Pe rol fiind judecarea acţiunii civile formulată de reclamanta – pârâtă T. C.-T. în contradictoriu cu pârâtul – reconvenient T. M., având ca obiect desfacerea căsătoriei încheiată la data de 18.08.2007 la Primăria oraşului Pogoanele, din culpa exclusivă a pârâtului, reluarea numelui avut anterior căsătoriei , exercitarea în comun a autorităţii părinteşti faţă de minorii T. M.-A.,T. N.-C. şi T. Ş.-E., stabilirea locuinţei minorilor la domiciliul său, obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere în favoarea minorilor şi constatarea că pârâtul nu este tatăl minorului Tudor Ionuţ, născut la data de 14.12.2014, a cererii reconvenţionale formulată de pârâtul – reclamant având ca obiect desfacerea căsătoriei din culpă comună,exercitarea în comun a autorităţii părinteşti şi stabilirea locuinţei minorilor la domiciliul său şi a minorei la domiciliul mamei,precum şi a cererii de intervenţie principală formulată de intervenientul E. M. M. având ca obiect contestarea/recunoaşterea paternităţii minorului T. I. şi încuviinţarea ca minorul să poarte numele de E.
Reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 51/2008 , conform încheierii nr.52 din 04.02.2015 , cererea reconvenţională a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 100 lei, potrivit prevederilor art. art.15 alin.1 li. b din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.80/2013, prin chitanţa nr.4024/06.07.2015 eliberată de Primăria oraşului Pogoanele şi cererea de intervenţie a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 60 de lei, prin chitanţa nr. 2203/24.04.2015 eliberată de Primăria comunei Smeeni.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică, au răspuns reclamanta – pârâtă T. .-T., personal şi asistată de apărătorul desemnat din oficiu, avocat P. G. V., în baza delegaţiei pentru asistenţă judiciară gratuită nr. 27/09.02.2015, pârâtul – reconvenient T. M. şi intervenientul E. M. M., personal, şi martora M. C.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează că procedura de citare cu părţile este legal îndeplinită, că termenul a fost acordat ca urmare a admiterii cererii formulate de către reclamantă în vederea administrării probei testimoniale şi că s-a pus în vedere reclamantei să înfăţişeze martora personal, după care :
Instanţa solicită să se precizeze dacă pârâtul- reconvenient are vreun grad de rudenie cu martora audiată la termenul anterior, T. F., acesta învederând că este concubina fratelui mamei sale.
În conformitate cu prevederile art. 312 alin.2, art.318,art.319 şi art.321 se procedează la audierea martorei propusă de către reclamantă, M. C., depoziţia fiind consemnată şi ataşată la dosar.
La interpelarea instanţei părţile arată că se înţeleg cu privire la capetele accesorii de cerere, fiind de acord ca desfacerea căsătoriei să aibă loc din culpă comună, reclamanta – pârâtă să îşi reia numele avut anterior căsătoriei şi exercitarea autorităţii părinteşti în comun.
Cu privire la stabilirea locuinţei minorilor reclamanta – pârâtă învederează că doreşte ca minorii T. N.-C. şi T. M.-A. să locuiască la ea, iar minorul T. Ş.-E. la tatăl- pârât.
Pârâtul reconvenient arată că nu este de acord, şi doreşte ca cei doi minori T. N.-C., T. Ş.-E. să locuiască la domiciliul său.
În ceea ce priveşte pensia de întreţinere ambele părţi arată că sunt de acord să plătească suma de 100 lei în raport de stabilirea locuinţei minorilor.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat ori excepţii de invocat instanţa declară deschise dezbaterile în fond,conform prevederilor art.392 cod proc.civilă.
Apărătorul din oficiul al reclamantei- pârâte având cuvântul arată că din probele administrate în cauză rezultă că relaţiile dintre părţi sunt grav vătămate , şi solicită desfacerea căsătoriei din culpă comună, reluarea de către pârâtă a numelui avut anterior căsătoriei acela de Ichim, exercitarea autorităţii părinteşti în comun de către ambii părinţi , stabilirea domiciliului minorului T. Ş.-E. la tată şi a minorilor T. N.-C. şi T. M.-A. la mama reclamantă, precum şi obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere în favoare minorilor care nu locuiesc la domiciliul său.
Cu privire la cererea de intervenţie în nume propriu apărătorul reclamantei- pârâte solicită ca instanţa să constate că pârâtul nu este tatăl minorului T. I.
Pârâtul – reconvenient având cuvântul arată că este de acord cu cele relatate de către apărătorul reclamntei – pârâte cu excepţia stabilirii locuinţei minorilor, în sensul că doreşte ca cei doi băieţi să locuiască la domiciliul său şi doar fetiţa să rămână la mama reclamantă.
Întrebat fiind de preşedintele completului de judecată în ceea ce priveşte cererea de intervenţie în nume propriu, pârâtul – reconvenient învederează că minorul T. I. nu este copilul său şi este de acord cu cererea intervenientului.
Intervenientul în nume propriu având cuvântul solicită să se constate că este tatăl biologic al minorului Tudor Ionuţ, urmând ca minorul să îi poarte numele, acela de E.
Procurorul de şedinţă solicită ca instanţa să admită cererea intervenientului.
Instanţa ia act, în conformitate cu prevederile art. 394 alin. 1 cod proc.civilă,declară dezbaterile închise şi reţine cauza spre soluţionare.
J U D E C A T A
1.Obiectul acţiunii .
Prin acţiunea înregistrată pe rolul instanţei la data de 16.01.2015,aşa cum a fost precizată de avocat la data de 26.02.2015,reclamanta T. C.-T. a chemat în judecată pe pârâtul T. M. solicitând desfacerea căsătoriei încheiată la data de 18.08.2007 din culpa acestuia,reluarea numelui purtat anterior încheierii căsătoriei,acela de I., exercitarea în comun a autorităţii părinteşti faţă de minorii T. M.-A.,născută la data de 24.08.2012, T. N.-C.,născut la data de 28.11.2008 şi T. Ş.-E.,născut la data de 27.09.2007,stabilirea la locuinţa sa a locuinţei minorilor ,obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere şi constatarea că pârâtul nu este tatăl minorului T. I.,născut la data de 14.12.2014.
2.Motivarea în fapt şi în drept a acţiunii.
În motivarea cererii de divorţ reclamanta a învederat că s-a căsătorit cu pârâtul la data de 18.08.2007 şi au avut domiciliul comun în oraşul Pogoanele,că din căsătorie s-au născut 3 copii,că dacă iniţial relaţiile de familie au fost normale,acestea s-au degradat,mai ales după naşterea minorei,când pârâtul a început să consume excesiv băuturi alcoolice,să provoace scandal şi să nu mai aducă bani,manifestările violente fiind îndreptate atât asupra sa cât şi asupra fiului lor cel mare care intervenea în conflict.
De asemenea,reclamanta a mai învederat că pe fondul consumului de alcool pârâtul a fost concediat,că pentru a asigura întreţinerea familiei era nevoită să se descurce singură,iar în luna octombrie 2013 a părăsit domiciliul împreună cu copiii,ulterior intrând în relaţii cu un alt bărbat,la data de 14.12.2014 dând naştere minorului T. I.
În drept,art.373 lit.b,383 alin.3,397,431 cod civil,în cauză fiind incidente şi prevederile art.434 cod civil.
3.Înscrisuri ataşate în dovedirea acţiunii/alte probe solicitate.
S-au depus în copie certificate de stare civilă şi actul de identitate şi s-a solicitat încuviinţarea probei cu martorele I. E. şi M. C.,ale căror depoziţii au fost consemnate şi ataşate la dosar-filele 11-16,100 şi 107.
4.Poziţia pârâtului faţă de cauza dedusă judecăţii/întâmpinarea-cererea reconvenţională.
4.1.Prin rezoluţia judecătorului din data de 27.02.2015 un exemplar al cererii şi precizărilor,precum şi al înscrisurile anexate s-au comunicat pârâtului cărora i s-a solicitat ca în termen de 25 de zile să formuleze şi să depună întâmpinare/cerere reconvenţională,sub sancţiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii,în afara celor de ordine publică .
La data de 23.03.2015 pârâtul a depus întâmpinare şi cerere reconvenţională-filele 52-54.
Pe cale de întâmpinare a învederat că nu este de acord cu motivele de divorţ întrucât relaţia de familie nu a fost afectată din cauza consumului de alcool,nu a fost niciodată violent,nu este o persoană iresponsabilă,relaţia fiind afectată datorită reclamantei care a părăsit domiciliul pentru un alt bărbat cu care avea o relaţie de circa 1 an fiind de acord cu capetele de cerere privitoare la nume şi la paternitatea minorului T. I.
Pe cale reconvenţională a solicitat desfacerea căsătoriei din culpă comună,exercitarea în comun a autorităţii părinteşti,stabilire la locuinţa sa a locuinţei minorilor şi la locuinţa pârâtei a locuinţei minorei.
În motivarea cererii pârâtul a învederat că a nutrit faţă de soţia sa cele mai sincere şi profunde sentimente de dragoste , că relaţiile de familie s-au deteriorat începând din anul 2013 datorită comportamentului pârâtei şi principiilor diferite de viaţă,problemele fiind generate în principal de bani,cei pe care-i câştiga fiind gestionaţi de soţie,că acesta,deşi nu lucra,nu se îngrijea de gospodărie şi de copii,se manifesta violent iar la finele anului 2013 a părăsit domiciliul şi s-a mutat cu minorii la un alt bărbat cu care avea o relaţie de circa 1 an de zile.
A mai învederat pârâtul că dispune de condiţii corespunzătoare pentru creşterea,îngrijirea şi dezvoltarea fizică şi psihică a minorilor, în prezent locuind împreună cu minorul Ştefan-Emil.
S-a solicitat administrarea probei cu martorele T. E. şi T. F., depoziţii consemnate şi ataşate la filele 101-102.
Pe parcursul judecăţii pârâtul a depus la dosar copia sentinţei civile nr.43/22.01.2014 pronunţată în dosarul nr.1888/282/2013,precum şi alte înscrisuri-filele 80-84 şi 96-99.
În drept,art.373 lit.b,383 alin.3,398 alin.1,389 alin.3,400 alin.1 cod civil.
4.2.Prin rezoluţia judecătorului din data de 23.03.2015 un exemplar al întâmpinării/cererii reconvenţionale s-a comunicat reclamantei căreia i s-a solicitat ca în termenele procedurale să depună răspuns/întâmpinare ; aceasta nu s-a conformat.
5.Măsuri ordonate de instanţă din oficiu.
S-a solicitat autorităţilor tutelare primarii oraşului Pogoanele şi comunei Smeeni să înainteze instanţei referate de anchetă psihosocială la domiciliul părţilor,acestea fiind înaintate sub nr.6886/10.07.2015 şi sub nr.7014/8.09.2015-filele 90-992.
6.Cererea de intervenţie principală formulată de intervenientul E. M.-M.
La data de 7.04.2015 la dosarul cauzei s-a depus cererea de intervenţie principală formulată de intervenientul E. M.-M. prin care a solicitat să se constate că este imposibil ca pârâtul din cauză să fie tatăl minorului T. I.,născut la data de 14.12.2014,să se stabilească faţă de sine paternitatea minorului şi să se încuviinţeze ca acesta să poarte numele de familie E.-fila 58.
În motivarea cererii s-a învederat că minorul este rezultatul convieţuirii sale cu reclamanta încă din anul 2013,că acesta a fost conceput în perioada în care soţii erau separaţi,fiind astfel imposibil ca pârâtul să fie tatăl lui.
În drept art.61-66 cod proc.civilă,art.408 alin.3,412,415 alin.2,432,450 cod civil,în cauză fiind incidente şi prevederile art.434 şi 505 alin.3 cod civil.
S-au ataşat înscrisuri-filele 59-60.
7.Situaţia de fapt şi de drept reţinută de instanţa de judecată.
7.1.Asupra desfacerii căsătoriei.
Reclamanta-pârâtă şi pârâtul-reconvenient s-au căsătorit la data de 18.08.2007,după o relaţie de concubinaj,căsătorie înregistrată în registrele de stare civilă de la Primăria oraşului Pogoanele sub nr.30/2007, au avut domiciliul comun în oraşul Pogoanele,din căsătorie au rezultat 3 copii,T.Ş.-E.,născut la data de 27.09.2007, T. N.-C.,născut la data de 28.11.2008 şi T. M.-A.,născută la data de 24.08.2012, separarea în fapt a soţilor intervenind în luna octombrie 2013.
O perioadă însemnată de timp relaţiile de familie au fost cele normale,pe parcurs ele degradându-se din culpa ambilor soţi ,rezultată cu prisosinţă din depoziţiile martorilor audiaţi.Astfel,pârâtul-reconvenient consuma în exces băuturi alcoolice,provoca scandaluri şi îşi lovea soţia,iar aceasta, deşi nu lucra, nu se ocupa în mod corespunzător de gospodărie şi de copii şi a intrat în relaţii cu intervenientul E. M.-M.,încă din anul 2011,în luna octombrie intrând în relaţii extraconjugale notorii,la data de 14.12.2014 reclamanta-pârâtă dând naştere celui de-al patrulea copil,T. I., tatăl înscris în actul de naştere fiind pârâtul-reconvenient,ca soţ al mamei,aşa cum prevede art.414 alin.1 cod civil referitor la prezumţia de paternitate – copilul născut sau conceput în timpul căsătoriei are ca tată pe soţul mamei.
7.2.Instanţa reaminteşte că potrivit prevederilor art.373 lit.b cod civil,divorţul poate avea loc atunci când, din motive temeinice,raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă, în cauză fiind incidente şi prevederile art.379 alin.1 din cod ,precum şi cele ale art.933 alin.2 cod proc.civilă referitoare la condiţiile divorţului din culpă.
Cum din susţinerile soţilor,confirmate de martorii audiaţi reiese în mod indubitabil că relaţiile dintre cei doi soţi sunt grav vătămate,continuarea căsătoriei lor nu mai este posibilă şi drept consecinţă, reţinând caracterul întemeiat al acţiunii,instanţa o va admite şi va declara desfăcută căsătoria din culpa ambilor soţi.
7.2.Asupra cererilor accesorii divorţului.
La stabilirea măsurilor privitoare la minori,instanţa este obligată să aibă în vedere respectarea principiului interesului superior al copilului la care fac referire art.396 alin.1 , art.483 alin.2 cod civil şi art.2 din Legea nr.272/2004,în cauza dedusă judecăţii,în determinarea interesului superior al minorilor urmând a se ţine seama de criteriile la care face referire alin.6 al art.2 mai sus arătat,respectiv: nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educaţie şi sănătate, de securitate şi stabilitate şi apartenenţă la o familie; istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situaţiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violenţă asupra copilului, precum şi potenţialele situaţii de risc care pot interveni în viitor; capacitatea părinţilor sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia;menţinerea relaţiilor personale cu persoanele faţă de care copilul a dezvoltat relaţii de ataşament.
Părţile în proces s-au înţeles cu privire la cererile accesorii,cu excepţia locuinţei minorilor.
7.2.1.Asupra numelui de familie după căsătorie.
În temeiul prevederilor art.383 alin.3 cod civil, reclamanta-pârâtă îşi va relua numele purtat anterior căsătoriei, acela de I.
7.2.2.Asupra exercitării autorităţii părinteşti.
Aşa după cum deja am reţinut ambii părinţi au solicitat exercitarea în comun a autorităţii părinteşti faţă de minori.
Potrivit prevederilor art.503 alin.1 cod civil,părinţii exercită împreună şi în mod egal autoritatea părintească.
Autoritatea părintească reprezintă ansamblul de drepturi şi îndatoriri care privesc atât persoana, cât şi bunurile copilului şi care aparţin în mod egal ambilor părinţi. Ea este mijlocul juridic de protecţie al minorului în cadrul căruia drepturile şi îndatoririle cu privire la persoana şi bunurile acestuia se exercită şi după caz, se îndeplinesc de către părinţii săi şi are două laturi şi anume: latura personală, care vizează ocrotirea persoanei copilului şi latura patrimonială, care priveşte administrarea bunurilor şi reprezentarea minorului sub 14 ani în actele juridice şi încuviinţarea actelor juridice ale minorului ce are capacitatea de exerciţiu restrânsă.
Exercitarea autorităţii părinteşti trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului şi să asigure bunăstarea materială şi spirituală a acestuia, în special prin menţinerea relaţiilor personale cu el, prin asigurarea creşterii, educării şi întreţinerii sale, precum şi prin reprezentarea legală şi administrarea patrimoniului său.
Ca expresie a egalităţii în drepturi dintre bărbat şi femeie, autoritatea părintească se exercită împreună şi în mod egal de către părinţi, care iau de comun acord măsurile de ocrotire a copilului şi toate deciziile importante cu privire la creşterea, educarea şi pregătirea profesională a acestuia .
În consecinţă, exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi presupune consultarea acestora în luarea deciziilor importante cu privire la creşterea şi educarea copiilor. Astfel, chiar dacă autoritatea părintească este exercitată de ambii părinţi, deciziile curente privind îngrijirea copilului şi educarea acestuia sunt luate de părintele cu care copilul locuieşte, celălalt fiind consultat doar cu privire la hotărârile importante, cum ar fi de exemplu, cele privind şcoala la care copilul va fi înscris, intervenţiile medicale de care acesta are nevoie, religia copilului, etc., fiind vorba de o conştientizare a responsabilităţii pe care o au ambii părinţi cu privire la creşterea şi educarea împreună a copiilor lor, chiar în situaţia în care sunt separaţi.
După desfacerea căsătoriei, sau despărţirea părinţilor în fapt, regula instituită de dispoziţiile art. 397 cod civil este aceea că autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi, cu excepţia situaţiei în care instanţa de tutelă, având în vedere interesul superior al copilului, a hotărât altfel.
Apoi,potrivit prevederilor art.36 alin.1 şi 2 din Legea nr.272/2004,cu modificările şi completările ulterioare, ambii părinţi sunt responsabili pentru creşterea copiilor lor, exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti trebuind să aibă în vedere interesul superior al copilului şi să asigure bunăstarea materială şi spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin menţinerea relaţiilor personale cu el, prin asigurarea creşterii, educării şi întreţinerii sale, precum şi prin reprezentarea sa legală şi administrarea patrimoniului său.
Aşa fiind, în baza prevederilor art.503 şi 506 rap.la art.397 cod civil, autoritatea părintească în ceea ce îi priveşte pe minorii T. Ş.-E.,născut la data de 27.09.2007, T. N.-C.,născut la data de 28.11.2008 şi T. M.-A., născută la data de 24.08.2012 se exercită de ambii părinţi.
7.2.3.Asupra stabilirii locuinţei minorilor după divorţ.
În ceea ce priveşte stabilirea locuinţei copilului, instanţa este obligată să aibă în vedere acelaşi principiu al interesului superior al acestuia,aşa cum prevede art.21 alin.1 din Legea nr.272/2004 ,pe lângă elementele la care face referire art.2 alin.6 din lege,ţinând seama şi de următoarele aspecte: disponibilitatea fiecărui părinte de a-l implica pe celălalt părinte în deciziile legate de copil şi de a respecta drepturile părinteşti ale acestuia din urmă; disponibilitatea fiecăruia dintre părinţi de a permite celuilalt menţinerea relaţiilor personale; situaţia locativă din ultimii 3 ani a fiecărui părinte;istoricul cu privire la violenţa părinţilor asupra copilului sau asupra altor persoane; distanţa dintre locuinţa fiecărui părinte şi instituţia care oferă educaţie copilului.
În cauza de faţă minorii au locuit încă de la naştere împreună cu părinţii în oraşul Pogoanele .La data părăsirii domiciliul comun reclamanta a luat cu ea şi cei trei minori dar după o perioadă de circa 5 luni de zile a revenit,apoi după circa 2 săptămâni a plecat din nou,de data acesta fără minorul Ş.-E. care a rămas în grija tatălui.
Aşa fiind, respectând întocmai principiul interesului superior al copiilor, în baza prevederilor art.496 alin 3 şi art.400 alin.1 cod civil, va stabili locuinţa minorului T. Ş.-E. la locuinţa tatălui şi locuinţa minorilor T. N.-C. şi T. M.-A. la locuinţa mamei, deciziile curente pentru exercitarea drepturilor şi îndeplinirea îndatoririlor părinteşti putând fi luate de către părintele rezident,prezumat că are şi consimţământul celuilalt,potrivit prevederilor art.503 alin.2 cod civil, deciziile importante, precum cele referitoare la alegerea felului învăţăturii sau pregătirii profesionale, tratamente medicale complexe sau intervenţii chirurgicale, reşedinţa copilului sau administrarea bunurilor, urmând a se lua numai cu acordul ambilor părinţi,potrivit prevederilor art.36 alin.3 din Legea nr.272/2004.
7.2.4.Asupra stabilirii contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere,educare şi învăţătură ale minorilor,conform prevederilor art.402 cod civil.
În baza prevederilor art.402 cu aplicarea prevederilor art.516 alin.1, art.525,alin.1, art.527, art.529 alin.1 şi 2 şi art.530 alin.1 şi 2 cod civil, părinţii datorează minorilor întreţinere,obligaţia de întreţinere executându-se în natură , prin asigurarea celor necesare traiului şi a cheltuielilor pentru educare,învăţătură şi pregătire profesională ale minorilor,pârâtul-reconvenient fiind obligat să contribuie la întreţinerea minorei M.-A. prin plata unei pensii lunare de întreţinere de 100 de lei cu începere de la data introducerii acţiunii-16.01.2015 şi până la împlinirea de către aceasta a vârstei majoratului
7.2.5.Caracterul executoriu al hotărârii judecătoreşti.
Sentinţa este executorie în ceea ce priveşte stabilirea modului de exercitare a autorităţii părinteşti,stabilirea locuinţei minorilor şi obligaţia de întreţinere ,conform prevederilor art.448 alin.1 pct.1 şi 4 cod proc.civilă.
7.3.Asupra capătului de cerere privind tăgada paternităţii minorului Tudor Ionuţ.
Aşa după cum am reţinut la data de 14.12.2014 reclamanta-pârâtă a dat naştere celui de-al patrulea copil înregistrat în registrele de naştere pe numele pârâtului-reclamant.
Potrivit prevederilor art.408 alin.2 din codul civil filiaţia faţă de tatăl din căsătorie se stabileşte prin efectul prezumţiei de paternitate,dovada filiaţiei făcându-se prin actul de naştere întocmit în registrul de stare civilă,aşa cum prevede art.409 alin.1 din cod, art.414 alin.1 prevăzând că copilul din căsătorie are ca tată pe soţul mamei iar alin.2 că paternitatea poate fi tăgăduită, dacă este imposibil ca soţul mamei să fie tatăl copilului.
De asemenea,potrivit prevederilor art.412 alin.1 cod civil,intervalul de timp cuprins între a treia sută şi a o sută optzecea zi dinaintea naşterii copilului este timpul legal al concepţiunii,care se calculează zi de zi.
În speţă, naşterea minorului Tudor Ionuţ a fost înregistrată în registrele stării civile de la Primăria munic.Buzău sub nr.2663/2014,la numele şi prenumele tatălui fiind înscrise cele ale pârâtului –reconvenient ,T. M.-fila 59.
Din probele administrate în cauză reiese în mod indubitabil că cei doi soţi au întrerupt relaţiile conjugale în luna octombrie 2013 de când reclamanta-pârâtă a intrat în relaţii cu intervenientul şi chiar dacă după o perioadă de circa 5 luni de zile acestea au fost reluate pentru o perioadă de aproximativ 2 săptămâni,la data respectivă reclamanta-pârâtă era deja însărcinată în luna a cincea.
Pe cale de consecinţă, capătul de cerere se priveşte ca întemeiat,va fi admis şi se va înlătura cu efect retroactiv paternitatea minorului T. I., născut la data de 14.12.2014 în munic.Buzău, stabilită prin aplicarea prezumţiei de paternitate a pârâtului-reconvenient T. M.
Se va dispune radierea din exemplarele I si II ale actului de naştere înregistrat sub nr. 2663/22.12.2014 la Primăria municipiului Buzău, de la rubrica “Tatăl”, a numelui şi prenumelui pârâtului-reconvenient– numele de familie T.,prenumele M.
7.4.Asupra cererii de intervenţie principală formulată de intervenientul E. M.-M.
Cererea de intervenţie a fost admisă în principiu în şedinţa publică din data de 6.07.2015-filele 85-86.
În ceea ce priveşte stabilirea paternităţii minorei faţă de intervenient,instanţa reaminteşte că potrivit prevederilor art.408 alin.3 cod civil,filiaţia faţă de tatăl din afara căsătoriei se stabileşte prin recunoaştere sau prin hotărâre judecătorească,că potrivit prevederilor art.415 alin.2,copilul conceput în afara căsătoriei poate fi recunoscut de către tatăl său,că potrivit prevederilor art.434,orice persoană interesată poate cere ,oricând,instanţei să constate că nu sunt întrunite condiţiile pentru ca prezumţia de paternitate să se aplice unui copil înregistrat în actele de stare civilă ca fiind născut din căsătorie ,iar potrivit prevederilor art.426 alin.1,paternitatea se prezumă dacă se dovedeşte că pretinsul tată a convieţuit cu mama minorului în perioada timpului legal al concepţiunii.
În cauză reclamanta-pârâtă şi intervenientul au convieţuit începând din luna octombrie 2013 şi este evident că minorul Ionuţ s-a născut din relaţia celor doi.
Aşa fiind,instanţa va admite cererea de intervenţie şi va stabili paternitatea minorului T. I. faţă de intervenientul E. M.-M. ,născut la data de 31.03.1982 în comuna Smeeni,domiciliat în comuna Smeeni,satul Smeeni,judeţul Buzău,CNP 1820331101962.
Va încuviinţa ca minorul să poarte numele de familie al tatălui,acela de E.
8.Cheltuielile de judecată.
În temeiul prevederilor art.453 alin.2 rap.la art.451 alin.1 cod proc.civilă, instanţa va compensa în parte cheltuielile de judecată ale reclamantei-pârâte şi pârâtului-reconvenient în ceea de priveşte taxele judiciare de timbru şi îl va obliga pe pârâtul-reconvenient la restituirea către stat a sumei de 200 de lei reprezentând jumătate din ajutorul public judiciar acordat reclamantei-pârâte prin încheierea nr.52/4.02.2015 sub forma asistenţei judiciare prin avocat ,restul sumei de 300 de lei(200 de lei asistenţă juridică şi 100 de lei taxă de timbru) rămânând în sarcina statului,aşa cum prevede art. 18 şi 19 alin.1 din OUG nr.51/2008.
Se va lua act că intervenientul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Hotărârea constituie titlu executoriu pentru recuperarea creanţei statului şi se comunică de îndată Primăriei oraşului Pogoanele .
Hotărârea constituie titlu executoriu pentru recuperarea creanţei statului şi se comunică de îndată Primăriei oraşului Pogoanele .
9.Comunicarea hotărârii.
Hotărârea instanţei se comunică părţilor,conform prevederilor art.427 alin.1 cod proc.civilă.
De asemenea, în temeiul prevederilor art.101 teza II cod civil, hotărârea definitivă se comunică de îndată Primăriei municipiului Buzău,Serviciul de stare civilă,în vederea efectuării menţiunilor corespunzătoare pe actul de naştere nr.2663/22.12.2014,iar în baza prevederilor art.927 alin.4 cod proc.civilă hotărârea definitivă de divorţ se va înainta din oficiu Serviciului de stare civilă de la Primăria oraşului Pogioanele.
10.Calea de atac.
Hotărârea este supusă căii de atac a apelului în termen de 30 de zile de la data comunicării, aşa cum prevăd art.466 alin.1 şi 468 alin.1 cod proc.civilă
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Admite ca întemeiate în parte acţiunea de divorţ formulată de reclamanta-pârâtă T. C.-T. în contradictoriu cu pârâtul-reconvenient T. M. şi cererea reconvenţională formulată de acesta şi în consecinţă:
În baza prevederilor art.373 lit.b rap.la art.379 alin.1 cod civil,cu aplicarea prevederilor art.933 alin.2 cod proc.civilă,declară desfăcută, din culpă comună, căsătoria părţilor în proces încheiată la data de 18.08.2007 , înregistrată în registrul actelor de căsătorie de la Primăria oraşului Pogoanele sub nr.30/2007.
În baza prevederilor art.934 alin.1 cod proc.civilă,ia act de învoiala soţilor în ceea ce priveşte soluţionarea cererilor accesorii divorţului referitoare la nume,exercitarea autorităţii părinteşti şi obligaţia de întreţinere,astfel:
În baza prevederilor art.383 alin.3 cod civil, reclamanta-pârâtă îşi va relua,după rămânerea definitivă a hotărârii,numele purtat anterior încheierii căsătoriei, acela de I.
În baza prevederilor art.503 şi 506 rap.la art.397 cod civil, autoritatea părintească în ceea ce îi priveşte pe minorii T. Ş.-E.,născut la data de 27.09.2007, T. N.-C., născut la data de 28.11.2008 şi T. M.-A., născută la data de 24.08.2012 se exercită de ambii părinţi.
În baza prevederilor art.496 alin 3 şi art.400 alin.1 cod civil, stabileşte locuinţa minorului T. Ş.-E. la locuinţa tatălui şi locuinţa minorilor T. N.-C. şi T. M.-A. la locuinţa mamei, deciziile curente pentru exercitarea drepturilor şi îndeplinirea îndatoririlor părinteşti putând fi luate de către părintele rezident,prezumat că are şi consimţământul celuilalt,potrivit prevederilor art.503 alin.2 cod civil, deciziile importante, precum cele referitoare la alegerea felului învăţăturii sau pregătirii profesionale, tratamente medicale complexe sau intervenţii chirurgicale, reşedinţa copilului sau administrarea bunurilor, urmând a se lua numai cu acordul ambilor părinţi,potrivit prevederilor art.36 alin.3 din Legea nr.272/2004.
În baza prevederilor art.402 cu aplicarea prevederilor art.516 alin.1, art.525,alin.1, art.527, art.529 alin.1 şi 2 şi art.530 alin.1 şi 2 cod civil, părinţii datorează minorilor întreţinere,obligaţia de întreţinere executându-se în natură , prin asigurarea celor necesare traiului şi a cheltuielilor pentru educare,învăţătură şi pregătire profesională ale minorilor,pârâtul-reconvenient fiind obligat să contribuie la întreţinerea minorei Maria-Alexandra prin plata unei pensii lunare de întreţinere de 100 de lei cu începere de la data introducerii acţiunii-16.01.2015 şi până la împlinirea de către aceasta a vărstei majoratului
Sentinţa este executorie în ceea ce priveşte stabilirea modului de exercitare a autorităţii părinteşti,stabilirea locuinţei minorilor şi obligaţia de întreţinere,conform prevederilor art.448 alin.1 pct.1 şi 4 cod proc.civilă.
În baza prevederilor art.927 alin.4 cod proc.civilă, hotărârea definitivă de divorţ se înaintează din oficiu Serviciului de stare civilă de la Primăria oraşului Pogoanele.
Admite ca întemeiat capătul de cerere din cererea introductivă de instanţă în ceea ce priveşte tăgada paternităţii minorului T. I. şi în consecinţă:
Înlătură cu efect retroactiv paternitatea minorului T. I., născut la data de 14.12.2014 în munic.Buzău, stabilită prin aplicarea prezumţiei de paternitate a pârâtului-reconvenient T.M.
Dispune radierea din exemplarele I si II ale actului de naştere înregistrat sub nr. 2663/22.12.2014 la Primăria municipiului Buzău, de la rubrica “Tatăl”, a numelui şi prenumelui pârâtului-reconvenient– numele de familie T.,prenumele M.
Admite ca întemeiată cererea de intervenţie principală formulată de intervenientul E. M.-M. şi în consecinţă:
Stabileşte paternitatea minorului T. I. faţă de intervenientul E. M.-M. ,născut la data de 31.03.1982 în comuna Smeeni.
Încuviinţează ca minorul să poarte numele de familie al tatălui,acela de E.
În temeiul prevederilor art.101 teza II cod civil, hotărârea definitivă se comunică de îndată Primăriei municipiului Buzău,Serviciul de stare civilă,în vederea efectuării menţiunilor corespunzătoare pe actul de naştere nr.2663/22.12.2014.
Compensează în parte cheltuielile de judecată ale reclamantei-pârâte şi pârâtului-reconvenient în ceea de priveşte taxele judiciare de timbru.
Obligă pârâtul-reconvenient la restituirea către stat a sumei de 200 de lei reprezentând jumătate din ajutorul public judiciar acordat reclamantei-pârâte prin încheierea nr.52/4.02.2015 sub forma asistenţei judiciare prin avocat ,restul sumei de 300 de lei(200 de lei asistenţă juridică şi 100 de lei taxă de timbru) rămânând în sarcina statului.
Ia act că intervenientul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la data comunicării.
Apelul se depune la Judecătoria Pogoanele.
