Conflict negativ de competenta. Obligatie de a face evaluabila în bani.
– Codul de procedura civila, art. 1, 2 si 22
– Decizia nr. 32/09.06.2008, pronuntata de Înalta Curte de Casatie si Justitie – Sectiile Unite
Obligatiile de a face constând în emiterea facturilor pentru ultimele 6 rate de leasing si pentru valoarea reziduala au fara îndoiala caracter patrimonial, întrucât se urmareste de catre reclamant realizarea drepturilor sale nascute din contractul de leasing, inclusiv dreptul de a utiliza si de a cumpara autoturismul ce a facut obiectul material al contractului de leasing. Natura patrimoniala a drepturilor de creanta deduse analizei în cauza determina caracterul evaluabil în bani al obiectului litigiului.
Obligatiile de a face constând în emiterea facturilor pentru ultimele 6 rate de leasing si pentru valoarea reziduala au fara îndoiala caracter patrimonial, întrucât se urmareste de catre reclamant realizarea drepturilor sale nascute din contractul de leasing, inclusiv dreptul de a utiliza si de a cumpara autoturismul ce a facut obiectul material al contractului de leasing. Natura patrimoniala a drepturilor de creanta deduse analizei în cauza determina caracterul evaluabil în bani al obiectului litigiului.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A VI-A CIVILA
SENTINTA CIVILA NR. 62 din 18.06. 2012) . Domeniu: Conflict negativ de competenta.
I. Obiectul cererii
Prin cererea înregistrata initial pe rolul Tribunalului Brasov, la data de 05.04.2011, sub nr. 4812/62/2010, reclamantul N.S.D. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC C.E.L. IFN, obligarea pârâtei la emiterea facturii fiscale pentru rate reziduala în suma de 1617 Euro plus TVA în baza contractului de leasing nr. 2158/05.04.2006, precum si la emiterea facturii pentru ultimele rate ale contractului de leasing, cu cheltuieli de judecata.
Prin Sentinta civila nr. 1437/C/20 septembrie 2011 a Tribunalului Brasov Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ a fost admisa exceptia de necompetenta teritoriala si a fost declinata competenta de solutionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucuresti – Sectia comerciala.
II. Instantele aflate în conflict de competenta
1. Prin Sentinta civila nr. 80/04.01.2012, pronuntata în dosarul nr. 63693/3/2011, Tribunalul Bucuresti Sectia a VI-a Civila a admis exceptia necompetentei materiale invocata din oficiu si a declinat competenta de solutionare a cauzei în favoarea Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a retinut ca, desi capetele de cerere sunt formulate ca o obligatie de a face, aceasta nu înseamna ca obiectul litigiului nu are caracter evaluabil în bani.
Emiterea unei facturi nu este o simpla operatiune de comunicare a unui înscris oarecare, ci naste consecinte juridice, de natura civila si fiscala (precum, de exemplu: factura trebuie înregistrata în contabilitate, factura acceptata obliga la plata ei). Ca atare, a emite o factura fiscala determina si consecinte asupra patrimoniului emitentului, împrejurare de natura a duce la concluzia ca este vizat un drept patrimonial, actiunea promovata este deci patrimoniala si, ca atare, are un caracter evaluabil în bani.
Sub acest aspect, tribunalul a avut în vedere si statuarile Înaltei Curti de Casatie si Justitie din decizia nr. 32 din 09.06.2008, pronuntata într-un recurs în interesul legii, prin care se subliniaza ca actiunile civile patrimoniale sunt cele care au continut economic, iar dreptul subiectiv ce se cere a fi protejat în justitie transfera caracterul sau patrimonial sau nepatrimonial litigiului însusi si, astfel, litigiul va fi evaluabil în bani ori de câte ori în structura raportului juridic de drept substantial, dedus judecatii, intra un drept patrimonial, real sau de creanta.
În prezenta cauza, actiunea formulata de reclamant are un caracter economic, iar în structura raportului juridic de drept substantial, dedus judecatii, intra un drept patrimonial, de creanta (dreptul de a utiliza si cumpara autoturismul în conditiile achitarii celor 6 rate restante – 1037,30 Euro si a valorii reziduale – 1.617 Euro, potrivit contractului, la care pretinde reclamantul ca este îndreptatit).
De asemenea, constatarea caracterului abuziv al clauzelor privind rezilierea pentru neexecutarea partiala a obligatiei de plata (restul de plata fiind de 1037,30 Euro), sau cele privind imputatia platii trebuie raportate la aceste valori indicate de reclamant.
S-a concluzionat ca obiectul litigiului are un caracter evaluabil în bani, iar valoarea acestuia este sub 100.000 lei. Ca atare, având în vedere data formularii cererii – 5 aprilie 2011, dispozitiile art. 223 din Legea nr. 71/2011, potrivit carora procesele si cererile în materie comerciala în curs de solutionare la data intrarii în vigoare a Codului civil se solutioneaza de catre instantele legal investite, în conformitate cu dispozitiile legale materiale si procedurale în vigoare la data când au fost pornite, tribunalul a apreciat ca, în raport cu dispozitiile art. 2 alin.1 pct.1 lit.a) si art. 1 pct.1 Cod pr.civ., competenta materiala de solutionare a cauzei revine judecatoriei.
Din punct de vedere teritorial, prin raportare la dispozitiile art. 5 si 7 C.pr.civ., art. 57 din contractul de leasing – conditii generale, competenta de solutionare revine Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti, în a carei circumscriptie teritoriala se afla sediul pârâtului.
2. Prin Sentinta civila nr. 3941/03.05.2012, pronuntata în dosarul nr. 1830/303/2012, Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti a admis exceptia necompetentei materiale invocata din oficiu si a declinat competenta de solutionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucuresti. Constatând ivit conflictul negativ de competenta, judecatoria a sesizat Curtea de Apel Bucuresti, pentru a hotarî asupra conflictului.
Judecatoria a apreciat ca obiectul actiunii este o obligatie de a face, neevaluabila în bani întrucât sumele înscrise pe facturile fiscale nu confera caracter evaluabil litigiului.
III. Asupra conflictului negativ de competenta materiala, Curtea retine urmatoarele:
Tribunalul a apreciat în mod corect ca litigiul are caracter patrimonial (evaluabil în bani), indiferent daca are ca obiect obligatii de a face.
Astfel cum s-a retinut în considerentele Deciziei nr. 32/09.06.2008, pronuntate de Înalta Curte de Casatie si Justitie – Sectiile Unite în solutionarea unui recurs în interesul legii (publicata în M.Of. nr.830/10.12.2008), actiunile patrimoniale sunt cele care au un continut economic, în timp ce actiunile nepatrimoniale corespund unor drepturi subiective indisolubil legate de persoana titularului lor, fara a avea un continut economic. Asadar, ori de câte ori pe calea actiunii în justitie se tinde a se proteja un drept patrimonial, evaluarea obiectului litigiului este posibila si necesara.
Ca atare, se poate afirma ca dreptul subiectiv ce se cere a fi protejat în justitie, “transfera” caracterul sau patrimonial sau nepatrimonial litigiului însusi si astfel, litigiul va putea fi calificat ca fiind evaluabil în bani, ori de câte ori în structura raportului juridic de drept substantial, dedus judecatii, intra un drept patrimonial, real sau de creanta.
De altfel, potrivit dispozitiilor art. 112 alin.1 pct.3 din Codul de procedura civila, cererea de chemare în judecata trebuie sa cuprinda, obligatoriu, obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci când pretuirea este posibila. În plus, în materie comerciala, potrivit dispozitiilor art. 7203 alin.1 lit.c din Codul de procedura civila, reclamantul trebuie sa indice si calculul prin care s-a ajuns la determinarea valorii cererii, cu indicarea înscrisurilor corespunzatoare.
De altfel, chiar prima instanta sesizata, prin rezolutia emisa la 07.04.2011, a pus în vedere reclamantului sa indice valoarea în lei a litigiului si sa timbreze în functie de valoare (fila 9 dosar nr. 4812/62/2010 al Tribunalului Brasov). Precizarile formulate de reclamant în cursul judecatii, la termenul din 24.05.2011, cu privire la valoarea obiectului cererii, conduc la aceeasi concluzie. Reclamantul urmareste în mod evident obtinerea unui beneficiu patrimonial din moment ce solicita sa se constate ca nu s-a produs rezilierea contractului de leasing, iar pârâta sa fie obligata sa emita facturile aferente ultimelor rate de leasing, cu consecinta finalizarii contractului si dobândirii în proprietate a autoturismului.
Fiind stabilit caracterul patrimonial al litigiului, constatam ca valoarea acestuia este sub 100.000 lei. Valoarea celor 6 rate de leasing restante este de 1037,30 Euro si a valorii reziduale este de 1.617 Euro.
Ca urmare, fiind vorba de un litigiu în materie comerciala cu un obiect în valoare de pâna la 100.000 lei, competenta materiala de solutionare a cauzei apartine judecatoriei si nu tribunalului, nefiind aplicabile prevederile art. 2 pct.1 lit.a C.pr.civ. (în vigoare la momentul formularii cererii de chemare în judecata), ci ale art. 1 pct.1 C.pr.civ. care consacra plenitudinea de competenta a judecatoriilor.
Fata de aceste considerente, în temeiul art. 22 alin.2 si 5 C.pr.civ., Curtea a stabilit ca instanta competenta sa solutioneze cauza este Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti.
