I N S T A N T A
Prin cererea inregistrata la instanta cu nr. x/189 din 24.03.2014, reclamanta X X a chemat in judecata si personal la interogatoriu pe paratii X X si X X X, solicitand ca, prin sentinta ce se va pronunta:
– sa se dispuna anularea contractului de vanzare-cumparare autentificat cu nr. X/21.06.2013 la biroul notarului public X din X si repunerea partilor in situatia anterioara incheierii contractului.
In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca la data de 21.06.2013 ea a incheiat cu paratii X X si X X X, soti, un contract de vanzare-cumparare privind imobilul situat in satul X, com. X, jud. X, compus din casa de locuit si teren aferent. Anterior, reclamanta incheiase cu familia X un contract de intretinere, contract prin care ea instrainase acelasi imobil familiei mentionate. Deoarece familia X nu si-a indeplinit obligatia de intretinere asumata fata de reclamanta, paratii X s-au oferit s-o ajute pe reclamanta pentru a obtine desfiintarea contractului de intretinere, cauza ce a facut obiectul dosarului nr. X/189/2009 al Judecatoriei X. In timpul procesului de desfiintare a contractului de intretinere, paratii X au reusit sa castige increderea reclamantei, relatiile dintre ei au devenit apropiate si astfel reclamanta le-a incredintat acestora actele de proprietate ale imobilului, actele ei de stare civila, au inceput, din luna februarie 2013, sa ridice de la posta pensia reclamantei, ii asigurau acesteia cele necesare intretinerii, ii faceau cumparaturi, se ocupau de gospodaria reclamantei. In conditiile in care reclamanta avea relatii apropiate cu paratii X, a fost incheiat contractul de vanzare-cumparare autentificat cu nr. X/21.06.2013 la biroul notarului public X. In realitate, reclamanta a intentionat sa incheie cu paratii un contract de intretinere, nu un contract de vanzare-cumparare. Astfel, paratii au profitat de increderea pe care reclamanta le-a acordat-o acestora, de lipsa ei de intelegere, de starea ei de boala si de varsta ei inaintata, determinand-o sa creada ca se va incheia un contract de intretinere. Reclamanta a mai aratat ca, dupa incheierea contractului de vanzare-cumparare, ea a continuat sa locuiasca in imobilul ce a facut obiectul acestui contract, iar paratii i-au asigurat intretinere, insa nu i-au inmanat un exemplar al contractului incheiat. Din luna august 2013, paratii au inceput sa o ignore pe reclamanta, iar la data de 27.12.2013 paratul a lovit-o si a alungat-o pe reclamanta din imobil. Din aceasta cauza, reclamanta a facut o plangere penala impotriva paratilor, iar cu ocazia cercetarii penale reclamanta a aflat ca ea nu incheiase cu paratii un contract de intretinere, ci un contract de vanzare-cumparare. Reclamanta a sustinut ca, la momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare, consimtamantul ei a fost viciat, ea s-a aflat in eroare asupra obiectului contractului, crezand ca incheie un contract de intretinere; totodata, consimtamantul ei a fost surprins prin dol de catre parati care i-au captat increderea si au folosit asupra ei manevre insidioase, mai ales ca paratul lucreaza la Postul de politie din X. In aceste conditii, se impune anularea contractului de vanzare-cumparare incheiat de reclamanta cu paratii.
In drept, reclamanta a invocat prevederile art. 1206, art. 1207 alin.1 pct.1 si alin.2, art. 1214, art. 1222 din Codul civil.
In dovedirea actiunii, reclamanta a depus la dosar, in copie, sentinta civ. nr. X/12.11.2009 a Judecatoriei X: sentinta civ. nr. X/7.11.2012 a Judecatoriei X; contractul de vanzare-cumparare autentificat cu nr. X/21.06.2013 la biroul notarului public X; extras de carte funciara pentru informare din data de 24.02.2014 emis de Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliara X; certificatul medico-legal nr. X/30.12.2013 emis de Serviciul Medico-Legal X; raportul de psihodiagnostic si evaluare clinica intocmit cu nr. 26/12.06.2014 de catre Cabinetul Individual de psihologie X din X si a folosit proba cu interogatoriu, proba cu martori, proba cu expertiza medico-legala psihiatrica.
Din invitatiile emise la data de 10.03.2014 si din procesul-verbal privind avantajele medierii, depuse la dosar de catre reclamanta, rezulta ca reclamanta a incercat concilierea litigiului pe calea medierii, incercare ramasa fara raspuns.
Reclamanta a timbrat legal actiunea, cu 855 lei, taxa judiciara de timbru (chitantele de la filele 5 si 34 dosar).
In termen legal, paratii au formulat intampinare (filele 40-46), prin care au solicitat respingerea actiunii reclamantei, ca nefondata. Paratii au sustinut ca intentia lor a fost aceea de a incheia cu reclamanta un contract de vanzare-cumparare imobiliara, nicidecum un contract de intretinere. Paratii au cumparat imobilul cu scopul de a face acolo o pensiune, iar pensiunea nu se putea face daca s-ar fi incheiat un contract de intretinere. Notarul public X a discutat de mai multe ori cu reclamanta si i-a explicat acesteia ce fel de contract urma sa fie incheiat, iar dupa incheierea contractului i s-a inmanat reclamantei un exemplar al contractului, asa cum s-a si consemnat la fila 3 a contractului. Reclamanta a distrus exemplarul contractului pe care l-a primit la notar si a apoi a declarat pierdut buletinul de identitate, tocmai pentru a pregati procesul prin care cere acum anularea contractului de vanzare-cumparare. Paratii au sustinut ca ei au platit reclamantei pretul imobilului convenit cu aceasta si, dupa ce au cumparat imobilul, paratii au efectuat la imobil lucrari de imbunatatiri deoarece intentionau sa faca acolo o pensiune. Pentru repunerea partilor in situatia anterioara, reclamanta va trebui sa restituie paratilor pretul imobilului, cheltuielile de perfectare a vanzarii, precum si c/valoarea lucrarilor de imbunatatiri efectuate la imobil. Paratii au sustinut ca ei nu au lovit-o pe reclamanta, ci inainte de sarbatorile de iarna reclamanta a plecat la nepoata ei din X. Reclamanta spusese paratilor ca, dupa vanzarea imobilului, ea va pleca la nepoata ei la X. Paratii au mai aratat ca, in cazul contractelor de vanzare-cumparare nu se poate vorbi despre dol prin captatie, ca in cazul testamentelor. Cu privire la eroarea invocata de reclamanta, conform art. 1207 alin.2 pct. 1 din Codul civil, o astfel de eroare este apropare imposibila in cazul contractelor autentice tocmai din cauza ca aceste contracte se incheie la un notar public. In cauza de fata, notarul public a vorbit de mai multe ori cu reclamanta, pentru afi sigur ca reclamanta intelege ce contract urma sa fie incheiat, contractul a fost citit in prezenta partilor, a fost citit si semnat de parti. Cu privire la leziunea invocata de reclamanta, paratii au aratat ca ei au platit reclamantei pretul de 15.000 lei, in timp ce valoarea de impozitare a imobilului este de 9.000 lei. Paratii au mai aratat ca reclamanta locuieste in X la numita X X, persoana care o instiga pe reclamanta impotriva paratilor, aceasta a determinat-o pe reclamanta sa promoveze actiunea dedusa judecatii si tot X X este cea care vrea sa dobandeasca imobilul in cazul in care s-ar desfiinta contractul de vanzare-cumparare.
Paratii au folosit in proces proba cu interogatoriu si proba cu martori.
Prin raspuns la intampinare, reclamanta a aratat ca paratii au fost violenti cu ea, i-au dat foc la haine si au izgonit-o din imobil. Reclamanta a sustinut ca ea nu a primit niciun exemplar al contractului de vanzare-cumparare. Dolul, ca viciu de consimtamant, este specific si contractelor, nu numai testamentelor, asa cum au sustinut paratii prin intampinare.Reclamanta aaratat ca in prezent ea locuieste la X X, insa aceasta nu este persoana interesata in cauza, reclamanta locuieste la ea din cauza ca nu are unde sa locuiasca.
La solicitarea instantei, biroul individual notarial X din X a comunicat, in copie, intreaga documentatie care a stat la baza intocmirii contractului de vanzare-cumparare autentificat cu nr. X/21.06.2013 la acest birou notarial.
Din analiza probelor administrate, se retin urmatoarele:
Prin sentinta civ. nr. X/12.11.2009 a Judecatoriei X, a fost admisa actiunea pentru dezbatere succesiune si iesire din indiviziune, formulata de reclamanta X X, in contradictoriu cu parata X X si s-a dispus iesirea partilor din indiviziunea ramasa in urma defunctului X V. X (sotul reclamantei si tatal paratei). Pentru iesirea din indiviziune, instanta a luat act de tranzactia intervenita intre parti. Conform tranzactiei, prin iesirea din indiviziune X X a primit in proprietate exclusiva lotul nr.1 al imobilului situat in satul X, com. X, jud. X, compus din casa de locuit cu 2 camere, antreu, bucatarie si hol, construita din ceamur, acoperita cu tigla si din suprafata de 1.007 m.p. teren aferent, vecinatatile imobilului fiind: X- lotul nr.2 apartinand numitei X X.
Sentinta civ. nr. X/12.11.2009 a Judecatoriei X a ramas irevocabila prin nerecurare.
Ulterior, prin contractul de intretinere autentificat cu nr. 202/26.05.2011 la biroul notarului public X din X, reclamanta X X a instrainat imobilul proprietatea ei, situat in satul X, com. X, jud. X, catre sotii X X si X X.
Prin cererea inregistrata la Judecatoria X cu nr. X/18.07.2012, reclamanta X X a chemat in judecata pe paratii X X si X X, solicitand sa se dispuna rezolutiunea contractului de intretinere autentificat cu nr. 202/26.05.2011 la biroul notarului public X. In motivarea cererii, reclamanta a sustinut ca paratii X X si X X nu isi indeplineau obligatia de intretinere pe care ei si-o asumasera fata de reclamanta.
Solutionand cauza ce a facut obiectul dosarului civ. nr. X/18.07.2012, Judecatoria X a pronuntat sentinta civ. nr. X/7.11.2012, prin care a fost admisa actiunea in rezolutiunea contractului de intretinere formulata de reclamanta X X, impotriva paratilor X X si X X si s-a dispus rezolutiunea contractului de intretinere autentificat cu nr. 202/26.05.2011 la biroul notarului public X si repunerea partilor in situatia anterioara incheierii contractului.
In considerentele sentintei civ. nr. X/7.11.2012 a Judecatoriei X, s-a retinut ca paratii X X si X X nu si-au indeplinit obligatia de intretinere pe care si-o asumasera fata de reclamanta X X.
Sentinta civ. nr. X/7.11.2012 a Judecatoriei X a ramas irevocabila prin nerecurare.
Ulterior, a fost incheiat contractul de vanzare-cumparare autentificat cu nr. X/21.06.2013 la biroul notarului public X, prin care reclamanta X X a vandut paratilor X X si X X X, soti, imobilul (lotul nr.1) proprietatea ei, situat in satul X, com. X, jud. X, compus din casa de locuit, construita in anul 1962, din ceamur, acoperita cu tigla, alcatuita din 2 camere, antreu, bucatarie, hol, cu o suprafata utila de 46,62 m.p., cu o suprafata construita real masurata de 61,34 m.p., impreuna cu suprafata de 1.007 m.p. teren, avand vecinatatile X- lotul nr.2 apartinand numitei X X, imobil inscris in cartea funciara nr. X a comunei X, jud. X, cu nr. cadastral X, X-C1, conform incheierii nr. X/19.06.2013 emisa de Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliara X. In contract s-a mentionat ca pretul vanzarii-cumpararii imobilului convenit de parti a fost de 15.000 lei, pret care a fost platit reclamantei, in numerar, la data autentificarii contractului, valoarea imobilului, conform expertizei Camerei Notarilor Publici X fiind de 9.587 lei. In contract s-a mentionat ca 3 exemplare ale contractului au fost eliberate partilor, un exemplar al contractului a ramas la arhiva notariala, iar un alt exemplar al contractului a fost inaintat Biroului de Cadastru si Publicitate Imobiliara X.
Din extrasul de carte funciara pentru informare din data de 24.02.2014 emis de Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliara X, rezulta ca proprietarii imobilului cu nr. cadastral X, situat in satul X, com. X sunt paratii X X si X X X, in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat cu nr. X/21.06.2013 la biroul notarului public X.
Prin raspunsurile date la interogatoriul propus de parati, reclamanta X X a aratat ca ea, reclamanta, are o nepoata, aceasta se numeste X si locuieste in X. La aceasta nepoata a ei reclamanta a stat doua saptamani in luna decembrie 2013, inainte de Craciun. La data solutionarii cauzei, reclamanta locuia la numita X X. Reclamanta a negat ca ea ar fi fost de acord sa vanda paratilor casa; totodata, reclamanta a negat ca ar fi primit de la parati vreo suma de bani ca pret pentru imobilul vandut. Reclamanta a sustinut ca la imobilul in cauza paratii au efectuat lucrari de imbunatatiri constand intr-o usa si un geam termopan.
Prin raspunsurile date la interogatoriul propus de reclamanta, paratul X X a sustinut ca el a imprumutat reclamantei 3.000 lei, insa nu a fost preocupat de desfiintarea contractului de intretinere pe care reclamanta il incheiase cu familia X. Paratul a negat ca, anterior incheierii contractului de vanzare-cumparare, el ar fi ajutat-o pe reclamanta in gospodarie si ca i-ar fi acordat acesteia intretinere. Dupa incheierea contractului de vanzare-cumparare, reclamanta a continuat sa locuiasca in imobilul in cauza, cu acordul paratului si al sotiei acestuia, pana in luna decembrie 2013, cand reclamanta a plecat la nepoata ei din X, unde parata urma sa se mute. Paratul a sustinut ca intelegerea dintre parti a fost ca reclamanta sa locuiasca in imobilul vandut paratilor pana cand nepoata reclamantei din X pregatea acesteia o camera de locuit. Paratul a sustinut ca a platit reclamantei suma de 15.000 lei, ca pret al vanzarii-cumpararii imobilului, cu o zi inainte de semnarea actului la notar, iar plata sumei mentionate a fost facuta in 3 transe, in aceeasi zi, in casa proprietatea reclamantei din satul X, astfel: I-a data paratul a platit reclamantei suma de 7.000 lei, la plata acestei sume nu era prezenta nicio alta persoana; a II-a oara paratul a platit reclamantei suma de 3.000 lei, in prezenta lui X Ion X; a III-a oara paratul a platit reclamantei suma de 5.000 lei, in prezenta tatalui paratului X X.
Prin raspunsurile date la interogatoriul propus de reclamanta, parata X X X a aratat ca partile se cunosteau din anul 2012 si ca, in perioada in care reclamanta voia sa desfiinteze contractul de intretinere, paratii au imprumutat reclamantei suma de 3.000 lei, pe care reclamanta nu le-a restituit-o. Parata a negat ca ar fi acordat reclamantei ajutor la treburile gospodaresti, deoarece reclamanta nu avea nevoie de ajutor, ci reclamanta a cerut paratilor doar sprijin financiar. Parata a negat ca partile s-ar fi inteles sa incheie un contract de intretinere. Parata a mai sustinut ca, in luna decembrie 2013, reclamanta a plecat definitiv din imobilul in litigiu, la o nepoata de-ale ei. Si anterior, reclamanta pleca de acasa cate 1-3 saptamani, spunand ca mergea la nepoata ei. Cu privire la plata pretului, parata a sustinut ca pretul de 15.000 lei al vanzarii-cumpararii imobilului a fost platit reclamantei cu o zi inainte de incheierea la notar a contractului de vanzare-cumparare, in casa cumparata de catre parati, astfel: dimineata, la ora 10, a fost platita suma de 7.000 lei; la pranz a fost platita suma de 3.000 lei, suma care a fost imprumutata de la X Ion X; dupa amiaza a fost platita suma de 5.000 lei, suma ce a fost imprumutata de la socrul paratei. Pentru plata sumei de 15.000 lei nu a fost incheiat niciun act doveditor deoarece partile aveau incredere reciproca.
Prin declaratia data in instanta, martorul X, propus de reclamanta, a aratat ca el locuieste in satul X, intr-un imobil invecinat gard in gard cu imobilul in cauza. Incepand din primavara anului 2013, paratii s-au mutat in casa reclamantei, intr-o camera oferita de reclamanta; astfel jumatate din casa era ocupata de reclamanta si cealalta jumatate a casei era ocupata de catre parati. Initial, partile s-au inteles bine, paratii o ajutau pe reclamanta la treburile gospodaresti si ii dadeau de mancare. In timpul perioadei active, reclamanta a muncit la C.A.P. X, iar la batranete aceasta a devenit casnica. Reclamanta are o fiica adoptiva care se afla in Germania si care a venit la reclamanta in urma cu 2 ani. In toamna anului 2013 reclamanta s-a plans martorului ca nu se mai intelegea cu paratii si cu mai voia sa-i tina pe acestia in casa ei. In apropierea lunii decembrie 2013, reclamanta a locuit in casa martorului si a sustinut din nou ca nu se intelegea cu paratii, dupa care reclamanta a plecat la nepoata ei X X din satul X. Anterior, reclamanta a locuit in X la o nepoata de-ale ei. Cand a plecat din casa ei, reclamanta nu a luat cu ea niciun bun. Martorul a mai declarat ca in casa reclamantei au locuit, pe rand, mai multe persoane care urmau sa o ingrijeasca pe reclamanta, respectiv au locuit un inginer, un preot, apoi a locuit familia X, insa intre reclamanta si aceste persoane au aparut neintelegeri care au determinat acele persoane sa plece din casa reclamantei. Martorul a mai declarat ca, din momentul in care el a fost propus martor in acest proces, a fost contactat de catre X X care i-a dictat martorului declaratia pe care ea voia ca acesta sa o dea in proces, iar ceea ce i-a fost dictat a fost scris pe afisele electorale depuse la dosar la filele 85-86. Pe aceste afise electorale, conform celor dictate de X X, martorul a scris ca paratii o loveau pe reclamanta, ii dadeau foc la haine si la incaltaminte, o alungau din locuinta, insa acestea nu sunt adevarate. Pentru ca martorul sa declare in sensul celor dorite de ea, X X i-a promis martorului ca ii va da vin si alimente. Martorul a mai declarat ca reclamanta i s-a plans ca a gresit cand ea a semnat actul incheiat cu paratii.
Prin declaratia data in instanta, martorul X X X, propus de parati, a aratat ca in vara anului 2013 el a imprumutat paratilor suma de 3.000 lei pentru ca paratii sa cumpere o casa de la reclamanta. In prezenta martorului, paratii au platit reclamantei suma de 3.000 lei si tot in prezenta martorului reclamanta si paratii discutau ca urma ca ei sa incheie un act de vanzare-cumparare si ca reclamanta urma sa se mute la nepoata ei din X. Ulterior, paratii s-au mutat in casa cumparata de la reclamanta si la aceasta casa ei au efectuat lucrari de renovare. Paratii intentioneaza ca in casa cumparata sa faca o pensiune cu fonduri europene. Martorul a mai declarat ca dupa doua luni paratii i-au restituit suma de bani imprumutata acestora.
Din certificatul medico-legal nr. X/30.12.2013, emis de Serviciul Medico-Legal X, rezulta ca, la data emiterii acestui certificat, reclamanta X X prezenta leziuni traumatice de tipul tumefactiei, excoriatiei si echimozei, leziuni ce au putut fi produse prin lovire cu mijloace contondente, care pot data din 27.12.2013 si care au necesitat 4-5 zile de ingrijiri medicale de la data producerii lor.
Prin raportul de psihodiagnostic si evaluare clinica intocmit cu nr. 26/12.06.2014 de catre Cabinetul Individual de psihologie X din X, s-a retinut ca X X prezinta insusirile psihice ale persoanei cu un IQ 55, coeficient ce corespunde unei deficiente mintale usoare, cu capacitate moderata de discernamant. Starea sa de constiinta operational-logica este mult scazuta-depinde atat de nivelul de inteligenta-deficienta mintala usoara, cat si de structura psihopatologica organic deteriorativa dementiala, prezentand stadiul 3, cu grad de deteriorare.
Din documentatia care a stat la baza intocmirii contractului de vanzare-cumparare autentificat cu nr. X/21.06.2013, rezulta ca prin cererea inregistratacu nr. 1445/21.06.2013, la biroul notarului public X (fila 123 dosar), X X, X X si X X X au solicitat redactarea si autentificarea unui contract de vanzare-cumparare privind imobilul casa de locuit si teren de 1.007 m.p. din satul X, X.
Cererii mentionate i-au fost anexate: planul de amplasament si delimitare a imobilului; extras de carte funciara pentru autentificare (cartea funciara nr. X a com. X); certificat de atestare fiscala, emis de Primaria com. X; acte de stare civila; sentinta civ. nr. X/12.11.2009, sentinta civ. nr. X/7.11.2012, sentinta civ. nr. 1191/13.05.2013 ale Judecatoriei X; adeverinta medicala emisa la data de 19.06.2013, emisa de Cabinetul Medical Individual X din X, in care s-a consemnat ca X X nu este in evidenta cu boli psihice.
La termenul de judecata dfin 29.01.2015, paratul X X a aratat ca presupune ca rubricile din partea superioara a cererii inregistrate cu nr. 1445/21.06.2013, prin care partile au solicitat redactarea si autentificarea unui contract de vanzare-cumparare privind imobilul, au fost completate de catre sotia lui, X X X. La acelasi termen de judecata, reclamanta X X a recunoscut ca ea a semnat aceasta cerere.
Pentru solutionarea cauzei, s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice prin care sa se stabileasca daca, la data de 21.06.2013, reclamanta X X avea capacitatea de a intelege semnificatia juridica a actului pe care aceasta l-a incheiat la data de 21.06.2013.
In scopul efectuarii expertizei medico-legale psihiatrice, Serviciul Medico-Legal Judetean X a examinat-o pe X X la data de 4.09.2014, iar in perioada 5-19.09.2014 reclamanta X X a fost internata in Spitalul Judetean de Urgenta X. Din biletul de externare din data de 19.09.2014, rezulta ca la data externarii X X prezenta diagnosticul dementa Alzheimer; cardipoatie ischemica cronica; hipoacuzie de perceptie, cataracta senila in evolutie; hidrocefalie; lacunarism cerebral; atrofie cerebrala. In perioada 3-7.11.2014 X X a fost internata in Spitalul Municipal de Urgenta Elena Beldiman din X. Din biletul de externare din data de 7.11.2014 rezulta ca X X prezenta diagnosticul tulburare organica de personalitate; dementa mixta-forma medie; atrofie cerebrala; lacunarism cerebral.
Prin raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 58/PA din 4.09.2014, intocmit de Serviciul Medico-Legal Judetean X, s-a stabilit ca X X prezinta dementa mixta cu tulburare organica de personalitate, atrofie cerebrala, lacunarism cerebral, cardiopatie ischemica cronica, hidrocefalie, cataracta senila in evolutie. Afectiunea psihiatrica (dementa) de care sufera pacienta reprezinta o deteriorare a multiplelor functii corticale superioare, incluzand memoria, gandirea, orientarea, intelegerea, calculul, capacitatea de a invata, limbajul, judecata; aceste deteriorari sunt insotite de deteriorarea controlului emotional, a comportamentului social si a motivatiei. Desi exista o fatada de integrare sociala adecvata, cu pastrarea unor deprinderi automate comportamentale, de conduita, de exprimare verbala, deteriorarea psiho-organica a pacientei o face incapabila sa depaseasca tiparele minime de comportare, deci incapabila sa se adapteze unor situatii noi si mai complexe. In aceste conditii, prin expertiza medico-legala psihiatrica s-a apreciat ca, la momentul 21.06.2013, X X nu avea capacitatea psihica suficienta pentru a intelege pe deplin ce fel de act incheie, cu atat mai putin sa inteleaga semnificatia juridica a actului (atasamentul excesiv la proprietate al persoanelor varstnice pledeaza pentru o motivatie absurda a vanzarii casei sau o intelegere gresita a semnificatiei actului incheiat). S-a apreciat ca, la data de 21.06.2013, X X a avut discernamant critic scazut, ea neavand capacitatea psihica suficienta pentru a intelege semnificatia juridica a actului pe care l-a incheiat.
La termenul de judecata din 29.01.2015, impotriva raportului de expertiza medico-legala psihiatrica intocmit de Serviciul Medico-Legal Judetean X, paratii X X si X X au formulat obiectiuni. In obiectiunile formulate, paratii au sustinut ca raportul de expertiza a fost intocmit la data de 4.09.2014, pe baza unor inscrisuri medicale intocmite la o data ulterioara datei la care a fost intocmit raportul de expertiza. Totodata, pentru efectuarea expertizei era necesar ca medicii care au intocmit raportul de expertiza sa fi cunoscut raspunsurile reclamantei date la interogatoriul propus in instanta in acest dosar, precum si raspunsurile date de catre aceasta in vechiul dosar cu paratii X. Astfel, raspunsurile date de catre reclamanta la interogatoriul propus in prezenta cauza, evidentiaza ca reclamanta este o persoana constienta si a explicat ce fel de act voia sa incheie la notar. La fel de normal s-a comportat reclamanta si in fata medicilor, cu ocazia efectuarii expertizei. Ca urmare, in mod eronat s-a retinut prin raportul de expertiza ca reclamanta nu avea capacitatea psihica suficienta de a intelege ce fel de act a incheiat. In obiectiunile formulate, paratii au solicitat efectuarea unei alte expertize de catre Institutul de Medicina Legala Mina Minovici din X.
Cu privire la cererea prin care paratii au solicitat efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice, instanta apreciaza ca raportul de expertiza medico-legala psihiatrica din prezenta cauza a fost intocmit cu respectarea prevederilor art. 10 si art. 28 din Normele procedurale privind efectuarea expertizelor, aprobate prin Ordinul nr.1134/C-255 din 25 mai 2000 emis de Ministerul Justitiei si de Ministerul Sanatatii. Totodata, internarea in spital a reclamantei a fost necesara in vederea examinarii ei psihiatrice, deoarece anterior reclamanta nu mai fusese internata intr-o sectie spitaliceasca de psihiatrie.
In conditiile aratate, la termenul de judecata din 29.01.2015, instanta a respins cererea de efectuare a unei noi expertize medico-legale psihiatrice.
La termenul de judecata din 209.01.2015, avocatul reclamantei a precizat ca motivul actiunii in anularea contractului de vanzare-cumparare este acela ca reclamanta s-a aflat in eroare cu privire la obiectul contractului la momentul incheierii lui.
Privitor la sustinerea reclamantei, potrivit careia consimtamantul ei ar fi fost viciat prin eroare asupra obiectului contractului, asupra obiectului prestatiei, dar si surprins prin dol de catre parati, sunt incidente prevederile art. 1206 din Codul civil (Legea nr. 287/2009) potrivit carora:
(1) Consimtamantul este viciat cand este dat din eroare, surprins prin dol sau smuls prin violenta.
(2) De asemenea, consimtamantul este viciat in caz de leziune.
Cu privire la eroare, articolul 1207 alin.1 si alin.1 pct.1 si pct.2 din Codul civil prevede urmatoarele:
(1) Partea care, la momentul incheierii contractului, se afla intr-o eroare esentiala poate cere anularea acestuia, daca cealalta parte stia sau, dupa caz, trebuia sa stie ca faptul asupra caruia a purtat eroarea era esential pentru incheierea contractului.
(2) Eroarea este esentiala:
1. cand poarta asupra naturii sau obiectului contractului;
2. cand poarta asupra identitatii obiectului prestatiei sau asupra unei calitati a acestuia ori asupra unei alte imprejurari considerate esentiale de catre parti in absenta careia contractul nu s-ar fi incheiat.
Potrivit art. 1207 alin.2 pct.1 teza 1 din Codul civil, eroarea asupra naturii juridice a actului reprezinta o eroare esentiala, ce constituie viciu de consimtamant, iar sanctiunea care intervine este aceea a nulitatii relative, conform art. 1251 din Codul civil.
Conform doctrinei, eroarea asupra naturii contractului constituie un obstacol la formarea contractului deoarece vointele partilor nu se intalnesc. In caz de eroare asupra naturii actului, consimtamantul lipseste deoarece exista neconcordanta involuntara intre vointa reala, interna a partilor si vointa exprimata prin contract. Asa este cazul in care una dintre parti a voit sa incheie un alt act juridic decat cel declarat.
Cu privire la mijloacele de proba, fiind vorba de un fapt juridic, eroarea asupra naturii juridice a actului poate fi probata prin orice mijloc de proba. Existenta erorii asupra naturii juridice a actului poate fi dedusa si din starea materiala si de sanatate a instrainatorului.Pentru a deveni incidenta cauza de eroare asupra naturii juridice a actului, este nevoie sa se probeze imprejurarea ca vointa reclamantului a fost alterata de o falsa reprezentare asupra naturii juridice a actului ce s-a incheiat, in sensul ca a crezut ca incheie un anumit act juridic, in vreme ce in realitate s-a incheiat un cu totul act juridic, in conditiile in care scopul, obiectivul esential urmarit de reclamant la incheierea acestuia a constat in continuarea acordarii intretinerii de catre parati.
Asa cum s-a retinut prin raportul de expertiza medico-legala psihiatrica intocmit in cauza, la data de 21.06.2013, cand a fost incheiat contractul de vanzare-cumparare, reclamanta X X a avut discernamant critic scazut, nu avea capacitate psihica suficienta pentru a intelege semnificatia juridica a actului pe care il incheia.
Concluziile raportului de expertiza medico-legala psihiatrica se coroboreaza cu cele retinute prin raportul de psihodiagnostic si evaluare clinica nr. 26/12.06.2014, intocmit de Cabinetul individual de psihologie X, conform carora X X prezinta capacitate moderata de discernamant.
Din probele administrate rezulta ca reclamanta are un nivel scazut de pregatire generala si profesionala, are studii de doar 4 clase, in perioada activa a vietii aceasta a muncit la C.A.P., si la data incheierii contractului de vanzare-cumparare cu paratii, ea era persoana in varsta de 80 de ani, locuia singura, fiica acesteia fiind plecata in Germania, astfel ca reclamanta nu avea cu cine sa se sfatuiasca, nu era nicio persoana apropiata acesteia care sa o fi supravegheat sa o fi indrumat.
Sunt de mentionat si prevederile 80 alin.5 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, conform carora Notarul public are obligatia, in cazul persoanelor varstnice, sa le puna in vedere drepturile prevazute la art. 30 din Legea nr. 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Astfel, articolul 30 din Legea nr. 17/2000 prevede ca (1) Autoritatea tutelara sau, dupa caz, consilierii juridici angajati ai consiliului local in a carui raza teritoriala domiciliaza persoana varstnica au obligatia de a acorda, la solicitarea acesteia, consiliere gratuita in vederea incheierii actelor juridice de vanzare-cumparare, donatie sau imprumuturi cu garantii imobiliare care au drept obiect bunurile mobile sau imobile ale persoanei varstnice respective. (2) Persoana varstnica, astfel cum este definita la art. 1 alin. (4), va fi asistata, la cererea acesteia sau din oficiu, dupa caz, in vederea incheierii unui act juridic de instrainare, cu titlu oneros ori gratuit, a bunurilor ce ii apartin, in scopul intretinerii si ingrijirii sale, de un reprezentant al autoritatii tutelare a consiliului local in a carui raza teritoriala domiciliaza persoana varstnica respectiva.
In cauza de fata, nici din cuprinsul contractului de vanzare-cumparare autentificat cu nr. X/21.06.2013, nici din documentatia ce a stat la baza intocmirii acestui contract nu rezulta ca reclamanta X X ar fi beneficiat de asistenta vreuneia dintre persoanele mentionate la art. 30 din Legea nr. 17/2000. Totodata, cererea de tehnoredactare a contractului de vanzare-cumparare nu a fost completata de catre reclamanta, ci doar a fost semnata de catre aceasta.
In conditiile sus aratate, instanta apreciaza ca, la momentul incheierii contractului, reclamanta nu a avut capacitatea psihica suficienta pentru a intelege semnificatia juridica a actului pe care l-a semnat, motiv pentru care contractul de vanzare-cumparare este lovit de nulitate relativa.
Pentru considerentele aratate, retinand ca la momentul incheierii contractului reclamanta nu a avut capacitatea psihica suficienta pentru a intelege pe deplin semnificatia juridica a actului pe care l-a incheiat, instanta apreciaza ca se impune anularea contractului in cauza.
In consecinta, actiunea formulata de reclamanta este intemeiata, urmand sa fie admisa.
Se va dispune anularea contractului de vanzare-cumparare autentificat cu nr. X/21.06.2013 la biroul notarului public X si repunerea partilor in situatia anterioara incheierii contractului, in sensul ca paratii X X si X X X vor fi obligati sa restituie, reclamantei X X, in deplina proprietate si posesie, imobilul (lotul nr.1), situat in satul X, com. X, jud. X, compus din casa de locuit, construita in anul 1962, din ceamur, acoperita cu tigla, alcatuita din 2 camere, antreu, bucatarie, hol, cu o suprafata utila de 46,62 m.p., cu o suprafata construita real masurata de 61,34 m.p., impreuna cu suprafata de 1.007 m.p. teren, avand vecinatatile X- lotul nr.2 apartinand numitei X X, imobil inscris in cartea funciara nr. X a comunei X, jud. X, cu nr. cadastral X, X-C1.
Cu privire la pretul vanzarii-cumpararii imobilului, instanta retine ca, desi in contractul de vanzare-cumparare s-a mentionat ca pretul vanzarii-cumpararii, de 15.000 lei, a fost platit in numerar la data autentificarii contractului, prin raspunsurile date la interogatoriul propus de reclamanta paratii au sustinut ca pretul a fost platitreclamantei, in 3 transe, in ziua anterioara incheierii la biroul notarului public a contractului de vanzare-cumparare, fapt negat de catre reclamanta, aceasta sustinand ca nu a primit de la parati nicio suma de bani cu titlu de pret. Conform raspunsurilor date de parati la interogatoriu, faptul platii pretului de 15.000 lei nu a fost consemnat in niciun inscris intocmit in ziua platii (adica in ziua anterioara incheierii contractului de vanzare-cumparare in forma autentica). In absenta unui astfel de inscris constatator al platii pretului, coroborat cu faptul ca reclamanta nu recunoaste ca ar fi primit de la parati pretul de 15.000 lei, se apreciaza ca nu s-a dovedit ca paratii ar fi platit reclamantei pretul de 15.000 lei, mentionat in contractul de vanzare-cumparare. Ca urmare, prin repunerea partilor in situatia anterioara contractului, nu se impune ca reclamanta sa fie obligata sa restituie paratilor suma de 15.000 lei, deoarece nu s-a dovedit ca o astfel de suma ar fi fost platita reclamantei.
Reclamanta a efectuat in proces cheltuieli de judecata in suma totala de 2.210 lei (855 lei taxa judiciara de timbru; 20 lei c/val factura fiscala; 135 lei, c/valoare expertiza medico-legala; 1.200 lei onorariu avocat, platit cu chitantele de la filele 96-97 dosar).
In temeiul art. 453 alin.1 si art. 455 Cod.proc.civ., paratii X X si X X X vor fi obligati, in solidar, sa plateasca reclamantei cheltuielile de judecata pe care aceasta le-a efectuat in proces.
1
