Calitate procesuală activă a Camerei Naţionale a Taximetriştilor din România – Filiala Judeţeană, în formularea unei acţiuni având ca obiect anularea H.C.L. şi a unor autorizaţii TAXI, hotărâre care vizează atribuirea unor autorizaţii către taximetrişti.
Asociaţia are dreptul de a apăra interesele membrilor ei, taximetrişti, interesaţi de emiterea unor noi autorizaţii şi de efectele acestor acte în sfera activităţii lor profesionale.
Este irelevant câţi membrii are această asociaţie câtă vreme există în condiţiile legii şi are personalitate juridică, ceea ce-i conferă şi calitate procesuală. Scopul asociaţiei justifică introducerea acţiunii în interesul membrilor săi.
Prin Sentinţa nr.90 din 26 ianuarie 2011 a Tribunalului Mureş, pronunţată în dosarul nr.2754/102/2008, s-a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii, s-a admis excepţia lipsei de interes şi s-a respins cererea formulată de reclamanta Camera Naţională a Taximetriştilor din România – Filiala Judeţeană Mureş, în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Tg-Mureş prin Primar, Consiliul local al municipiului Tg. Mureş, K.K.A., M.M., G.D.C., B.T., A.P., M.C.L., ca lipsită de interes.
Prin aceeaşi hotărâre reclamanta a fost obligată să plătească pârâţilor K.K.A., M.M., G.D.C., B.T., A.P., M.C.L., suma de 2.370 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa în acest sens, instanţa a reţinut că reclamanta nu are interes în formularea acţiunii şi a respins acţiunea argumentând că nu există un interes legitim, născut şi actual, personal şi direct.
În acest sens s-a reţinut că folosul practic urmărit de reclamantă este inexistent în condiţiile în care se pune în discuţie atribuirea unor autorizaţii pentru taximetrişti.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta, solicitând admiterea recursului, desfiinţarea hotărârii atacate şi, pe cale de consecinţă, trimiterea spre rejudecarea a cauzei la prima instanţă, pentru a se pronunţa pe fondul cauzei.
În motivarea recursului se susţine că reclamanta şi-a justificat interesul în promovarea acţiunii.
Astfel, în recurs se arată că Filiala Mureş a Camerei Naţionale a Taximetriştilor Mureş este persoană juridică română, autorizată prin încheierea nr.2608 din 13 mai 2003 din dosarul nr.3203/2003 al Judecătoriei Tg-Mureş, fiind înscrisă în registrul persoanelor juridice române, cu sediul Tg-Mureş.
Scopul constituirii acesteia a fost menţionat în art.5 din Actul constitutiv, „…să protejeze, să promoveze interesele economice şi profesionale ale taximetriştilor şi ale operatorilor de transport în regim de taxi şi a celorlalţi membrii din judeţul Mureş şi să reprezinte aceste interese în relaţiile cu autorităţile”.
De asemenea, s-a invocat că reclamanta este o organizaţie profesională constituită legal pentru protejarea asociaţilor în exercitarea activităţilor de transport persoane în regim de taxi.
În drept s-au invocat dispoziţiile art.1 alin.1 şi art.2 alin.1 lit.a din Legea nr.554/2004.
Pe lângă aceste argumente s-a efectuat şi o analiză a fondului cauzei.
Analizând recursul formulat în cauză, prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor art.3041 C.pr.civ. instanţa a reţinut următoarele:
Acţiunea în contencios administrativ a fost formulată de reclamanta Camera Naţională a Taximetriştilor din România – Filiala Judeţeană Mureş.
Obiectul cauzei îl constituie anularea H.C.L. nr.157/2008 a Consiliului local al Municipiului Tg.Mureş şi a unor autorizaţii TAXI.
Camera naţională a taximetriştilor din România a emis o împuternicire, în vederea constituirii unei filiale sub forma unei asociaţii cu personalitate juridică.
Acţiunea este formulată tocmai de această filială, care este constituită în condiţiile legii, după cum reiese din actele aflate la dosar.
În art.5 din Statutul acestei asociaţii se menţionează: „Camera Taximetriştilor urmăreşte să protejeze, să promoveze interesele economice, sociale şi profesionale ale taximetriştilor şi ale operatorilor de transport în regim de taxi şi a celorlalţi membrii din Judeţul Mureş, şi să reprezinte aceste interese în relaţiile cu autorităţile locale.
În vederea îndeplinirii scopului său, Camera Taximetriştilor îşi propune realizarea la nivel judeţean a următoarelor obiective: a)promovarea şi protejarea intereselor economice, sociale şi profesionale ale operatorilor de transport, ale taximetriştilor şi ale altor salariaţi din domeniu; b)promovarea politicilor de combatere a infracţionalităţii în activitatea de taximetrie; c)perfecţionarea pregătirii profesionale în vederea atestării taximetriştilor sau a altor salariaţi în domenii conexe; d)reprezentarea intereselor taximetriştilor în relaţiile cu autorităţile administraţiei locale; e)dezvoltarea şi perfecţionarea formelor de pregătire profesională”.
Este irelevant câţi membrii are această asociaţie, câtă vreme există în condiţiile legii şi are personalitate juridică, are calitate procesuală.
Deoarece obiectul H.C.L. atacate vizează tocmai atribuirea unor autorizaţii către taximetrişti, este evident că această asociaţie are interesul de a solicita verificarea legalităţii acesteia.
Scopul asociaţiei justifică introducerea acţiunii în interesul membrilor asociaţiei.
Mai mult, în art. 6 din Statutul asociaţiei se prevede acordarea unor recomandări de către aceasta pentru obţinerea autorizaţiilor de către taximetriştii independenţi.
Indiferent care este motivaţia acţiunii, o asociaţie profesională ce apără interesele unei anumite categorii profesionale are interesul de a ataca un act administrativ prin care se dispun măsuri cu privire la acea categorie profesională, chiar dacă aceste măsuri vizează alte persoane.
Reclamanta a justificat legătura între pretenţia concretă formulată şi dreptul subiectiv civil afirmat ori situaţia juridică, prin faptul că are calitatea de a proteja interesele economice şi profesionale ale taximetriştilor.
Celelalte condiţii vizând interesul – născut, actual, personal şi direct se referă la existenţa interesului în momentul exercitării dreptului la acţiune, în sensul că neexercitarea acestui drept ar presupune un prejudiciu pentru persoana care omite să-l exercite şi respectiv la folosul practic urmărit al celui ce recurge la această formă procedurală.
Practic, taximetriştii membrii ai asociaţiei, interesaţi de emiterea unor noi autorizaţii Taxi şi efectele acestor acte în sfera activităţii lor profesionale nu au formulat individual acţiuni în contencios administrativ, însă asociaţia are dreptul de a apăra interesele membrilor ei .
Folosul practic al asociaţiei înseamnă în fază finală folosul fiecărui membru în parte, respectiv al fiecărui taximetrist sau al fiecărei societăţi comerciale ce are ca obiect de activitate servicii de taximetrie, deoarece asociaţia nu este altceva decât o structură juridică ce reuneşte mai mulţi profesionişti în domeniu.
În concret, dacă membrii asociaţiei ar avea interes în promovarea acţiunii şi asociaţia are acest interes.
Situaţia, sub aspect juridic, este comparabilă cu cea a acţiunilor formulate de sindicate în numele membrilor acestora.
În consecinţă, în baza art.304 alin.1 pct.9 şi art.312 alin.1-3 C.pr.civ. instanţa a admis recursul formulat în cauză, a casat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Mureş.
Cheltuielile de judecată efectuate până în această fază procesuală se vor clarifica cu ocazia rejudecării cauzei.
