Prin acţiunea înregistrată la Judecătoria Tg-Cărbuneşti sub nr. 4001/2004, reclamanta C.E a chemat în judecată pe pârâţii M.P. şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Gorj, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să se dispună rectificarea planului de amplasament şi delimitare – cadastru, în sensul de a rectifica întreaga documentaţie efectuată de pârât, prin care a diminuat suprafaţa din actele de proprietate în momentul efectuării planului de amplasament şi delimitare, cu obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că este proprietara bunurilor înscrise în lotul nr. 1 din Actul de partaj succesoral autentificat sub nr. 993/23.07.2001 înscris în Cartea Funciară 107-749/28.10.2003 şi că pârâtul, în loc să efectueze documentaţia pentru întreaga suprafaţă din Actul de partaj succesoral de la lotul nr. 1 din punctul „Fântâna Mare” , şi anume 1778 mp. acesta a diminuat suprafaţa, reţinându-se 1.299 mp.
Ulterior, reclamanta şi-a precizat acţiunea, în sensul că solicită rectificarea documentaţiei pentru planul cadastral punctul nr. 225 şi 226 astfel: la număr cadastral 225, în mod real în punctul „Fântâna Mare” – trebuie să fie suprafaţa de 889 mp., în mod greşit fiind trecut în fişa bunului suprafaţa de 1299 mp., iar la numărul cadastral nr. 226 în mod real trebuia să fie 1417 mp. în punctul „Furnigar” fiind trecut în mod greşit 1243 mp şi ca modificarea planului cadastral să fie dispusă conform sentinţei civile cu nr. 423/24.02.2005 dată de către Judecătoria Tg-Cărbuneşti în dosar nr. 306/2005 care a fost anexată în copie..
Prin sentinţa civilă nr. 2942/14.12.2005 a fost respinsă acţiunea civilă, iar împotriva acesteia în termen legal s-a formulat apel, şi prin decizia civilă nr. 217/A/13.03.2006 dată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 607/2006 a fost respins ca nefondat.
Împotriva ambelor hotărâri s-a formulat recurs la Curtea de Apel Craiova, criticându-se sentinţa şi decizia respectivă pentru nelegalitate.
Prin decizia civilă nr. 2269/27.05.2006 a fost admis recursul, casate ambele hotărâri şi trimisă cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, pentru a fi verificată îndeplinirea procedurii stabilite de lege, iar în măsura în care se apreciază că această procedură a fost respectată, să se dispună efectuarea unei expertize tehnice cadastrale pentru lămurirea totală şi pe deplin a situaţiei terenurilor în litigiu, în baza măsurătorilor reale efectuate, raportat la actele pe care le deţine partea.
Pe baza probelor administrate, Judecătoria TG Cărbuneşti prin sentinţa civilă 1445/13.04.2007 a respins acţiunea civilă având ca obiect rectificare plan de amplasament şi delimitare cadastru formulată de reclamanta C.E., comuna Jupîneşti, sat Vidin, judeţul Gorj, în contradictoriu cu pârâţii M.P., domiciliat în Tg-Cărbuneşti, strada Trandafirilor, bloc 12, etaj 1, apartament 7, judeţul Gorj şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Gorj, cu sediul în Tg-Jiu, judeţul Gorj, iar prin decizia civilă nr. 394 A/10.10.2007 pronunţată de Tribunalul Gorj a fost admis apelul declarat de reclamantă, desfiinţată sentinţa şi trimisă cauza spre rejudecare.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs recurentul pârât M.P., iar prin decizia civilă nr. 93/01.02.2008 Curtea de Apel Craiova a admis recursul, a casat decizia recurată şi a trimis cauza la Tribunalul Gorj pentru soluţionarea pe fond a apelului, pentru stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţă, cu posibilitatea de a încuviinţa refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanţă, precum şi administrarea probelor noi propuse în condiţiile prev. de art. 292 C.pr.civilă.
Prin decizia nr.177 din 9 mai 2008 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr.1145.3/317/2006, s-a respins ca nefondat apelul civil declarat de apelanta reclamantă C.E.
A fost obligată apelanta reclamantă la 200 lei cheltuieli de judecată în apel faţă de intimatul pârât M.P.
S-a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art.36 pct.4 din Legea nr.7/1996, reclamanta are la îndemână acţiunea în rectificarea înscrierilor din cartea funciară, dacă aceasta nu mai este în concordanţă cu situaţia actuală a imobilului.
În baza art.299 Cod pr.civilă împotriva deciziei reclamanta a declarat recurs, pentru motivul prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civilă, invocând aplicarea greşită a prevederilor art.36 din Legea nr.7/1996 şi solicitând casarea deciziei, cu trimiterea cauzei pentru rejudecarea fondului.
A susţinut că instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra fondului, nu a motivat inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată şi nu a interpretat corect prevederile Legii nr.7/1996, pronunţând o soluţie ce nesocoteşte îndrumările deciziei de casare, obligatorii pentru instanţa de rejudecare, conform art.315 Cod pr.civilă.
Examinând criticile formulate, se constată fondat recursul, pentru următoarele considerente:
Prin cererea introductivă depusă la 21.07.2004 reclamanta a solicitat rectificarea documentaţiei cadastrale privind numerele cadastrale 225 şi 226, fără a indica temeiul de drept care fundamentează acţiunea.
Dispoziţiile art.11 (fost art.12) din Legea nr.7/1996 republicată, prevăd în alin.5, privitor la documentele tehnice ale cadastrului general, că datele definitorii ale fiecărui imobil se transmit către deţinători care, potrivit alin.6 pot formula contestaţii împotriva inexactităţii datelor comunicate, la oficiul teritorial, iar cei nemulţumiţi de modul de soluţionare a contestaţiilor, pot face plângere la judecătoria în a cărei rază de competenţă teritorială se află imobilul, în termen de 30 zile de la comunicarea rezultatelor.
Aşadar, faţă de solicitarea reclamantei din acţiunea depusă la Judecătoria Tg.Cărbuneşti şi de situaţia de fapt invocată în motivarea cererii de chemare în judecată, instanţa a fost sesizată cu soluţionarea unei plângeri întemeiată pe dispoziţiile art.11 (art.12 în forma anterioară modificării Legii nr.7/1996), prevederi ce reglementează o procedură anterioară înscrierii în cartea funciară, distinctă faţă de cea a publicităţii imobiliare din Titlul II al legii şi prevăzută în Capitolul III al Titlului I.
Prevederile art.34 pct.4 din Legea nr.7/1996 privesc acţiunea în rectificarea înscrierilor din cartea funciară, înscrierea fiind o operaţiune care, în derularea întregii procedurii de evidenţă şi publicitate instituită de lege, este ulterioară celei de întocmire a documentaţiei tehnice.
Pentru cele două faze distincte, şi legea prevede proceduri diferite de urmat de persoanele vizate, în cadrul fiecărei etape deţinătorii imobilelor putând uza de calea contestării în instanţă, dar în condiţiile şi termenele prevăzute de dispoziţiile art.11 şi respectiv art.34 .
Pentru o corectă soluţionare a litigiului, în conformitate cu finalitatea urmărită prin formularea cererii introductive, Curtea prin decizia de casare pronunţată în al doilea ciclu procesual, a dat îndrumări instanţei de rejudecare de a încuviinţa refacerea şi completarea probelor administrate, îndrumări ce nu au fost respectate, încălcându-se dispoziţiile art.315 Cod pr.civilă, care obligă pe judecătorii fondului de a ţine seama de problemele de drept dezlegate şi de necesitatea administrării unor noi probe, stabilită prin decizia de casare.
Hotărârea pronunţată cu nerespectarea dispoziţiilor art.315 Cod pr.civilă este lovită de nulitate, astfel încât urmează să se admită recursul şi conform art.312 alin.5 Cod pr.civilă, să se caseze decizia tribunalului, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
2
