Prin sentinţa civilă nr. 1270 din 23.02.2011 a Judecătoriei Sibiu a fost respinsă acţiunea civilă promovată sub nr. 8712 din 17.07.2009 de reclamanţii C. A. şi L. în contradictoriu cu intimata B. M. şi a fost respinsă şi cererea de intervenţie accesorie înaintată de intervenienta T. I. D. S.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut în esenţă că, cele două unităţi locative ale reclamanţilor şi intimatei având părţi comune indivize, edificarea corpului nou cerut de reclamanţi sa poate face doar după efectuarea unei lucrări de expertiză MLPAT, care să verifice rezistenţa construcţiei existente, astfel că refuzul intimatei nu este abuziv, în condiţiile în care reclamanţii nu au prezentat acesteia documentaţia ce priveşte intenţia lor de a edifica.
Împotriva sentinţei au declarat apel reclamanţii şi intervenienta.
Primii critică soluţia pentru greşita reţinere a faptului că cele două apartamente au părţi comune indivize, acestea fiind complet separate(acces, folosinţa spaţiilor, branşamentele, utilităţile, parte din separarea completă asigurându-se prin crearea unui acces separat pentru pod intimatei), construcţia nouă fiind aşezată exact deasupra apartamentului lor. Ca urmare, refuzul intimatei este abuziv.
Cea de-a doua arată că susţine în întregime pretenţiile apelanţilor- reclamanţi, reiterând aceleaşi motive de critică arătate mai sus.
Apelurile nu s-au găsit fondate şi, întemeiat pe prevederile art. 296 şi urm. C.pr.civ., au fost respinse pentru următoarele considerente.
Astfel, orice construcţie trebuie să îndeplinească o serie de condiţii tehnice care să i asigure stabilitatea, rezistenţa şi durabilitatea în timp. Cel mai important rol îi este atribuit structurii de rezistenţă, constituită din elemente de construcţie bine asamblate. Aceasta susţine greutatea întregii construcţii, iar proiectarea ei reprezintă un proces complex ce are la bază cîteva cerinţe inginereşti. În urma unor calcule matematice, se asigură construcţiei stabilitatea de formă şi poziţie. Cerinţa de ordin arhitectural se referă la funcţia construcţiei corelată cu aspectul său estetic, adăugat condiţiei economice, legată de costul şi cantitatea materialelor consumate.
Fundaţia este elementul de construcţie care serveşte ca suport sau ca bază de susţinere, prin intermediul ei realizîndu se încastrarea în pămînt. Natura terenurilor alese pentru fundaţie determină capacitatea portantă a terenului şi reprezintă presiunea maximă pe care o poate suporta terenul de fundare, fără a exista riscul ruperii acesteia. Terenurile, în funcţie de compoziţia şi forma lor pot fi : coezive(cele prăfoase şi argiloase) sau necoezive(pietrişuri, nisipuri). Din probele administrate în cauză nu rezultă natura terenului imobilului.
Pereţii sau zidurile preiau greutatea clădirii şi o transmit fundaţiei, asigurînd izolarea termică, fonică şi rezistenţa la solicitări orizontale (vînt, cutremur), având şi rolul de a compartimenta clădirea în funcţie de destinaţie. Pereţii de rezistenţă (portanţi), transmit fundaţiei greutatea proprie şi cea a zidurilor, acoperişurilor şi planşeelor, iar cei autoportanţi, care preiau doar propria lor greutate. De aceea, este potrivit ca edificarea unei construcţii noi deasupra uneia vechi să beneficieze de toate avizările şi autorizările experţilor, mai ales când contrucţia ar putea afecta şi vecinul sau coproprietarul clădirii.
La realizarea oricărei construcţii se ţine cont de aspectul privind comportarea la acţiunea seismică. Trebuie evitată amplasarea pe terenuri nefavorabile. În caz contrar trebuie luate măsuri pentru a rezista la cutremure. O proiectare antiseismică a construcţiilor urmăreşte să realizeze atît o conformare generală favorabilă a construcţiei, cît şi asigurarea unei rigidităţi suficiente la deplasări laterale, în măsură să o limiteze la valori admisibile.
Rezolvarea problemelor în cadrul rezistentei materialelor are în vedere:
aspectul static(stabilesc relatii între fortele exterioare si eforturi si relatii între eforturi si tensiuni; aspectul geometric(deformatiile corpului sub actiunea sarcinilor) şi aspectul fizic(legatura dintre forte si deformatii). Calculul de rezistentă are la baza rezistenţa, rigiditatea şi stabilitatea construcţiei.
Toate aceste informaţii pot fi accesate doar dacă reclamanţii îşi procură avizul MLPAT(rezistenţa construcţiilor), pe care aceştia nu-l au, la instanţa de fond nu l-au considerat util(deşi a fost menţionat ca lipsind în concluziile expertizei, fila 87)), iar în apel nu au cerut administrarea de dovezi noi şi au cerut judecarea pe baza probelor administrate la Judecătorie.
Este de remarcat faptul că unitatea locativă a apelanţilor-reclamanţi se compune dintr-o cameră cu dependinţe şi că deţin 167 mp din terenul de 1287 mp al imobilului, iar edificatul nou cuprinde adaos şi supraedificare, implicând completarea configuraţiei actuale a apartamentului deţinut de apelanţi şi că lucrarea efectuată în vederea construirii prevede(fila 27) că vor fi necesare fundaţii de beton, planşeu de beton la parter şi la etaj, lucrări care necesită avizul MLPAT, aviz care nu a fost depus la dosar şi nu a fost considerat necesar de apelanţi, după ce problema a fost subscrisă şi de expert. De altfel, este de neînţeles cum se pot edifica două camere, hol, bucătărie, baie şi casa scărilor doar deasupra unei camere cu dependinţe(fila 7 şi 29), celei existente în prezent, aşa cum afirmă apelanţii.
Dacă aceştia ar fi avut avizul privind rezistenţa construcţiei, este posibil ca intimata să-şi fi dat consimţământul la edificarea corpului nou de construcţie, reticenţa acesteia vizând posibilitatea afectării structurale a construcţiei ei fiind înlăturată. Faptul că edificarea se face deasupra corpului lor de construcţie nu însemnă că nu pot fi afectaţi pereţii comuni, fundaţia, stâlpii de rezistenţă, căci o construcţie este o lucrare complexă, cu raporturi şi conexiuni imprevizibile pentru un nespecialist. De aceea, este preferabil ca apelanţii-reclamanţi să parcurgă etapele procedurilor administrative, mai ales privind rezistenţa construcţiei noi, privind autorizarea unei edificări de acest fel, astfel ca acţiunea lor să fie strict legală şi neprejudiciabilă pentru cei din jur.
În ce priveşte refuzul intimatei, acesta nu a fost găsit abuziv, căci este de bun simţ, în calitate de proprietar, să te preocupe soarta imobilului proprietate personală, siguranţa lui, ca şi cea proprie.
Cheltuieli de judecată nu s-au cerut.