Raportat la prevederile art. 934 Cod procedură civilă, în situaţia în care părţile sunt despărțite în fapt de mai puțin de 2 ani și din probele administrate nu a rezultat o culpă comună în destrămarea relațiilor de căsătorie, instanța urmează a face aplicarea dispozițiilor art. 934 alin. 3 Cod procedură civilă respingând cererea ca fiind neîntemeiată.
Sentinţa civilă nr. 3367/06.05.2016 a Judecătoriei Galați
Prin sentinţa civilă nr. 3367 pronunţată la data de 06.05.2016 Judecătoria Galaţi a respins cererea de desfacere a căsătoriei încheiată între reclamantul N.C şi pârâta N.M. ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut faptul că părţile s-au căsătorit la data de 6.12.1997 şi că din căsătoria părților au rezultat minorii N.A și N.M. Prin cererea de divorț formulată, reclamantul a solicitat desfacerea căsătoriei din culpa comună a părților și în subsidiar din vina sa. Din declarațiile martorilor audiați în cauză a rezultat că reclamantul este cel care s-a îndepărtat de familie și a început o relație cu o altă femeie și a părăsit domiciliul comun în luna iunie 2015.
S-a reţinut că potrivit dispozițiilor art. 934 Cod procedură civilă instanța va pronunța divorțul din culpa soțului pârât atunci când, din cauza unor motive temeinice, imputabile acestuia, raporturile dintre soți sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă. Potrivit alin. 2 instanța poate să pronunțe divorțul din culpa ambilor soți, chiar atunci când numi unul dintre ei a făcut cerere, dacă din dovezile administrate reiese că amândoi sunt vinovați de destrămarea căsătoriei. Iar potrivit alin. 3 dacă pârâtul nu a formulat cerere reconvențională, iar din dovezile administrate rezultă că numai reclamantul este culpabil de destrămarea căsătoriei cererea va fi respinsă ca neîntemeiată, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 935 privind pronunțarea divorțului din culpa exclusivă a reclamantului.
Conform art. 935 Cod procedură civilă, când soții sunt separați în fapt de cel puțin doi ani, oricare dintre ei va putea cere divorțul, asumându-și responsabilitatea pentru eșecul căsătoriei. În acest caz, instanța verifică existența și durata despărțirii în fapt și va pronunța divorțul din culpa exclusivă a reclamantului.
În speţa de faţă, instanţa a constatat că din probele administrate a rezultat că vina pentru deteriorarea relaţiilor de căsătorie o poartă reclamantul care a iniţiat o relaţie extraconjugală şi reţinând, cu ocazia dezbaterilor, că a fost solicitată desfacerea căsătoriei din vina reclamantului, însă, în cauză pârâta nu a formulat cerere reconvențională în acest sens.
Pentru aceste motive, față de prevederile art. 934 Cod procedură civilă, văzând că în cauză părțile sunt despărțite în fapt de mai puțin de 2 ani și din probele administrate nu a rezultat o culpă comună în destrămarea relațiilor de căsătorie, instanța aplicând dispozițiilor art. 934 alin. 3 Cod procedură civilă a respins cererea ca fiind neîntemeiată.
