OBLIGAŢIA DE UTILIZARE A SPAŢIULUI ÎNCHIRIAT CONFORM CELOR STIPULATE ÎN CONTRACTUL DE LOCAŢIUNE
Cu toate că, pârâtul a contestat cuantumul sumei datorate cu titlu de cotă de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de locatari, totuşi, acesta nu a administrat nicio probă din care să rezulte o situaţie de fapt contrară, deşi a avut în mod efectiv această posibilitate atât la momentul depunerii formularului de răspuns cât şi la termenele de judecată la care a fost legal citat. Dimpotrivă, din art. 2 din Contractul de închiriere rezultă faptul că locuinţa care face obiectul închirierii a fost dată în folosinţă pârâtului şi familiei sale compusă din doi membri. Totodată, din înscrisul depus la fila 75 semnat de către 5 membri ai asociaţiei rezultă faptul că pârâtul a locuit în imobil împreună cu soţia şi cu fiica sa şi au utilizat apartamentul pe toată durata derulării contractului, cu excepţia lunilor septembrie-decembrie 2011 când locuinţa a fost subînchiriată altor două persoane. Mai mult decât atât, în măsura în care ar fi intervenit vreo modificare în ceea ce priveşte numărul de persoane care au folosit efectiv locuinţa, pârâtul avea obligaţia de a aduce la cunoştinţa reclamantei această împrejurare.
Cu toate că, pârâtul a contestat cuantumul sumei datorate cu titlu de cotă de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de locatari, totuşi, acesta nu a administrat nicio probă din care să rezulte o situaţie de fapt contrară, deşi a avut în mod efectiv această posibilitate atât la momentul depunerii formularului de răspuns cât şi la termenele de judecată la care a fost legal citat. Dimpotrivă, din art. 2 din Contractul de închiriere rezultă faptul că locuinţa care face obiectul închirierii a fost dată în folosinţă pârâtului şi familiei sale compusă din doi membri. Totodată, din înscrisul depus la fila 75 semnat de către 5 membri ai asociaţiei rezultă faptul că pârâtul a locuit în imobil împreună cu soţia şi cu fiica sa şi au utilizat apartamentul pe toată durata derulării contractului, cu excepţia lunilor septembrie-decembrie 2011 când locuinţa a fost subînchiriată altor două persoane. Mai mult decât atât, în măsura în care ar fi intervenit vreo modificare în ceea ce priveşte numărul de persoane care au folosit efectiv locuinţa, pârâtul avea obligaţia de a aduce la cunoştinţa reclamantei această împrejurare.
Judecătoria Bistriţa – secţia civilă, Sentinţa civilă nr. 1851/2015, pronunţată în dosarul nr. 9551/190/2014.
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Bistriţa la data de 03.10.2014, sub nr. 9551/190/2014, reclamanta A.L. ANL 2002 S… a solicitat obligarea pârâtului S.C.N. la plata sumei de 2.561,25 lei, reprezentând cheltuieli de întreţinere restante la sfârşitul lunii august 2014.
În fapt, reclamanta a arătat că pârâtul este locatar al blocului ANL nr. … Acesta a părăsit locuinţa la sfârşitul lunii august 2014, fără a achita cheltuielile de întreţinere aferente.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1025-1032 C.proc.civ.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 200 lei, conform art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 (f. 5).
La dosar au fost depuse înscrisuri: Contract de închiriere pentru suprafeţele cu destinaţie de locuinţă ANL (f. 7-8), Procesul – verbal de predare-primire (f. 9-11), Somaţie de plată (f. 12), Fişă evidenţă cheltuieli (f. 13-14), Situaţia cheltuieli întreţinere august 2014 (f. 15, 53).
La dosar a depus formularul de răspuns pârâtul S.C.N., prin care a arătat că la data de 06.11.2014 a achitat reclamantei suma de 1500 lei. Totodată, a arătat că nu a locuit în spaţiul ANL timp de doi ani, astfel încât cuantumul cheltuielilor aferente este exagerat. Mai mult, începând cu luna noiembrie 2013, în tabelul de cheltuieli comune, la ap. 9 apar două persoane, deşi în garsonieră a locuit una singură.
Pârâtul a mai arătat că în momentul primirii locuinţei, în tabelul de cheltuieli comune exista o restanţă de 300 lei care, care deşi i-a fost notificată administratorului, acesta din urmă nu a procedat la corectarea situaţiei.
La formularul de răspuns au fost anexate înscrisuri: Chitanţă (f. 63).
La dosar au fost depuse înscrisuri: Răspuns A.. 2002 S..e (f. 75), Adrese (f. 76-77), Situaţia detaliată a cheltuielilor comune (f. 78-136).
La data de 24.02.2015, reclamanta a arătat că îşi restrânge pretenţiile la suma de 1467,76 lei, aşa cum rezultă din lista de plată aferentă lunii octombrie 2014.
La termenul de judecată din data de 13.01.2015 instanţa a încuviinţat părţilor şi a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
În fapt, la data de 01.12.2009 între pârâtul S.C.N., în calitate de locatar şi Mun. B., în calitate de locator, s-a încheiat Contractul de închiriere nr. 1180/01.12.2009 având ca obiect imobilul situat în B…, jud. B-N, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data de 01.12.2009 şi până la data de 01.12.2014 (f. 7-8).
Potrivit art. 2 din contract, locuinţa care face obiectul închirierii va fi folosită de chiriaşul S.C.N. şi familia sa compusă din 2 persoane S.D.M. şi S.A.I. iar în conformitate cu art. 6 lit. f) din contract, chiriaşul se obligă să achite cheltuielile de întreţinere şi funcţionare comune şi individuale.
Astfel cum rezultă din Listele de plată a cheltuielilor Asociaţiei A.N.L. 2002 S.., în perioada decembrie 2009-octombrie 2014, pârâtul a acumulat o datorie către asociaţie, în cuantum de 2967,76 lei (f. 78-136).
La data de 06.11.2014 pârâtul a efectuat către reclamantă o plată parţială în valoare de 1500 lei, rămânând un rest neachitat de 1467,76 lei (f. 63).
În drept, potrivit art. 46 din Legea nr. 230/2007, toţi proprietarii au obligaţia să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociaţiei de proprietari cota de contribuţie ce le revine la cheltuielile asociaţiei de proprietari. Iar în conformitate cu art. 49 alin. (2) din acelaşi act normativ, termenul de plată a cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari este de 20 de zile calendaristice de la data afişării listei lunare de plată.
În speţă, din înscrisurile depuse la dosar rezultă faptul că reclamanta a făcut dovada raportului juridic care a luat naştere între părţi şi a creanţei pe care o deţine împotriva pârâtului S.C.N. În acest sens, instanţa reţine, în primul rând, că pârâtul a beneficiat de serviciile care au fost furnizate prin intermediul contractelor de prestări servicii încheiate de către reclamantă, neavând încheiate contracte de furnizare cu caracter individual. În al doilea rând, la data de 06.11.2014 pârâtul a efectuat către reclamantă o plata parţială, împrejurare care echivalează cu o recunoaştere a calităţii sale de debitor. Totodată, prin art. 6, lit. f) din contractul de închiriere părţile au stipulat în favoarea reclamantei Asociaţiei A.N.L. 2002 S… dreptul de a solicita plata cheltuielile comune de întreţinere datorate de către pârât. În consecinţă, revenea pârâtului sarcina de a dovedi că şi-a îndeplinit, la termen, obligaţia de plată a sumei de 1467,67 lei.
Totodată, se dovedeşte a fi neîntemeiată susţinerea pârâtului potrivit căreia la data primirii locuinţei, în tabelul de cheltuieli comune exista o restanţă de 300 lei pe care nu o datorează. Potrivit Procesului-verbal depus la fila 9, pârâtul a intrat în primirea locuinţei la data de 16.12.2009. Este adevărat că în Lista de plată a cheltuielilor comune aferentă lunii decembrie 2009, pârâtul figura cu un rest neachitat în cuantum de 85,38, reprezentând cheltuieli către asociaţie calculate înainte de mutarea pârâtului în apartamentul situat în B.., însă această sumă a fost scăzută din debitul total datorat de către pârât, astfel cum rezultă din Lista cheltuielilor comune aferentă lunii martie 2014.
Pentru toate aceste considerente, instanţa va admite cererea de chemare în judecată astfel cum a fost precizată, şi va obliga pârâtul S.C.N. la plata către reclamantă a sumei de 1467,76 lei, reprezentând cota de contribuţie la cheltuielile Asociaţiei A.N.L. 2002 S…
Conform art. 453 alin. (1) C.proc.civ. partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Având în vedere faptul că pretenţiile reclamantei urmează să fie admise, instanţa va obliga pârâtul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru (f. 5)
Împotriva sentinţei expuse a declarat apel, în termen legal, pârâtul S.C.N., solicitând admiterea acestuia.
Tribunalul respinge ca nefondat apelul declarat de către S.C.N.
