pedepsei cu închisoarea aplicată inculpatului A.A.A. perioada reţinerii şi arestării preventive, de la data de 10.04.2011, orele 07:30, şi până la data de 06.06.2011.
Având în vedere disp. art. 350 C.proc.pen., întrucât raţiunile avute în vedere de instanţă la data înlocuirii măsurii arestării preventive a inculpatului cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea se menţin, având în vedere motivele ce au determinat instanţa să dispună suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei cu închisoarea aplicate, instanţa va menţine măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara dispusă împotriva inculpatului A.A.A. prin încheierea de şedinţă din data de 03.06.2011 a Tribunalului Iaşi, până la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe.
Menţinerea acestei măsuri asigură un control permanent al comportamentului inculpatului în vederea menţinerii acestuia pe calea prosocială aleasă şi, în acelaşi timp, contribuie la buna desfăşurare a judecăţii în cauza disjunsă, cauză în care cercetarea judecătorească este la debut şi în care inculpatul A.A.A. poate fi audiat ca martor.
Dispoziţiile art. 17 din legea 143/2000 privind confiscarea cantităţii de drog pe care inculpaţii au tranzacţionat-o (5,0 g reţinute drept contraprobă şi 922,6 g rămase după efectuarea analizelor de laborator) nu vor fi aplicate în cauza de faţă, urmând ca aplicabilitatea lor, ca şi aplicabilitatea măsurii de siguranţă a confiscării speciale a autoturismului folosit la transportul drogurilor, să fie apreciată în cauza disjunsă. Aceasta întrucât inculpatul A.A.A. nu a avut nici un moment posesia cantităţii de drog (posesorul fiind inculpatul B.F. care luase drogul de la o persoană neidentificată) iar autoturismul folosit la transport aparţine inculpatului D.M.I., fiind pus sub sechestru în cursul urmăririi penale.
