Nerespectarea de către organele de cercetare penală a obligaţiei de a lămuri cauza sub toate aspectele conform art. 62 Cod procedură penală.
Prin sentinţa penală nr. 58/23.02.2009 Judecătoria Alexandria a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul S. P. împotriva rezoluţiilor emise de Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria.
Recursul petentului a fost admis de către Tribunalul Teleorman, care a casat sentinţa recurată şi a admis plângerea formulată de petent împotriva rezoluţiilor atacate, pe care le-a desfiinţat şi s-a trimis cauza aceluiaşi parchet pentru redeschiderea urmăririi penale împotriva făptuitorilor.
Tribunalul Teleorman a constatat că nu rezultă de nicăieri faptul că organul de urmărire penală a avut date despre starea clădirii înainte de a fi supusă acţiunii făptuitorilor, preţul la care a fost cumpărată fiind irelevant.
Organele de urmărire penală s-au limitat doar la a solicita preţul de achiziţie pe kg/fier vechi, fără a administra probatorii pentru a stabili costurile necesare pentru aducerea clădirii la starea anterioară săvârşirii furtului.
Întrucât prejudiciul este un element de bază pentru stabilirea gradului de pericol social al faptei, organul de urmărire penală nu a avut date suficiente pentru aprecierea concretă a pericolului social al faptei săvârşite, astfel încât aplicarea art. 18/1 Cod penal făptuitorilor nu au temei legal.
