1. Aplicarea normei tranzitorii reglementata de art.223 din Legea nr. 71/2011 cu privire la competenta într-o cauza începuta sub vechiul cod civil si solutionata în apel la data intrarii în vigoare a noului cod civil.
Problema de drept care s-a pus a fost aceea de a se preciza norma de drept în raport de care instanta de apel trebuie sa stabileasca competenta : cea de la data sesizarii judecatoriei sau cea de la data pronuntarii deciziei în apel, mai ales ca, dupa unele opinii, art. 2 pct.1 lit. a din Codul de procedura civila a fost abrogat implicit la data intrarii în vigoare a Noului Cod Civil, prin disparitia cauzelor comerciale.
(TRIBUNALUL IALOMITA – SECTIA CIVILA, DECIZIA CIVILA
NR. 81 A/08.11.2011)
Prin sentinta civila nr. 2760 din 3 noiembrie 2010 pronuntata de Judecatoria Slobozia s-a respins cererea formulata de reclamantul I.C., în contradictoriu cu pârâta BANCPOST S.A. – SUCURSALA IALOMITA.
S-a retinut ca actiunea prin care reclamantul a solicitat ca pârâta sa fie obligata sa puna în executarea clauza contractuala prevazuta în art. 9.4 din contractul de credit de consum din data de 31.10.2007 si sa contate creditul rambursat este neîntemeiata, deoarece, din probele administrate nu rezulta ca invaliditatea pe care o are reclamantul, a fost produsa de un accident, aceasta având drept cauza o boala, ceea ce face ca articolul a carei punere în executare s-a solicitat sa nu aiba nici un temei
Împotriva sentintei pronuntate, în termen legal a declarat recurs motivat, calificat de instanta ca apel, reclamantul I.C., criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
S-a sustinut ca instanta a apreciat gresit incidenta în cauza a contractului de asigurare de grup încheiat de pârâta si societatea de asigurari, care îsi producea efecte începând cu data de 1.04.2008, iar nu contractul care era încheiat la data la care între reclamant si pârâta s-a încheiat contractul de credit de consum, respectiv 31.10.2007.
Cea de-a doua critica vizeaza netemeinica hotarârii sub aspectul retinerii drept cauza a invaliditatii reclamantului a unei boli, iar nu a accidentului, ca risc asigurat, recurentul sustinând ca accidentul vascular pe care l-a suferit se circumscrie notiunii de „accident”, care, produs, conducea la acoperirea creditului din indemnizatia de asigurare pe care banca o încasa, potrivit contractului de asigurare.
Tribunalul, analizând sentinta pronuntata în raport de actele si lucrarile dosarului, de criticile formulate si dispozitiile legale incidente, facând si aplicarea art. 297 Cod procedura civila, constata apelul ca fiind fondat pentru cele ce urmeaza:
La baza litigiului dintre parti sta art. 9.4 din contractul de credit încheiat la data de 31.10.2007, potrivit cu care, „împrumutatul mandateaza banca sa încheie în numele sau o asigurare pentru acoperirea riscurilor de invaliditate permanenta si/sau deces din accident, cesionata în favoarea bancii, aceasta având dreptul sa utilizeze indemnizatia de asigurare pentru rambursarea creditului”.
Prin cererea formulata, reclamantul a solicitat ca banca sa puna în executare aceasta clauza si drept consecinta, sa se constate ca a fost rambursat creditul, obiectul actiunii constând într-o obligatie de a face si o actiune în constate, neevaluabile în bani.
Potrivit art. 7 Cod comercial, text în vigoare la data pronuntarii hotarârii, societatile comerciale sunt comercianti, astfel ca potrivit art. 56 Cod comercial, natura litigiului este comerciala, iar nu civila.
În atare situatie, având în vedere ca cererea reclamantului este neevaluabila în bani fata de prevederile art. 2 pct. 1 lit. a) Cod procedura civila, instanta de apel apreciaza ca în mod gresit Judecatoria Slobozia s-a declarat competenta material sa solutioneze cauza în prima instanta, aceasta revenind tribunalului, astfel ca hotarârea pronuntata este lovita de nulitate potrivit art. 105 Cod procedura civila.
Fata si de dispozitiile art. 5 Cod procedura civila, se retine ca Tribunalul Ialomita este competent sa judece cauza în prima instanta, astfel ca în temeiul art. 297 alin.(2) Cod procedura civila se va admite ca fiind fondat apelul declarat de apelantul I.C. împotriva sentintei civile nr. 2760 din 3 noiembrie 2010 pronuntata de Judecatoria Slobozia, pe care o anuleaza si retine cauza pentru judecarea în fond.
