Lipsa calităţii procesuale pasive
Condiţii de examinare a excepţiei
Dosar nr… /263/2014
Cod operator 2443/2442
R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECŢIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr.1013 /2015
Şedinţa publică din 03 Septembrie 2015
Completul compus din:
Preşedinte: .
Judecător: .
Grefier:
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelanţii reclamanţi U.L.M A., U.L.D. împotriva sentinţei civile nr.396 din 10.03.2015, pronunţată de Judecătoria Motru, în dosarul nr. …/263/2014, în contradictoriu cu intimatul pârât V.V.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns pârâtul V.V. la prima şi a doua strigare, au lipsit apelanţii reclamanţi U.L.M.A, U.L.D. la prima şi a doua strigare.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează că prin serviciul registratură se constată depus răspuns la întâmpinare din partea apelanţilor reclamanţi U.L.M.A, U.L.D. şi o cerere din partea avocat G.M. prin care solicită lăsarea cauzei la a doua strigare sau amânarea judecării cauzei.
Tribunalul pune în discuţie cererea de amânare formulată de avocat G.M.
Intimatul pârât V.V. se opune cererii de amânare.
Tribunalul, deliberând asupra cererii de amânare a judecăţii în discuţie, instanţa o respinge cu motivarea că aceasta nu se încadrează în dispoziţiile art.221- 222 din C.proc.civ. Constată că pricina este în stare de judecată şi dă cuvântul părţilor prezente cu privire la apelul declarat.
Intimatul pârât V.V. a solicitat respingerea apelului ca nefondat, susţinând că nu este proprietarul terenului.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de faţă:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru sub nr. dosar ../263/2014, reclamanţii U.L.M.A, U.L.D. a chemat în judecată pârâtul V.V.,solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtului să elibereze calea de acces spre proprietatea lor .
În motivarea cererii, reclamanţii au arătat că sunt proprietarii terenurilor categoria extravilan şi intravilan situate în comuna D…, potrivit contractelor de vânzare – cumpărare anexate şi datorită faptului că pârâtul a ocupat calea de acces spre proprietatea lor şi spre proprietatea mai multor vecini de teren, nu mai pot ajunge la proprietate întrucât calea de acces din drumul judeţean a fost blocată.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 617 Cod civil .
În şedinţa din 03.02.2015 procuratorul U.C. a invocat excepţia lipsei calităţi procesuale pasive a pârâtului V.V. arătând că el este proprietarul terenului şi nu pârâtul V.V.
Prin sentinţa civilă nr. nr. 396 din 10.03.2015, pronunţată de Judecătoria Motru, în dosarul nr. 1355/263/2014 s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului V.V. invocată de procurator U.C.
S-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii U.L.M.A şi U.L.D.,ambii cu domiciliul în com. D.,,sat. T. ,Jud. Gorj şi domiciliul ales la cabinet de avocat G.M., din Tg-Jiu , str. E.T., Jud. Gorj , în contradictoriu cu pârâtul V.V. cu domiciliul în com. D., sat. T.,Jud. Gorj.
S-a respins ca nedovedită cererea pârâtului V.V. de restituire a cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că potrivit prevederilor art.248 CC.p.civ. instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului V.V. invocată de procurator U.C.
În primul rând instanţa a constatat că din analiza titlurilor de proprietate deţinute de către reclamanţii U.L.M.A. şi U.L.D. şi de către pârâtul V.V., că pentru nici unul dintre terenurile dobândite în proprietate de către reclamanţi sau de către pârât, prin voinţa părţilor, nu s-a stabilit calitatea de fond dominant sau fond aservit, iar în al doilea rând că nici unul dintre terenurile dobândite în proprietate de către reclamanţi nu se învecinează că terenul dobândit în proprietate de pârâtul V.V.
În sensul celor de mai sus este şi răspunsul expertului tehnic judiciar la obiectivul nr.8 al expertizei, acesta precizând că nu există nici o convenţie scrisă cu privire la calea de acces între pârât, reclamanţi şi ceilalţi proprietari şi deţinători de terenuri care au terenurile agricole dincolo de calea ferată industrială D-T.
Conform prevederilor art.617 alin.1 din Noul Cod civil proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publică are dreptul să i se permită trecerea pe fondul vecinului său pentru exploatarea fondului propriu.
Pentru că pârâtul V.V. nu are calitatea de proprietar vecin al vreunuia dintre terenurile proprietatea reclamanţilor, nu există identitate persoana pârâtului şi cel ce se pretinde a fi obligat în raportul juridic dedus judecăţii.
Mai mult din înscrisurile depuse de procuratorul pârâtului U.C., instanţa a reţinut că acesta a dobândit în proprietate conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.9531/30.09.1992 de la numita U.I. (aceeaşi persoană care a transmis şi reclamanţilor dreptul de proprietate asupra terenurilor ce le pretind ca fiind fără acces la calea publică, prin două contracte de vânzare-cumpărare) un teren cu lăţimea la drum de 23 ml , şi lungimea de 88 ml şi vecinii : la Nord-Şoseau Comunală, la Sud-restul proprietăţii , la Est-U.D. şi la Vest-G.N., însă terenul pe care l-a înstrăinat pârâtului V.V. nu este acelaşi cu cel pe care l-a dobândit în proprietate prin contractul de vânzare-cumpărare susmenţionat.
În acest sens instanţa a reţinut că procuratorul U.C. s-a înscris în cartea funciară cu o suprafaţă de 2051 mp, cu lăţimea de 21,20 m pe vecinătatea cu DJ 673 şi de 20,48 m cu vecinătatea cu Calea ferată industrială ( CFR) , invocând ca dovadă a proprietăţii sale Certificatul nr.5953/4.09.2011 şi Procesul Verbal nr.5954/4.09.2011, teren diferit de cel cu lăţimea de 23 atât pe vecinătatea cu DJ 673 ( laNord-Şoseau Comunală ) cât şi pe vecinătatea cu restul proprietăţii vânzătoarei U.I. (la Sud-restul proprietăţii ) dobândit de procurator prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.9531/30.09.1992.
Dacă din lăţimea terenului dobândit de procuratorul U.C. de 23 ml conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.9531/30.09.1992 se scade lăţimea terenului înscris de acesta în cartea funciară şi înstrăinat pârâtului V.V. de 21,20 ml , rezultă că procuratorul U.C. a rămas proprietar cu suprafaţa de 1,8o m pe vecinătatea cu U.D., teren care figurează ca vecinătate în actul de proprietate al pârâtului cu denumirea ,,drum,, ,autorităţile locale menţionând expres că între proprietatea procuratorului U.C. şi cea a lui U.M. al cărei moştenitor este U.D. nu figurează vreun drum de acces şi anexând schiţele cadastrale aferente anului 1988, comuna D.., fiind zonă fostă necooperativizată.
A mai reţinut că acest teren de 1, 80 m ( expertul indicând 1,79 m) împreună cu cel de 1,30 închis cu poartă de moşt. U.D. reprezintă calea de acces pretinsă de reclamanţi de la pârâtul V.V., care însă nu are calitatea de proprietar.
Pe de altă parte acţiunea nu este întemeiată nici în fond câtă vreme expertul topograf a menţionat expres la obiectivul nr. 6 al expertizei că există o cale de acces cu privire la terenurile extravilane , dar pe un traseu ocolitor de 1428 m , caz în care aceste terenuri nu au calitatea de ,, loc înfundat, respectiv de terenuri care sunt lipsite de acces la calea publică, iar terenurile intravilane se învecinează pe latura de Nord cu DJ 673 .
A mai reţinut instanţa că terenul intravilan al reclamanţilor, ca de altfel şi terenul intravilan al pârâtului se învecinează la Sud cu Calea Ferată Industrială, astfel că reclamanţii pot ajunge la terenurile extravilane situate peste calea ferată parcurgând terenul proprietatea lor şi nu al pârâtului.
Chiar dacă reclamanţii au căzut în pretenţii instanţa a respins cererea pârâtului de restituire a cheltuielilor de judecată deoarece nu a făcut dovada că ar fi suportat vreo cheltuială cu apărarea în prezenta cauză.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanţii U.L.M.A., U.L.D., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, în sensul că instanţa de fond atâta timp cât a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive nu trebuia să se pronunţe pe fondul cauzei, apreciind că instanţa a schimbat şi obiectul cauzei, având în vedere că a investit instanţa cu o cerere în obligaţia de a face şi nu a avut ca temei legal disp. art. 617 Cod civil.
S-a mai susţinut că unicul şi actualul proprietar al terenului este pârâtul şi deci avea calitate procesuală pasivă şi deoarece a închis calea de acces fără să aibă un drept de proprietate, având în vedere că nu se regăseşte în sentinţa civilă nr. 1646 ce a avut ca obiect acţiune în constatare a terenului şi casei în care vânzător era U.C. procuratorul lui V.V.
În dezvoltarea motivelor de apel s-a mai susţinut că in mod greşit instanţa a motivat că de fapt au fost două contracte de vânzare cumpărare, fără a ţine cont de răspunsul expertului, prin care a precizat că întreaga suprafaţă de teren din primul contract de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 9531/30.09.1992 se regăseşte în suprafaţa de teren de 2051 m.p. şi deci au dovedit calitatea procesuală pasivă a pârâtului.
S-a concluzionat că în raport de obiectul acţiunii, respectiv obligaţia de a face, de a le elibera calea de acces de circa 1,79 m identificată prin raportul de expertiză, apreciază că acţiunea este fondată şi dovedită, întrucât expertul a lămurit instanţa că în măsura în care se respinge acţiunea reclamanţii şi implicit ceilalţi cetăţeni care au folosit întotdeauna calea de acces de peste 30 ani ar trebui să meargă la terenuri pe un drum ocolitor de 1428 m. În consecinţă s-a criticat sentinţa în sensul că instanţa motivează faptul că potrivit adresei 3751/02.09.2014 emisă de Comisia Locală D.. prin care se arată că între proprietatea U.C. şi U.M. nu există cale de acces, însă, această adeverinţă nu face referire la terenul din litigiu.
S-a depus de către intimatul pârât V.V. întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, arătând că instanţa nu s-a pronunţat asupra fondului, iar reclamanţii dau o altă interpretare contractelor fără a ţine seara de ansamblul şi concluziile raportului de expertiză.
S-a depus de către apelanţii reclamanţi răspuns la întâmpinarea formulată de pârât, arătând că instanţa nu a dat o interpretare raportului de expertiză şi nici celorlalte probatorii, pronunțând o soluţie nelegală şi netemeinică şi apreciază că din moment ce a existat calea de acces de peste 30 ani nu se poate invoca faptul că această cale de acces era în actele de proprietate ale vânzătorului.
Tribunalul, analizând motivele de apel invocate de apelanţii reclamanţi, constată că apelul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Prin cererea formulată, reclamanţii au solicitat să se dispună obligarea pârâtului să elibereze calea de acces spre proprietatea lor.
Cererea de chemare în judecată investeşte instanţa cu soluţionarea litigiului la care se referă, constituind baza raportului procesual civil între reclamant şi pârât şi totodată fixează cadrul procesual în care se va desfăşura judecata cu privire la părţi şi la obiectul litigiului.
Dispoziţiile art. 248 Cod Procedură Civilă atribuie instanţei obligaţia de a se pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi a celor de fond care ar putea face de prisos în total sau în parte soluţionarea cauzei pe însuşi fondul dreptului.
Excepţiile nu se pot uni cu fondul decât dacă pentru judecarea lor este necesar să se administreze dovezi în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii.
Prin încheierea de şedinţă din 03.02.2015 Judecătoria Motru a luat act că procuratorul pârâtului a înţeles să invoce lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtului V.V. şi a dispus completarea raportului de expertiză şi suplimentarea obiectivelor instanţei în vederea soluţionării excepţiei.
Din analiza titlurilor de proprietate deţinute de către părţi, instanţa a reţinut că pentru nici unul din terenurile dobândite în proprietate de către reclamanţi sau de către pârât, prin voinţa părţilor, nu s-a stabilit calitatea de fond dominant sau fond aservit şi nici unul dintre terenurile dobândite de către reclamanţi în proprietate nu se învecinează cu terenul dobândit în proprietate de pârât.
Astfel, în mod corect a reţinut instanţa că pârâtul nu are calitate de proprietar vecin în sensul art. 617 Cod Civil şi nici pe aceea de proprietar al terenului de 1,79 m asupra căreia se pretinde a se stabili dreptul de trecere, iar expertul la obiectivul nr. 8 a precizat că nu există o convenţie scrisă cu privire la calea de acces între pârât, reclamanţi şi ceilalţi proprietari şi deţinători de terenuri, care au teren agricole dincolo de calea ferată industrială D-T.
Văzând disp. art. 617 alin. 1 Cod Civil, potrivit cărora ” proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publică are dreptul să i se permită trecerea pe fondul vecinului său pentru exploatarea fondului propriu”, tribunalul constată că în mod corect a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului şi având în vedere că este o excepţie de fond s-au administrat probe în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii.
În considerarea celor expuse, tribunalul constată că instanţa de fond a pronunţat o sentinţă legală şi temeinică, soluționând cauza pe excepţie şi având în vedere efectul excepţiei procesuale invocate a respins acţiunea, motiv pentru care urmează a respinge apelul ca nefondat.
Văzând disp, art. 480 Cod Procedură Civilă:
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul apelului declarat de apelanţii reclamanţi U.L.M.A., U..L.D., ambii cu domiciliul în comuna D.. , sat. T.. ,Jud. Gorj şi domiciliul ales la cabinet de avocat G.M., din Tg-Jiu , str. E…jud. Gorj, împotriva sentinţei civile nr. 396 din 10.03.2015, pronunţată de Judecătoria Motru, în dosarul nr…/263/2014, în contradictoriu cu intimatul pârât V.V. cu domiciliul în comuna D…, sat. T… ,Jud. Gorj, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţa publică din 03 Septembrie 2015 la Tribunalul Gorj.
Preşedinte, Grefier,
Grefier,
Red.N.U./ tehnored. F.S.
5ex/ 11 Septembrie 2015
Jud. fond.V.B.
