Sub numărul de dosar de mai sus a fost înregistrată pe rolul instanţei contestaţia prin care, urmare a precizărilor din 11.09.2013 contestatoarea M.L. a solicitat în contradictoriu cu intimata ANAF-DGRFP Iaşi anularea actelor de executare întocmite de intimată pentru suma de 3272 lei şi recuperarea cheltuielilor de judecată.
În motivare contestatoarea a arătat că datele cuprinse în titlul executoriu nu sunt reale pentru că veniturile realizate în ultimii 7 ani nu justifică suma respectivă. Contestatoarea nu a primit nici o comunicare din care să rezulte aceste debite.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei. Prin decizia de impunere nr.2733/11.10.2010 s-a stabilit obligaţia de plată a sumei de 3153 lei, pentru contestarea căreia a fost deschisă numai calea acţiunii în contencios administrativ. A fost declanşată executarea silită iar ulterior aceasta a continuat cu privire la sumele de 127 şi 453 lei accesorii la sumele neachitate, la 22.08.2013 fiind emisă adresa de poprire. Contestatoarea datorează sumele menţionate iar executarea este legală.
La dosar au fost depuse în copie decizia de impunere, înscrisurile constatatoare ale actelor alte înscrisuri.
Analizând lucrările cauzei, instanţa reţine:
Intimata a emis pe numele contestatoarei la 22.03.2013 înştiinţarea privind înfiinţarea popririi pentru suma de 3132 lei în baza titlului executoriu nr.6995/21.12.2010 şi titlul executoriu nr. 223010014215488/06.03.2013 pentru suma de 140 lei
Potrivit art. 172 din Codul de procedură fiscală, (1) persoanele interesate pot face contestaţie împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum şi în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condiţiile legii. (3) Contestaţia poate fi făcută şi împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanţă judecătorească sau de alt organ jurisdicţional şi dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege. (4) Contestaţia se introduce la instanţa judecătorească competentă şi se judecă în procedură de urgenţă.
Instanţa învestită cu prezenta contestaţie la executarea reţine că nu poate analiza aspectele invocate de contestatoare privind existenţa şi întinderea obligaţiei de plată astfel cum aceasta a fost stabilită prin decizia de impunere pentru că, în acest scop, contestatorul are deschisă calea contestaţiei împotriva deciziei de impunere ca şi act administrativ fiscal potrivit art. 205 şi urm. Cod procedură fiscală, la organul administrativ fiscal şi ulterior la instanţa de contencios administrativ.
Instanţa este chemată să verifice exclusiv dacă executarea silită a fost declanşată şi derulată cu respectarea prevederilor legale. Faţă de susţinerea contestatoarei în sensul că nu a primit nici o comunicare din care să rezulte aceste debite, instanţa a solicitat intimatei să facă dovada comunicării titlurilor de creanţă aferente sumelor menţionate, sens în care intimata a depus dovada comunicării prin publicitate a deciziei de impunere nr. 2733/11.10.2010 pentru suma de 3153 lei şi a unor acte de executare ( precum şi dovada comunicării prin poştă a deciziei nr.13863/10.06.2013, care însă este ulterioară actelor de executare care fac obiectul cauzei, şi deci nu s-ar putea reţine că a stat la baza emiterii lor.
Or, în lumina Deciziei Curţii Constituţionale nr.536/28.04.2011 publicată în M. Of. la 07.07.2011, art.44 C.proc.fiscală permite comunicarea prin publicitate a titlului de creanţă numai dacă în prealabil nu a fost posibilă comunicarea în alte forme dintre acelea menţionate, astfel că în speţă nu s-a făcut dovada comunicării legale a titlurilor de creanţă pentru sumele de 3132 lei şi 140 lei care să permită declanşarea subsecventă a unei executări silite legale.
Pentru aceste motive instanţa va admite contestaţia la executare şi va dispune anularea actelor de executare întocmite de intimată pentru suma de 3272 lei ( 3132 lei şi 140 lei).
În baza art.45 alin.1 lit.f din OUG nr.80/2013 va dispune restituirea către contestatoare a taxei de timbru de 194 lei la momentul rămânerii definitive a prezentei contestaţii.
