Prin acţiunea înregistrata pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. xxx/105/2014, reclamanta S A C in contradictoriu cu pârâţii xxx şi xxx a solicitat ca instanţa, prin hotărârea ce se va pronunţa, sa dispună anularea dispoziţiei nr. xx/10.03.2014, prin care a fost respinsa contestaţia referitoare la acordarea compensaţiei lunare pentru chirie si acordarea acestui drept din data de 05.10.2013, când a fost suspendata plata, la zi.
In motivarea acţiunii reclamanta arata ca isi desfăşoară activitatea in cadrul xxx si ca a beneficiat de compensaţia lunara pentru chirie in baza prevederilor HG nr. 284/2005 pana la data de 05.10.2013, data la care a fost suspendat acest drept, pentru ca ulterior, prin adresa nr. xxx/29.01.2014 a xxx Prahova sa fie informata ca xxx a comunicat faptul ca locuinţele realizate prin Programul de construcţii locuinţe pentru tineri prin intermediul ANL sunt repartizate ca locuinţe din fondul locativ de stat, iar in aceste condiţii reclamanta nu îndeplineşte criteriile necesare acordării compensaţiei lunare pentru chirie.
In temeiul art. 18 din HG nr. 284/2005 reclamanta a formulat contestaţie, care a fost respinsa prin dispoziţia nr. xxx a xxx.
La data de 30.10.2013 reclamanta a depus raportul pentru acordarea dreptului la compensaţia lunara pentru chirie înregistrat sub nr. xxx, la care a anexat actul adiţional nr.xxx /09.10.2013 la contractul de închiriere nr. xxx/15.10.2014 având ca obiect locuinţa situata in Ploieşti, str. xx, nr. x, bl. x, ap. x, încheiat intre mun. Ploieşti si reclamanta. Acest contract de închiriere are ca obiect un apartament realizat din fonduri special constituite pentru construcţii de locuinţe pentru tineri destinate închirierii in conformitate cu prevederile Legii nr. 152/2008.
Respingerea cererii de acordare a compensaţiei de chirie se bazează pe nerespectarea condiţiei prevăzute de art. 2 lit. d si art. 3 lit. c din HG nr. 284/2005.
Considera reclamanta ca nu poate fi reţinut punctul de vedere al MDRAP, conform căruia locuinţele realizate prin Programul de construcţii locuinţe pentru tineri prin intermediul ANL sunt repartizate ca locuinţe din fondul locativ de stat, deoarece contractul de închiriere a apartamentului pentru care reclamanta a solicitat compensata pentru chirie este încheiat cu mun. Ploieşti, iar ministerul respectiv nu este parte a acestui act juridic. Prin adresa nr. xxx/17.01.2014 mun. Ploieşti a informat reclamanta ca regimul juridic al apartamentului închiriat este cel prevăzut pentru imobilele care aparţin domeniului public al unităţii administrativ teritoriale, iar actele normative in vigoare privind locuinţele nu definesc sintagma locuinţe din fondul locativ de stat.
Sintagma „fond locativ de stat” a fost reglementata prin Legea nr. 5/1973 care a fost abrogata expres prin Legea nr. 114/1996, iar prevederea similara din HG nr. 284/2005 nu poate fi interpretata in defavoarea titularului dreptului atâta timp cat argumentele legiuitorului la data adoptării acestui act normativ nu au clarificat in mod expres aceasta condiţie obligatorie si cumulativa pentru a primi beneficiul compensaţiei pentru chirie, iar aceasta sintagma nu este definita de alte prevederi legale.
Reclamanta invoca si dispoziţiile Legii nr. 48/2002 pentru aprobarea OG nr. 137/2000, fata de împrejurarea ca pârâţii acorda compensaţie pentru chirie poliţiştilor care au încheiat un contract de închiriere cu persoane fizice sau juridice, fapt ce poate constitui un tratament inegal si discriminatoriu.
Prin întâmpinare pârâţii solicita respingerea acţiunii. Se arata ca prevederile care stabileau regimul juridic al locuinţelor din fondul locativ de stat (Legea nr. 5/1973) au fost abrogate de Legea locuinţei nr. 114/1996, dar ca, potrivit art. 16 alin. 10 din HG nr. 962/2001 privind aprobarea normelor metodologice pentru punerea in aplicare a Legii nr. 152/1998 pentru înfiinţarea ANL, administrarea locuinţelor pentru tineri, destinate închirierii, se face in condiţiile prevăzute de lege pentru locuinţele din fondul locativ de stat. Deşi actuala legislaţie nu mai defineşte in mod expres „fondul locativ de stat”, locuinţele de tip ANL se circumscriu acestei categorii, iar reclamanta nu are dreptul la acordarea indemnizaţiei de chirie solicitata.
In ceea ce priveşte presupusa discriminare invocata de către reclamanta, se arata ca situaţiile menţionate de aceasta nu sunt identice. Se considera ca legiuitorul a avut in vedere împrejurarea de a nu acorda un beneficiu de doua ori aceleiaşi persoane sub diferite facilitaţi (compensaţie pentru chirie si atribuirea unei locuinţe pentru tineri destinata închirierii), întrucât pentru închirierea/achiziţionarea unei locuinţe din fondul locativ de stat cetăţenii au beneficiat întotdeauna de sprijinul statului; deşi reclamanta precizează faptul ca singurul avantaj al contractului de închiriere îl constituie opţiunea de cumpărare a apartamentului in cauza, in realitate reclamanta beneficiază de o chirie lunara de 353, 78 lei (aşa cum rezulta din adresa nr. xxx/17.01.2014 emisa de xxx) sub nivelul preţului mediu al chiriilor pentru locuinţe in mun. Ploieşti.
Analizând actele si lucrările dosarului, tribunalul constata următoarele:
Reclamanta este beneficiara contractului de închiriere nr. x/15.10.2004, ce a fost prelungit succesiv prin acte adiţionale, privind spaţiul cu destinaţia de locuinţa situata in Ploieşti, str. str. xx, nr. x, bl. x, ap. x. In ceea ce priveste regimul juridic al acestui imobil, prin adresa din data de 17.01.2014, xxx din cadrul xxx comunica faptul ca blocul x din str. xx, nr. x a fost realizat din fonduri special constituite pentru construcţii de locuinţe pentru tineri destinate închirierii, conform Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea ANL si HG nr. 962/2001 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 152/1998. Blocul x aparţine domeniului public al mun. Ploieşti, cf. HCL Ploieşti nr. x/27.08.2013. Chiria lunara aferenta spaţiului închiriat in suma de 353, 78 lei a fost stabilita începând cu data de 05.10.2012, cf. HCL Ploieşti nr. 407/29.11.2010.
La data de 30.10.2013 reclamanta a depus la xxx Prahova raportul pentru acordarea dreptului la compensaţia lunara pentru chirie, in baza contractului de închiriere sus menţionat.
Prin adresa nr. xxx/29.01.2014, xxx Prahova – serviciul xxx comunica reclamantei ca nu îndeplineşte, in conformitate cu prevederile HG nr. 284/2005, criteriile necesare acordării compensaţiei lunare pentru chirie, fata de răspunsul comunicat cu adresa nr. xxx/09.12.2013 de xxx, conform căruia locuinţele realizate prin Programul de construcţii locuinţe pentru tineri prin intermediul xxx sunt repartizate ca locuinţe din fondul locativ de stat.
Potrivit adresei MDRAP, la încadrarea locuinţelor realizate in baza Legii nr. 152/1998 s-a avut in vedere faptul ca acestea au fost construite din fonduri de la bugetul de stat alocate cu aceasta destinaţie.
Împotriva adresei nr. xxx/29.01.2014 reclamanta a formulat contestaţie ce a fost respinsa prin dispoziţia IGPR nr. 1409/10.03.2014, conform căreia locuinţa ce face obiectul contractului de închiriere depus de reclamanta constituie locuinţa din fondul locativ de stat, fiind realizata prin Programul derulat de MDRAP prin intermediul ANL din fonduri de la bugetul de stat.
Potrivit art. 31 alin. 1, 1 alin. 1 indice 1 si alin. 5 din Legea nr. 360/2002, astfel cum a fost modificata prin OUG nr. 102/2004,
Poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care îşi are domiciliul şi care nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia/soţul acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, are dreptul la o compensaţie pentru chirie de până la 50% din salariul de bază.
(1^1) Poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care îşi are domiciliul, dar care nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia/soţul acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiul de locuit corespunzător, poate beneficia de compensaţia lunară pentru chirie, prevăzută la alin. (1), în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului afacerilor interne, însuşite de către conducătorul unităţii din care face parte poliţistul, la solicitarea acestuia.
(5) Cuantumul compensaţiei prevăzute la alin. (1) şi condiţiile de acordare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor interne.
In acest sens, potrivit ART. 2 din HG nr. 284/2005, privind stabilirea cuantumului şi condiţiilor de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie cuvenite poliţiştilor,
Poliţistul numit in prima funcţie sau mutat in interesul serviciului intr-o alta localitate decât cea in care îşi are domiciliul beneficiază de compensaţia lunara pentru chirie daca îndeplineşte cumulativ următoarele cerinţe:
a) nu efectuează naveta la si de la locul de munca din/in localitatea de domiciliu;
b) poliţistul ori sotia/sotul acestuia/acesteia nu deţine locuinţa proprietate personala in localitatea in care a fost numit in prima funcţie sau mutat in interesul serviciului;
c) unitatea de politie in care poliţistul este încadrat nu are posibilitatea sa ii asigure acestuia si, după caz, membrilor familiei sale spaţiu de locuit corespunzător;
d) poliţistul ori sotia/sotul acestuia/acesteia nu are atribuita, prin contract de închiriere, o locuinţa din fondul locativ de stat in localitatea unde a fost numit in prima funcţie sau mutat in interesul serviciului;
e) poliţistul ori sotia/sotul acestuia/acesteia are un contract de închiriere, altul decât cel prevăzut la lit. d), încheiat si înregistrat la administraţia financiara in condiţiile legii;
f) si-a stabilit reşedinţa in localitatea in care a fost numit in prima funcţie sau mutat in interesul serviciului, la adresa locuinţei închiriate potrivit lit. e).
Din prevederile legale sus arătate reiese ca acordarea compensaţiei pentru chirie presupune îndeplinirea, din punct de vedere locativ, a doua condiţii cumulative: poliţistul sa nu deţină locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia/soţul acestuia; sa nu i se poată asigura spaţiu de locuit corespunzător. Totodată, se constata ca, prin art. 2 din HG nr. 284/2005, cele doua condiţii negative se regăsesc la lit. b, lit. c si lit. d, ceea ce înseamnă ca in concepţia legiuitorului, la adoptarea legislaţiei secundare, s-a avut in vedere nu numai asigurarea de către unitatea de politie a spaţiului de locuit corespunzător (ceea ce ar presupune acordarea locuinţei de serviciu ori, după caz, de intervenţie), dar si faptul ca poliţistul nu are atribuita, prin contract de închiriere, locuinţa din fondul locativ de stat.
Chestiunea litigioasa priveşte îndeplinirea condiţiei constând in asigurarea spaţiului de locuit corespunzător, detaliata prin HG nr. 284/2005 cu folosirea sintagmei “locuinţa din fondul locative de stat”.
Tribunalul constata ca locuinţa din fondul locativ de stat, in accepţiunea legiuitorului este diferita de locuinţa de serviciu ori de intervenţie, in privinţa căreia este introdusa o condiţie suplimentara.
In acelaşi timp, se constata ca punctual de vedere al reclamantei, in sensul ca, de vreme ce nu exista o definiţie legala a locuinţei din fondul locativ de stat, cerinţa de la art. 2 lit. d din HG nr. 284/2005 nu este aplicabila, nu poate fi reţinut, întrucât normele legale se interpretează in sensul in care se aplica, iar nu in sensul in care nu se aplica. Tribunalul constata ca fondul locativ de stat nu reprezintă o sintagma cu caracter tehnic ori o construcţie pur juridica, urmând sa fie interpretata potrivit limbajului comun, in sensul ca aceasta desemnează suprafeţele deţinute de stat. Împrejurarea ca aceasta sintagma a cunoscut o definire expresa in Legea nr. 5/1973 si ca ulterior, prin Legea nr. 114/1996, nu a mai avut o consacrare legislativa nu face inaplicabile prevederile din HG nr. 284/2005. Astfel, nu exista nici un impediment pentru a califica potrivit limbajului comun sintagma “locuinţa din fondul locativ de stat”.
In acelaşi timp se constata ca, in prezenta cauza, nu interesează variatele accepţiuni pe care le poate dobândi sintagma “locuinţa din fondul locativ de stat”, cum ar fi spre exemplu in ceea ce priveşte titularul dreptului de proprietate (statul sau unităţile administrativ teritoriale), tipul de proprietate (proprietate publica ori privata), tratamentul fiscal (daca sunt ori nu scutite de impozit aceste locuinţe), ci interpretarea data de instituţia care a derulat Programul de construcţii locuinţe pentru tineri, in baza căruia a fost construita locuinţa si totodată a fost încheiat contractul de închiriere cu reclamanta.
Or, Ministerul Dezvoltării Regionale si Administratiei Publice (adică instituţia sub autoritatea căreia a fost înfiinţata si îşi desfăşoară activitatea Agenţia Naţionala pentru Locuinţe) a arătat in adresa nr. 100429/09.12.2013 ca locuinţele realizate prin Programul de construcţii locuinţe pentru tineri prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe sunt repartizate ca locuinţe din fondul locativ de stat.
Prin urmare reclamanta nu îndeplineşte condiţia prevăzuta la art. 2 lit. c din HG nr. 284/2005.
In ceea ce priveşte susţinerea reclamantei in sensul ca este supusa unui tratament discriminatoriu, întrucât plăteşte o chirie care nu este subvenţionata, tribunalul constata ca pretinsa discriminare reiese din normele prevăzute in HG nr. 284/2005. Instanţa nu a fost sesizata cu o acţiune in anulare a prevederilor art. 2 lit. c din HG nr. 284/2005, astfel ca nu poate lipsi de efecte aceste dispozitii legale. Astfel, pretinsa discriminare nu reiese din aplicarea dispozitiilor legale de către parate in cazul reclamantei, ci din însăşi reglementarea HG nr. 284/2005. Se mai retine ca suma acordata cu titlu de compensaţie pentru chirie reprezintă un procent din salariul de baza, independent de suma plătita de poliţişti cu titlu de chirie, de unde rezulta ca chiar si in ceea ce priveşte poliţiştii cărora li se acorda compensaţia pentru chirie pot interveni diferenţe, fata de nivelul chiriilor practicate in anumite localităţi. Astfel, reclamanta era ţinuta sa facă dovada ca, in raport de alţi poliţişti care au contracte de închiriere in aceeaşi localitate privind locuinţe similare, are parte de un tratament diferit, in sensul ca chiria pe care este ţinuta sa o achite (chirie lunara de 353, 78 lei) este semnificativ mai mare decât chiriile pe care le plătesc ceilalţi poliţişti care beneficiază de compensaţia pentru chirie. Or, din înscrisurile aflate la dosar nu reiese un astfel de tratament discriminatoriu.
