Constată că prin decizia civilă nr. 261/23 octombrie 2012 Tribunalul Braşov a
respins apelul declarat de apelanta AC împotriva Sentinţei civile nr. 627 din data de 25.01.2012 , pronunţată de Judecătoria Braşov.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de apel a reţinut următoarele:
Prima instanţă a apreciat în mod corect starea de fapt, a făcut o interpretare şi aplicare corectă a dispoziţiilor legale în materie, vizând calitatea procesuală a părţilor în litigiile de natura celui de faţă .
Atât din cererea de apel cât şi din cea depusă în faţa primei instanţe, rezultă că petenta apelantă critică modul în care construcţia asupra căreia s-a dispus înscrierea dreptului a ajuns în proprietatea intimatului, chestiuni care nu pot face obiect de analiză în cadrul procedurii speciale a înscrierii în cartea funciară.
Prima instanţă a soluţionat cauza în baza excepţiilor mai sus evidenţiate, nefăcând o analiză a fondului cererii de chemare în judecată, analiză care este inadmisibilă în raport de procedura aleasă.
Apelanta critică soluţia instanţei de fond şi sub aspectul soluţionării excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a intimatului Primarul Municipiului B, critici ce se dovedesc a fi nefondate .
Din H.C.L. nr. 293 din 15.05.2006 rezultă că terenul aferent construcţiei a fost dat în administrarea Direcţiei de Servicii Sociale pentru construirea unui Centru pentru nevăzători (fila 42 dosar fond), Autorizaţia de construire nr. 480/15.06.2006 a fost emisă pentru apelantă la cererea intimatei Primăria Municipiului B ( fila 47 ), pentru ca Certificatul de urbanism pentru dare în folosinţă definitivă, nr. 87 din 29.02.2008, să fie emis pentru Municipiul B în vederea intabulării ( fila 64).
Se constată că, atât registratorul de carte funciară cât şi judecătorul fondului, au respectat dispoziţiile legale în materie şi s-au conformat actele depuse în vederea intabulării, chestiunile legate de dreptul de proprietate asupra imobilului neputând fi analizate pa calea specială a plângerii împotriva încheierii de carte funciară, cum tinde apelanta, pentru a-şi valorifica dreptul de proprietate asupra construcţiei menţionate.
Titular al dreptului de proprietate asupra construcţiei a fost intabulat Municipiul B, ca unitate administrativ – teritorială şi nu Primarul sau Primăria, astfel că prima instanţă, fără a intra în cercetarea fondului, a soluţionat în mod corect excepţiile invocate.
Împotriva hotărârii de mai sus a formulat recurs petenta A C iar prin motivele de recurs, întemeiate pe dispoziţiile art.3o4 pct. 8 Cod procedură civilă, soluţia atacată este criticată pentru următoarele considerente:
Prin încheierea ce face obiectul plângerii dedusă judecăţii OCPI a dispus intabularea Centrului de zi pentru copii nevăzători situat în B, str. M… pe numele Primăriei Municipiului B.
Acest centru a fost construit de A C cu fonduri proprii – 1oo.oo euro fonduri atrase în mod special de asociaţie de la unicul sponsor extern, Banca General Electric Internaţional din Hanovra, Cehia, Budapesta. În susţinerea acţiunii, atât în faţa instanţei de fond cât şi în faţa instanţei care a judecat apelul s-a administrat proba cu înscrisuri, probă din care a reieşit, fără putinţă de tăgadă faptul că centrul a fost construit de A C, aşa cum a reţinut şi instanţa de fond.
Ca atare, cererea fiind motivată în fapt şi în drept instanţa de fond şi cea care a judecat apelul au respins acţiune în baza excepţiilor invocate de intimata Primăria Municipiului B, fără însă a intra în cercetarea fondului. Ca atare cele două instanţe au respins acţiunea fără a cerceta motivele pentru care fost introdusă acţiunea asociaţiei, pronunţând o hotărâre care este supusă casării în condiţiile prevăzute de art. 312 alin.5 Cod procedură civilă.
Recursul este nefondat.
Prin încheierea nr.40723/2o mai 2o1o OCPI Br. a dispus, la cererea Primăriei Municipiului B, intabularea dreptului de proprietate al Municipiului B asupra construcţiei „Centrul de zi pentru copii nevăzători în CF 10644, nr. top 13085/38/3/2 .
În dovedirea cererii au fost depuse extrasul cărţii funciare menţionate din care rezultă că Municipiul B este proprietarul terenului în suprafaţă de 1252 mp, certificatul de urbanism nr.153/2009 şi documentaţia cadastrală din care rezultă edificarea unei construcţii cu destinaţia Centru de zi pentru copii nevăzători. Analizând înscrisurile ataşate cererii, în mod legal OCPI a dispus intabularea dreptului de proprietate al Municipiului B asupra construcţiei edificată pe terenul proprietatea acestuia.
Împotriva acestei încheieri a formulat plângere A C solicitând intabularea dreptului de proprietate al acestei asociaţii asupra construcţiei, întrucât aceasta a fost edificată din surse proprii (finanţări externe).
Invocând un drept propriu de proprietate asupra construcţiei, pe calea procedurii necontencioase a plângerii împotriva unei încheieri de carte funciară, în mod corect primele instanţe (de fond şi de apel) au reţinut că aceste aspecte dau un caracter contencios cererii petentei.
Astfel, potrivit art. 335 Cod procedură civilă „dacă cererea, prin însăşi cuprinsul ei sau prin obiecţiile ridicate de părţile citate sau care intervin prezintă caracter contencios instanţa o va respinge .”
Prin urmare, petenta are posibilitatea de a-şi valorifica pretenţiile asupra construcţiei pe calea unei acţiuni contencioase de drept comun în cadrul căreia se vor analiza apărările acesteia ce ţin de fondul dreptului de proprietate.
În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale de folosinţă a Primăriei Municipiului B admisă de către instanţa de fond, Curtea reţine că dispoziţiile art. 41 alin. 1 Cod procedură civilă potrivit cărora, doar persoanele ce au folosinţa drepturilor civile, pot sta ca părţi în judecată, sunt aplicabile doar procedurii contencioase (constituind chiar primul articol din Cartea a II a procedura contencioasă).
În cadrul procedurilor necontencioase, cum este cazul plângerilor la încheierile de carte funciară, sunt aplicabile prevederile Cărţii a III a Codului de procedură civilă, iar soluţionarea acestor cereri, neavând caracter contencios, nu presupune analizarea condiţiilor de exercitare a unei acţiuni civile astfel încât lipsa calităţi procesuale de folosinţă a Primăriei Municipiului B nu are nicio importanţă în soluţionarea cererii necontencioase.
Cu toate acestea, curtea va menţine soluţia de respingere a plângerii petentei A C însă nu pentru lipsa calităţii procesuale de folosinţă a Primăriei Municipiului B, ci pentru considerentele arătate anterior, respectiv pentru faptul că prin cererea petentei se urmăreşte, contrar prevederilor art. 331 Cod procedură civilă, stabilirea unui drept potrivnic faţă de proprietarul înscris în CF, Municipiul B prin primar.
Faţă de aceste considerente, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă recursul petentei va fi respins.