Rectificarea cărţii funciare – soluţionarea cauzei fără a se cerceta fondul, pe baza excepţiilor privind lipsa calităţii procesuale pasive a pârâţilor şi lipsa interesului reclamanţilor, excepţii neverificate.
Excepţiile referitoare la lipsa interesului reclamantului şi la lipsa calităţii procesuale a pârâţilor trebuie să fie temeinic verificate, în caz contrar, hotărârile pronunţate în baza acestor excepţii, fără a se intra în cercetarea fondului, fiind supuse anulării potrivit dispoziţiilor art. 297 al.(1). Cod procedură civilă.
Secţia civilă – decizia civilă nr. 1538/17 decembrie 2004
Prin Sentinţa civilă nr. 304/27.05.2003 pronunţată de Judecătoria Haţeg în dosar nr. 190/2003 fost respinsă acţiunea civilă intentată de reclamanţii O.V. şi O.M. împotriva pârâţilor O.I.E. şi O.I. pentru rectificarea cărţii funciare.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut că nu s-au săvârşit greşeli cu ocazia înscrierii dreptului de proprietate al pârâţilor sub B.25 în Cf nr. 103 Bărăşti, asupra casei de locuit compusă din 6 camere, avându-se în vedere nota de constatare nr. 979/23.10.1990 a Primăriei.
S-a mai apreciat că reclamanţii urmăresc eliminarea dreptului de proprietate al pârâtei O.I. asupra casei cu 6 camere şi excluderea acestei case de la partajul bunurilor comune ale pârâţilor.
Apelul declarat de reclamanţi împotriva acestei sentinţe a fost respins ca nefondat prin Decizia civilă nr. 647/A/9.11.2003 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr. 5711/2003.
Prin Decizia civilă nr. 1538/17.12.2003 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr.7488/2004 a fost admis recursul reclamanţilor, casată decizia pronunţată în apel şi trimisă cauza la Tribunalul Hunedoara pentru rejudecarea apelului.
Curtea de apel a constatat din probele administrate că pârâţilor le-a fost atribuită cu titlu de dare cu plată în vederea construirii unei locuinţe de către fostul C.A.P. Sâmpetru, o suprafaţă de 250 mp. din terenul proprietatea C.A.P.
Reclamanţii au primit cu acelaşi titlu aceeaşi suprafaţă de teren astfel că, la data atribuirii, şi reclamanţii şi pârâţii erau întabulaţi asupra a câte 250 m.p. teren sub B.24 şi respectiv B.25 însă nu s-a stabilit amplasamentul parcelelor respective în teren. Nu s-a dovedit nici acordul fostului C.A.P. sau al reclamanţilor pentru amplasarea casei proprietatea pârâţilor, compusă din 6 camere, pe amplasamentul actual.
Întrucât în prezent reclamanţii sunt proprietarii întregului teren, mai puţin cei 250 m.p. atribuiţi pârâţilor, această suprafaţă de teren nefiind delimitată de restul terenului, instanţa de fond avea obligaţia să stabilească printr-o expertiză tehnică dacă construcţia pârâţilor ocupă, împreună cu suprafaţa necesară utilizării normale a casei, o suprafaţă mai mare de 250 m.p. avându-se în vedere că reclamanţii invocă amplasarea casei pârâţilor pe terenul proprietatea lor.
Instanţa de apel avea obligaţia să sesizeze că instanţa de fond a soluţionat cauza fără a intra în cercetarea fondului, admiţând excepţii neverificate prin probe, deşi această verificare era strict necesară, şi să procedeze potrivit art. 297 alin.(1) Cod procedură civilă la anularea hotărârii instanţei de fond şi la administrarea de probe în vederea soluţionării corecte a excepţiilor invocate.
