Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 3256/21.04.2015 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. 10656/311/2010, s-a respins cererea având ca obiect „litigiu fond funciar„ formulată de reclamanta C. V. P. P. cu sediul în com. VERGULEASA, Judeţ OLT, în contradictoriu cu pârâţii C. L.DE . LEGII 18/1991 V., JUDEŢUL OLT cu sediul în com. V., Judeţ OLT, P. M. cu domiciliul în com. VERGULEASA SAT POGANU, Judeţ OLT, B.G. cu domiciliul în com. CUNGREA, Judeţ OLT, B. M. cu domiciliul în Bucureşti, sector 2, STR. BERECHET, nr. 9, bl. T31A, sc. A, et. 3, ap. 58, B. M. cu domiciliul în Bucureşti, sector 2, STR. BERECHET, nr. 46, bl. D4, sc. B, et. 3, B.I C. G. cu domiciliul în Bucureşti, sector 2, STR. A. V., nr. 39, B. E. cu domiciliul în Bucureşti, B-DUL LACUL TEI, nr. 79, bl. 15A, sc. 2, et. 2, ap. 55, B. C. F. cu domiciliul în Bucureşti, , STR. BACH, nr. 1, sc. C, et. 4, ap. 55, B. T. cu domiciliul în Bucureşti, sector 1, STR. NICOLAE BELVICEANU, nr. 53, I. R. cu domiciliul în com. CUNGREA SAT URLOIASCA, Judeţ OLT, B. M. cu domiciliul în com. CUNGREA SAT URLOIASCA, Judeţ OLT, B. F. cu domiciliul în com. CUNGREA, , Judeţ OLT şi B. I.cu domiciliul în Bucureşti, sector 4, STR. ANTON BACALBASA, nr. 14, bl. 63 BIS, sc. 1, ap. 13.
S-a respins cererea de intervenţie formulată de V. M. şi s-a admis cererea reconvenţională formulată de pârâţii B. G., B. M., B. M., B. C. G., P. M., B. E., B. C. F. şi B. T..
A fost obligată intimata CLFF Verguleasa să întocmească documentaţia în vederea emiterii titlului de proprietate pentru suprafaţa de 912 mp. ce face obiectul procesului verbal nr. 380/07.03.1992 şi care a fost identificată în cuprinsul raportului de expertiză topo întocmit şi depus la dosar de expert C. I. A..
A obligat reclamanta la 700 de lei către pârâţii B. G., B. M., B. M., B. C. G., P. M., B. E., B. C. F. şi B. T. .
Pentru se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că prin actiunea civilă înregistrată sub nr.10656/311/2010 pe rolul Judecătoriei Slatina reclamantul C. P. in contradictoriu cu paraţii C. L. DE A. A LEGII 18/1991 V., P. M., B. G., B. M., B.C.G., B. E., B. C. F., B.T., I.R., B. M., B.F. şi B. I. a solicitat instantei ca prin sentinta ce se va pronunta să se constate nulitatea absolută a procesului verbal de punere in posesie nr.380/07.03.1992, întocmit de C. L. de A. a LG.18/91 V..
În motivarea în fapt a cererii se arătat că în mod eronat C. L. de A. a Legii 18/1991 V., a intocmit procesul verbal a carui nulitate absoluta o solicit, punând in posesie autorii paratiilor si respectiv moştenitorii cu suprafaţa de 912 mp, ce reprezintă in realitate un drum privat la care au acces toţi cetăţenii comunei.
Intr-adevar eroarea a fost constatata mult mai târziu astfel incat li s-a reconstituit o alta suprafaţa de teren, insa acest proces verbal a rămas neanulat.
In sustinerea cererii reclamantul a depus la dosar copia procesului verbal nr. 380/07.03.1992.
Pârâtul B. G. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat conexarea dosarului nr. l0642/311/2010, aflat pe rolul Judecătoriei Slatina, la prezentul dosar; introducerea în prezenta cauză a C. J. de f. f. O.; respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
În fapt, în anul 1991, C. L. a comunei V. pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, a reconstituit numiţilor B.N. G., B. N. D., B. N. C., P. I. V., P. I. I., dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 50.000 mp (câte 10.000 mp pentru fiecare).
Ulterior, această suprafaţă de teren, a fost diminuată pentru extinderea proprietăţior vecine, situate la S-ul proprietăţilor noastre, ceea ce a determinat imposibilitatea accesului a patru din cele 5 loturi la DN 67 (respectiv, terenurile proprietatea autorilor V. I. P., P. I. Ioana, B. N. D., B.I N. C.).
Pentru a avea acces la drumul naţional, moştenitorii autorilor menţionaţi mai sus au cedat fiecare câte un metru din suprafaţă pusă în posesie, pentru a crea un drum privat, în acest sens, C. L. V. de fond funciar întocmind Procesul – Verbal de punere în posesie nr. 380/07.03.1992.
Astfel, în martie 1992, s-au emis actele premergătoare şi titlurile de proprietate pentru autorii decedaţi, respectiv B. N. Dumitru, B. N. C., P. I. V. şi P. I. I., mai puţin pentru B. N. G., ai cărui moştenitori îşi disputau succesiunea.
La data de 20.08.2008, a fost emis Titlul de Proprietate nr. 48838/76 în favoarea moştenitorilor lui B. N. G., respectiv, B. G. G., B. M. I. şi B.G. Fl., pentru terenul situat la V-ul celor 4 loturi, proprietatea pârâţilor, document ce a fost emis în două etape.
Forma din 2007 a fost restituită Comisiei Locale de fond funciar pentru rectificarea unor erori de nume, observate de către C. J.O.. însă forma din 2008, în mod eronat stabilea că terenul se învecinează la E cu “Vărzării”, ceea ce a determinat ca Titlul de Proprietate să cuprindă, în mod abuziv, şi suprafaţa de 912 mp ce face obiectul Procesului – Verbal de punere în posesie nr. 380/0.7.03.1992. A urmat un partaj succesoral pentru terenul ce făcea obiectul acestui din urmă titlu de proprietate, iar terenul în litigiu fost şi el, în mod eronat, atribuit numitei R. I., care, la rândul ei, a înstrăinat acest teren numitului V. M..
Pârâtul învederează instanţe faptul că pe rolul Judecătoriei Slatina există dosarul nr. 10642/311/2010, cu termen de judecată la data de 03.12.2010 ce are ca obiect constatarea nulităţii Titlului de Proprietate nr. 48838/76/20.08.2008, prin care, în mod abuziv, s-a reconstituit proprietatea şi asupra terenului în suprafaţă de 912 mp, ce reprezenta calea noastră de acces la DN 65.
În speţă, sunt îndeplinite toate condiţiile pentru a se dispune conexarea celor două dosare, respectiv:
– există două litigii distincte, în curs de judecată, respectiv dosarul nr. 10656/311/2010 şi dosarul nr. 12642/311/2010 cu termen de judecată la data de 03.12.2010, al căror obiect şi cauză au între ele o strânsă legătură (în primul dosar se solicită anularea Procesului – Verbal pentru suprafaţa de teren de 912 mp, iar, în cel de-al doilea, se solicită anularea Titlului de Proprietate nr. 48838/76 din data de 20.08.2008, Titlu ce, în mod nelegal, cuprinde şi suprafaţa de teren de 912 mp); pricinile se află înaintea aceleiaşi instanţe, respectiv a Judecătoriei Slatina;
În concluzie, pentru administrarea optimă a justiţiei – interes general şi pentru a evita riscul unei contrarietăţi de hotărâri, vă solicit conexarea celor două cauze.
Având în vedere că validarea propunerilor C. L. se realizează de către C. J.. de f. f., apreciază că se impune introducerea C. J. O.de fond funciar în cauză.
În ceea ce priveşte fondul cauzei, reclamantul solicită constatarea nulităţii absolute
a Procesului – Verbal de punere în posesie nr. 380/07.03.1992, întrucât se pretinde că în mod
eronat C. L. de F. F. a comunei V. ne-ar fi pus în posesie cu
suprafaţa de teren de 912 mp, suprafaţă ce ar reprezenta un drum privat la care ar avea acces
toţi cetăţenii comunei.
Pârâtul învederează că Procesul – Verbal în discuţie datează din anul 1992, iar reclamantul solicită anularea acestui act conform dispoziţiilor legii nr. 169/1997. Or, potrivit jurisprudenţei în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului, acest lucru nu este posibil fără a se încălca grav drepturile fundamentale ale omului. Dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, ratificată de România prin Legea nr. 30/1994, se aplică cu prioritate în dreptul intern atunci când există neconcordanţe între prevederile internaţionale ratificate şi cele interne.
In ceea ce priveşte susţinerea că terenul în litigiu ar fi în domeniul privat şi/sau public al unităţii administrativ teritoriale, apreciem că se impune ca reclamantul să facă dovada proprietăţii în acest sens.
In drept, au fost invocate dispot. art. 115-118, art. 164 C. Proc. Civ. precum şi celelalte dispoziţii legale la care am făcut referire în cuprinsul întâmpinării.
Pârâtul a depus la dosar cerere reconventională prin care a solicitat obligarea C. L. a c. V. şi a Co. J. O., de aplicare a Legii 18/1991, la eliberarea titlului de proprietate aferent terenului în suprafaţă de 912 mp, ce face obiectul Procesului – Verbal de punere în posesie nr. 380/07.03.1992, motivele fiind, în esenţă, aceleaşi cu cele menţionate prin întâmpinare .
Prin Decizia nr. 1/1997 pronunţată de către fosta Curte Supremă de Justiţie în soluţionarea recursului în interesul legii, s-a stabilit că emiterea Procesului – Verbal de punere în posesie dă dreptul titularului său de a solicita eliberarea titlului de proprietate de către comisia judeţeană.
Aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 329 C. Proc. Civ., dezlegarea dată problemelor de drept judecate în recursurile în interesul legii este obligatorie şi se impune celorlalte instanţe naţionale.
Or, aşa cum reiese şi din dispoziţiile Legii fondului funciar, nr. 18/1991, şi din art. 36 din HG nr. 890/2005, care reia dispoziţiile similare din HG nr. 131/1991, în vigoare la data eliberării Procesului – Verbal de punere în posesie, acesta constituie un act premergător emiterii titlului de proprietate, iar titlul este singurul act care poate face dovada dreptului de proprietate asupra terenului, fiind actul final al procedurii de reconstituire.
Pentru toate aceste motive, solicită obligarea celor două C. de F.F. la eliberarea Titlului de Proprietate aferent terenului în suprafaţă de 912 mp.
În drept, au fost invocate dispoz. art. 119 şi 120 C. Proc.civ.
Prin încheierea pronuntată la data de 18.01.2011 instanta a respins exceptia de conexitate a prezentului dosar cu dosarul nr. 10642/311/2010 iar în temeiul art.244 alin.1 C.p.c s-a suspendat judecarea actiunii până la solutionarea dos. 10642/311/2010.
Prin încheierea pronuntată la data de 26.03.2013 instanta a respins sesizarea privind perimarea cererii întrucât dosarul nr. 10642/311/2010 a fost solutionat irevocabil la data de 28.06.2012, nefiind împlinit termenul de 1 an prevăzut de art.248 alin.1 C.p.c. şi a mentinut măsura suspendării judecării cauzei.
La data de 18.06.2013 pârâtul a solicitat repunerea cauzei pe rol depunând la dosar copia sentintei civile nr. 2194/02.03.2012 pronuntată în dos. 10642/311/2010.
Prin încheierea pronuntată în data de 03.12.2013 instanta a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâti a numitilor B. T. şi B. C., moştenitorii autorului B. M..
La data de 18.01.2011 numitul V. M.a formulat cerere de intervenţie în interes propriu solicitând respingerea cererii de chemare în judecată deoarece suprafaţa de teren menţionată în procesul verbal de punere în posesie nr. 380/1992 se află în proprietatea sa, în urma achiziţionării de la B. F., B.R. şi I. R.
La data de 20.02.2015 pârâtii au depus la dosar întâmpinare prin care au arătat că timp de 18 ani, între 1992 şi 2010, procesul-verbal nr. 380/7 II11992 a acţionat fără nicio îngrădire, drumul comun de acces al proprietarilor B. prevăzut în acest proces-verbal de punere în posesie, a fost folosit de aceştia în exclusivitate ca acces la drumul naţional Piteşti – Drăgăşani (DN 67 B).
În această perioadă, s-au succedat la conducerea comunei V.-O. mai mulţi primari şi mai multe comisii de aplicare a Legii nr. 18/199, reprezentând diferite partide politice.
În 2010, echipa nou instalată, în complicitate cu cetăţenii interesaţi (V. M.) prin acţiunea de mai sus, intenţionează să folosească justiţia pentru oficializarea unor falsuri în acte publice pentru deposedarea proprietarilor B. de terenurile agricole din zona “Vatră sat Poganu”.
Anularea procesului-verbal Nr. 380/1991, de punere în posesie, ar conduce la desfiinţarea drumului comun de acces, lipsind proprietarii din zona (15 la număr) de orice acces la DN 67 Bucureşti-Piteşti, singura cale de comunicaţie, fără a se indică o altă soluţie.
Rămânând insularizate, terenurile proprietarilor B. nu mai pot fi lucrate şi treptat-treptat, acestea vor fi acaparate de V. M. – intrus în zonă fără niciun drept şi fără niciun istoric.
De altfel, aceasta este ţinta finală a scenariului ce se produce în cauza litigiului de fond funciar ce face obiectul acestui dosar.
Cererea de faţă, de chemare în judecată, formulată de reclamantul C. P., cuprinde două mari inexactităţi şi anume:
“Terenul în suprafaţă de 912 mp aferent drumului de acces B., reprezintă
în realitate un drum privat la care au acces toţi cetăţenii comunei”
“Eroarea a fost constatată mult mai târziu, astfel încât li s-a reconstituit o altă
suprafaţă de teren, însă acest proces-verbal a rămas neanulat.”
Prima problemă a fost tranşată deja de Tribunalul OLT prin decizia Nr. 718/2012 din 28 iunie 2012, care precizează la pag. 5 următoarele: “în mod corect tribunalul apreciază că instanţa de fond a reţinut că reclamantul (Instituţia Primarului Comunei V.-O.) prin adresa şi schiţele depuse la filele 140-141, nu a făcut dovada existenţei şi apartenenţei dreptului de proprietate la domeniul privat al localităţii cu privire la pretinsul drum de acces către fosta distilerie de alcool, deoarece planul anexă este vechi, datând din perioada CAP-ului şi în consecinţă cererea a fost respinsă.
Întrucât sentinţa civilă nr. 2194/2012 este definitivă şi irevocabilă, pretenţiile instituţiei primarului Corn. Ve., Olt de a declara drumul comun de acces B. ca proprietate privată a Primăriei V., nu mai pot avea obiect.
Aceeaşi sentinţă (Sentinţa Civilă nr. 2194/2012) pag. 5/6, al. 5, stipulează: “constatarea expertului privind suprafeţele de teren deţinute atât în fapt cât şi în drept de pârâţii (n.r. moştenitorii lui B.i N.G -în prezent V. M.), conduce la concluzia că titlul de proprietate emis pe numele acestora este corect. Reamintim că suprafaţa specificată în titlul de proprietate Nr. 48.838/20.08.2008 este tot de 7040 mp, instanţa menţionând în sentinţa data aceeaşi suprafaţă de 7040 mp fără cuprinderea şi a suprafeţei aferente drumului de acces aparţinând moştenitorilor B. in conf. cu procesul-verbal nr. 380 de punere în posesie ca drum comun de acces.
În final, reţine că Sentinţa civilă Nr. 2194/2012 a Jud. Slatina rămasă definitivă şi irevocabilă, neschimbând parametrii titlului de proprietate (amplasament, vecinătăţi, suprafaţa) nu are nici un fel de înrâurire asupra cauzei din Dos. 10656/311/2010.
Eroarea a fost constatată mult mai târziu, astfel încât s-a reconstituit pârâţilor o altă suprafaţă de teren, însă acest proces-verbal a rămas neanulat.
Afirmaţie inexactă, menită să inducă în eroare instanţa, deoarece C. l. V.-O. de aplicare a legii Nr. 18/1991, n-a reconstituit proprietarilor B. nici un alt teren în zona care să fie folosit ca drum de acces.
De altfel şi astăzi există o diferenţă de 1500 mp faţă de suprafeţele atribuite prin adeverinţe. Este ridicol să gândeşti atribuirea în altă zonă atâta vreme cât în zona “Poganu vatră” – singura care poate rezolva accesul la DN 67 exista această suprafaţă ocupată de drumul comun de acces.
Orice teren în suprafaţă oricât de mare aflat în afara zonei “Poganu Vatră” nu poate rezolva problema accesului celor 15 proprietari B. la terenurile lor şi deci nu interesează.
Pentru toate aceste motive, solicită instanţei respingerea acţiunii reclamantului P. C. ca netemeinică şi nelegală, admiterea cererii reconvenţionale formulate de B. C. G. şi ceilalţi, să fie obligată C. L. V. şi C. J. O. să emită titlul de proprietate pentru suprafaţa de 912 mp aferentă drumului comun de acces şi prevăzută în procesul verbal de punere în posesie Nr. 380/1992.
În drept au fost invocate dispoz.Art. 119 si 120 codul de procedură civilă.
In cursul cercetării judecătoresti a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei şi proba cu raportul de expertiză specialitatea topografie, întocmită de expert C.I. A.( f. 279-281)
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin procesul verbal nr. 380/07.03.1992, fila 18, membrii CLFF V. s-au deplasat împreună cu B.A., P. D., B. G., B. C G. şi B. I., moştenitori ai descendenţilor autorului comun B. N., respectiv V. I P., P. I., B. D., B. N. C., B. N G. în punctul „Vatra Sat Poganu „ unde au procedat la punerea în posesie pentru fiecare dintre descendenţii autorului comun cu suprafaţa de 7040 de mp. teren .
Cu aceeaşi ocazie, aşa cum rezultă din conţinutul procesului verbal menţionat, limitele fiecărui nou posesor au fost evidenţiate în schiţa anexă la procesul verbal, schiţă care face parte din conţinutul procesului verbal, filele 17 .
Instanţa a reţinut că aceste acte premergătoare nu au fost contestate, aşa cum prevede legea 18/1991, respectiv nu au fost formulate contestaţii nici in privinta intinderii suprafete menţionate în acest proces verbai, nici in privinta categoriei de folosinta stabilite, conform dispozitiilor art. 11 in vigoare la data respectiva, care prevedeau „În scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptăţiţi şi eliberării titlurilor de proprietate, în fiecare comună, oraş sau municipiu, se constituie, prin decizia prefecturii, o comisie condusă de primar.
Comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale vor funcţiona sub îndrumarea unei comisii judeţene, numită prin decizia prefecturii şi condusă de prefect.
…Comisia judeţeană este competentă să soluţioneze contestaţiile şi să valideze sau să invalideze măsurile stabilite de comisiile subordonate.
Împotriva hotărîrii comisiei judeţene, cel nemulţumit poate face plîngere la judecătoria în raza căreia este situat terenul, în termen de 30 de zile de la data la care a luat cunoştinţă de soluţia dată de comisia judeţeană.
Plîngerea suspendă executarea.…Controlul judecătoresc se limitează exclusiv la aplicarea corectă a dispoziţiilor imperative din prezenta lege cu privire la dreptul de a obţine titlul de proprietate, la întinderea suprafeţei de teren ce se cuvine şi, dacă este cazul, la exactitatea reducerii acestei suprafeţe, potrivit legii. ..Hotărîrea judecătoriei este definitivă. În baza hotărîrii judecătoreşti, comisia judeţeană care a emis titlul îl va modifica, înlocui sau desfiinţa, după caz.”
Ulterior, în baza procesului verbal menţionat au fost emise titlurile de proprietate nr. 46795/2/ pe numele autorului B. C. pentru suprafaţa totala de 0,8965 mp., filele 20 şi 48838/76/20.08.2008, filele 61, în fiecare dintre aceste titluri de proprietate fiind menţionată suprafaţa de 7040 de mp. înscrisă în procesul verbal de punere în posesie.
În aceeaşi zi, prin procesul verbal de punere în posesie nr. 380/1992, contestat în prezenta cauză, filele 16, CLFF V i-a pus în posesie pe aceiaşi moştenitori pe terenul în suprafaţa de 912 mp., teren reprezentând drumul de acces comun la proprietăţile în suprafaţa de 7040 de mp. fiecare, terenuri pe care aceştia fuseseră puşi în posesie separat, conform procesului verbal nr. 380/07.03.1992, fila 18 .
Pentru verificarea susţinerilor reclamantei formulate prin acţiunea introductivă, instanţa a dispus efectuarea în cauza a unei expertize topo, concluziile expertului desemnat fiind comunicate şi depuse la dosar în conţinutul raportului , filele 279-280 .
Aşa cum rezultă din concluziile raportului de expertiză topo, filele 280, suprafaţa de teren de 912 mp. nu face parte din domeniul public sau privat al comunei V, contrar susţinerilor petentei, acesta fiind motivul principal, de altfel, pentru care aceasta a sesizat instanţa cu cererea de anulare a procesului verbal nr. 380/07.03.1992 .
Totodată expertul desemnat a concluzionat că pentru suprafaţa de teren de 912 mp. nu a fost emis vreun titlu de proprietate, filele 280, în titlurile de proprietate emise fiind înscrisă numai suprafaţa de 7040 de mp. menţionată în procesul verbal nr. 380/07.03.1992, fila 18.
Pe cale de consecinţă instanţa a reţinut ca neîntemeiate afirmaţiile intervenientului în interes propriu V. M, acesta cumpărând, conform contractelor de vânzare cumpărare 239/14.04.2010 şi nr. 715/16.06.2010, suprafeţele de teren înscrise în titlul de proprietate 48838/76/20.08.2008 şi partajate de moştenitorii autorului B G., în care nu a fost inclusă suprafaţa de 912 mp., menţionată în conţinutul procesului verbal nr. 380/07.03.1992, filele 16 .
În motivarea hotărârii, s-a arătat că aşa cum rezultă din procesul verbal contestat, suprafaţa de 912 mp. teren a fost reconstituită moştenitorilor autorului comun B. N. iar„ prin punerea în posesie acest drum devine proprietatea comună a tuturor moştenitorilor”, având deci calitatea de bun comun, în sensul folosinţei comune şi perpetue a acestuia de către toţi moştenitorii, constituindu-se o adevărată coproprietate forţată asupra acestei suprafeţe de teren .
Pe de altă parte, instanţa a reţinut că regula de interpretare a actului juridic încheiat de părţi permite interpretarea acestuia în sensul în care acesta produce efecte iar nu în sensul în care nu ar produce nici un efect.
Din interpretarea coroborată a proceselor verbale încheiate la 07.03.1992, instanţa de fond a reţinut că ambele procese verbale de punere în posesie au fost încheiate în procedura reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea moştenitorilor B., pentru o parte din suprafaţa de teren fiind încheiate procesele verbale, ambele cu nr. 380/ 07.03.1992, în care părţile au fost puşi în posesie fiecare pentru suprafaţa de 7040 de mp., iar pentru diferenţa de 14.000 de mp. urma ca moştenitorii să fie puşi în posesie în tarla bloc, deci fără a mai fi stabilite pentru fiecare suprafeţe de teren separat, aşa cum este menţionat în partea finală a procesului verbal de la fila 18 .
Împotriva acestei sentinţe, la data de 03.06.2015 a declarat recurs recurentul intervenient V. M, solicitând admiterea acestuia si analizându-l sub toate aspectele sa rejudece cauza in fond modificând sentinţa in tot, in sensul respingerii cererii reconventionale , potrivit art. 312 C.proc. civ.
În motivarea cererii a arătat că după administrarea probelor, instanţa de fond a respins cererea de fond funciar a reclamantei, a respins cererea sa de intervenţie si a admis cererea reconventionala a paratilor, obligand intimata C. L. de F. F. V., sa întocmească documentaţia pentru eliberarea titlului de proprietate pentru suprafaţa de 912 mp ce face obiectul procesului verbal nr. 380/07.03.1992.
Critica ce o aduce sentinţei recurate, este următoarea:
-Fiind vorba de o cerere având ca obiect fond funciar, in mod greşit instanţa de fond a respins cererea de a se introduce in cauza dedusa judecaţii C. J. de F. F.a judeţului O., pentru ca in esenţa punerea in valoare a unui proces verbal de punere in posesie si obligarea unei parti, recte Comisia Locala, sa elibereze documentaţia pentru un titlu de proprietate ramane totuşi cu obiectul cauzei-litigiu fond funciar, unde obligatoriu Comisia Judeţeană are calitate procesuala si trebuia sa fie parte in proces.
-In mod greşit instanţa de fond a respins conexarea dosarului nr. 10642/311/2010 (ca proba) pentru ca se putea observa ca de fapt cele doua dosare au o legătura intrinseca (autori, aceleaşi suprafeţe de teren, aceleaşi acte,etc) caz in care prezentul dosar si cauza ar fi trebuit conexat la dosarul nr. 10642/311/2010 ca fiind primul dosar introdus la instanţa.
– Instanţa de fond, neadministrand probatoriul solicitat si menţionat mai sus si respingându-i cererea de intervenţie depusa la data de 18.01.2011, a efectuat o grava eroare judiciara obligând C. L. V. sa întocmească si elibereze documentaţia de fond funciar pentru titlul de proprietate pe suprafaţa de 912 m.p., deoarece suprafaţa in cauza ii aparţine, suprafaţa pe care eu a cumparat-o de la moştenitorii B. F., B. R. si l. R, prin trei acte de vânzare cumpărare autentificate: 1839/29.10.2014, 239/14.04.2010 si 715/16.06.2010.
Precizează expres ca suprafaţa de 912 m.p., face parte integranta din suprafaţa cumpărata de el – act 715/16.06.2010, deţinând carte funciara pentru toate cele trei acte de vânzare cumpărare inclusiv suprafaţa din litigiu, suprafaţa ce revine din titlul de proprietate nr.48838/76, si care in mod greşit a fost reţinuta de expertiza ca fiind in afara titlurilor de proprietate, expertiza ce se contrazice cu expertiza întocmita de expert F. M. in dosarul nr. 10642/311/2010, care face referire la aceeaşi suprafaţa de 912 m.p., expertiza de care s-a luat act si a fost pusa in valoare prin sentinţa definitiva nr. 2194/02.03.2012 a Judecătoriei Slatina menţinută de Tribunalul Olt prin respingerea recursului, prin Decizia nr. 718/28.06.2012, decizie pe care o invocă ca act nou in susţinerea recursului nostru prezent.
Pe cale de consecinţa, solicită admiterea recursului si rejudecand cauza in fond, sa se modifice sentinţa in tot, in sensul respingerii cererii reconventionale .
Solicită judecarea in lipsa, potrivit art. 242 alin.2 C.proc.civ. In drept, art. 304 pct. 7 si 9 C. proc.civ.
In dovedire si ca proba solicită, ataşarea Dosarului nr. 10642/311/2010 al Judecătoriei Slatina, precum si orice alta proba pertinenta ,concludenta si considerata utila instanţei de recurs in soluţionarea cauzei.
Prin serviciul registratură, la data 14.09.2015, intimaţii P. M., B. G. ,B. T., B. C., B. C. G., B. E, B. C. F., B. T., I. R., B.M., B. F. şi B. I. au depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat şi obligarea recurentului- intervenient la plata cheltuielilor de judecată -onorariu avocat- în cuantumul conţinut de chitanţele depuse.
În motivarea, arată că recurentul critică sentinţa instanţei de fond, pentru că a fost în cauză nu a introdus şi C. J. O. de fond funciar. Apreciază că este nefondat acest motiv de recurs, deoarece magistratul fondului corect a apreciat că introducerea în cauză a C. J. O. de fond funciar, nu se impune în faza administrativă de elaborare de către comisia locală a actelor premergătoare emiterii titlului de proprietate.
Potrivit Regulamentului de aplicare a legii nr. 18/1991, aprobat de Guvernul României prin H.G. 131/1991 dar şi ulterior prin Regulamentul aprobat prin HG 890/2005 privind Organizarea şi funcţionarea comisiilor locale de fond funciar (acest ultim regulament în vigoare ), la art. 5 sunt prevăzute atribuţiile comisiilor locale (comunale, orăşeneşti şi municipale).
Art. 5 din Regulamentrul aprobat prin Hg 890/2005, preluând din vechiul Regulament adoptat prin HG 131/1991, atribuţiunile comisiilor locale , prevede ca atribuţiuni .
a) preia cererile, b) verifică îndeplinirea condiţiilor de reconsttituire a dreptului de prprietate asupra terenurilor, c) stabilesc mărimea şi amplasamentul, d) completează anexele, întocmesc situaţiile definitive potrivit competenţelor cu suprafaţa, amplasamentelor stabilite conform planurilor de pecelare, h) înaintează şi prezintă spre aprobare şi validare Cosusi^^ unpreună cu documentaţia necesari.
Pe baza documentaţiei necesare transmisă de comisia locală, comisia judeţeană eliberează titlul de proprietate.
C. L. de f. f. a comunei V., în ce priveşte intimaţii pârâţi din prezenta cauză, a îndeplinit aceste obligaţii parţial, adică le-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafeţele de 7040 m.p. în tarlaua 1, a înaintat documentaţia la comisia judeţeană O., aceasta din urmă a emis titlurile de proprietate pentru fiecare grupă de moştenitori, dar a omis să întocmească fişa cadastrală pentru suprafaţa de 912 m.p., pusă în posesia acestora, prin procesul verbal de punere în posesie nr- 380 din 07.03. 1992.
Moştenitorii B., intimaţii pârâţi din prezenta cauză au cerut reclamantului ca în funcţia sa de preşedinte al C. L. de f.f. V., să întomească documetaţia necesară pentru ca în baza acesteia C. j. O. să emită titlul de prorpietate. Nu a dat curs cererilor noastre motivând existenţa pe rolul instanţei a proceselor tot de el promovate.
C. j. O.de fond funciar, poate sta în proces în condiţiile în care nu îşi îndeplineşte obligaţia de a elibera titlul de proprietate, dar această procedură administrativ -jurisdicţională face parte dintr -o etapă ulterioară, intervine după ce comisia locală depune documentaţia necesară eliberării titlului de proprietate.
Această procedură este reglementată de art. 5 din HG 131/1991 şi art. 6 din Regulamentul aprobat prin HG 890/2005 potrivit cărora comisia locală trimite comisiei judeţene documentaţia necesară eliberării titlurile de proprietate, iar C. j. emite titlul de proprietate, după validarea documentaţiilor primite de la comisia locală.
În ce priveşte reconstituirea dreptului de proprietate pentru intimaţii – pârâţi din prezenta cauză, documentaţia întocmită de comisia locală privind reconstituirea dreptului de proprietatea fost validată, pe baza acesteia a fost emisă adeverinţa de proprietate pentru suprafaţă totală de 5,0 ha,, a emis titlurile de proprietate pentru fiecare grupă de moştenitori dar pentru o suprafaţă totală mai mică cu 912.mp. deoarece comisia locală a omis să întocmească fişa cadastrală pentru această suprafaţă în care emu incluşi toţi cei cincisprezece moştenitori ai suprafeţei de 5,0 ha. Se impunea o nouă fişă cadastrală şi un titlu de proprietate separat pentru 912.m.p. în proprietatea celor 15 moştenitori, deoarece este o suprafaţă are destinaţia de cale de acces exclusivă pentru intimaţii-pârâţi, este un drept de coproprietate comună forţată şi perpetuă.
În aceste condiţii, consideră că introducerea în cauză a C. J. O., nu se impunea deoarece între nici una din părţi şi comisie nu există o situaţie litigioasă ce ar fi trebuit tranşată de instanţa de judecată.
Mai arată că instanţa de fond a sesizat corect această situaţie precum şi greşala de redactare a cererii reconvenţionale în sensul că nu poate fi chemată comisia judeţeană în condiţiile în care aceasta nu poate exercita o procedură admnistrativă fără documentaţia pe care este obligată să o depună comisia locală iar aceasta prin fostul primar – preşedinte al comisiei, a formulat abuziv mai multe acţiuni pentru a desfiinţa un drept de proprietate validat de comisia judeţeană formulând cerere de anulare a titlului de proprietate nr. 48838/76 emis încă din 20.08.2008, motivând că terenul de 912 m.p. este drum privat şi a fost inclus în suprafaţa de 7040 m.p. reconstituită în proprietatea B. H., B. F. şi B. G. iar după respingerea acţiunii a găsit de cuviinţă să ceară anularea procesului verbal de punere în posesie a suprafeţei de 912 m.p. nr. 380 din 07.03.1992, motivând că acest teren are destinaţia de drum privat al comunei V., cerere ce face obiectul acestei cauze.
În aceste condiţii, apreciază că se poate reţine reaua credinţă a reclamantului, abuzul de autoritate, aceste delicte fiind dovedite şi prin faptul că noul primar ales în iunie 2012 – preşedinte – al comisiei locale de fond funciar nu a răspuns la adresa instanţei de fond dacă mai susţine cererea de chemare în judecată formulată de fostul primar, şi nici recurs nu a formulat, cunoscând ilegalităţile şi abuzul săvârşit de predecesorul său faţă de intimaţii – pârâţi.
Cu privire la dezlegarea pretenţiilor formulate de recurentul intervenient V. M., referitele la faptul că terenul de 912 m.p. ce face obiectul acestei cauze îi aparţine prin cumpărare, apreciază că se identifică situaţia autorităţii de lucru judecat, deoarece prin
Sentinţa nr. 2194/02.09.2013 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. 10642/311/2010, rămasă definitivă prin respingerea recursului, pe baza probei ştiinţifice „raportul de expertiză judiciară în specialitatea topo„ s-a statuat că terenul în suprafaţă de 912.m.p. este o suprafaţă distinctă de cea de 7040 mp cumpărată de V. M. şi că se află situată la est de terenul său.
De altfel terenul în suprafaţă de 912 m.p. este de folosinţa exclusivă a intimaţilor pârâţi deoarece nu mai poate asigura accesul altor cetăţeni, acesta face doar legătura dintre D N 67 Drăgăşani – Piteşti şi terenul intimaţilor, apoi se înfundă la Hc( canalul hidrotehnic) Olari.
Un alt motiv de recurs, invocat de recurentul – intervenient V. M. este respingerea de către instanţa de fond a cererii de conexitate a prezentei cauze la Dosarul nr. 10642/311/2010. aflat pe rolul judecătoriei Slatina.
Arată că prin încheierea de şedinţă din 18.01.2011, Instanţa de fond a respins cererea de conexitate, constatând că nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege art. 164 din VCPC. Apreciază că a fost legal şi temeinic dispusă soluţia de respingere deoarece chiar dacă în cauză se aflau aceleaşi părţi, obiectul cererilor era total diferit.
Astfel, în dosarul 10642/311/2010 Primarul comunei V. a cerut constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate 48838/76/20008, emis pentru 7040 mp. în proprietatea moştenitorilor B.G., pe motiv că în mod greşit a fost înscris în titlu respectiv că vecinul de la est este V. O, în realitate acest teren se învecinează cu un drum privat al comunei V., la care au acces toţi cetăţenii comunei ,dar a fost inclus în titlul de proprietate a cărui nulitate o cere. În acelaşi dosar a intervenit V. M. cu cerere de intervenţie în interes propriu, solicitând admiterea cererii reclamantului motivând că terenul moştenitorilor B. G. în care este inclus şi drumul respectiv ii aparţine, este inclus în proprietatea sa fiind cumpărat prin acte autentice.
În aceiaşi cauză au formulat cerere de intervenţie în interes propriu moştenitorii B., cerând respingerea acţiunii formulată de primarul comunei V., deoarece, motivând că terenul de 9l2.mp. nu este inclus în suprafaţa de 7040 m.p. din titlul a cărei anulare se cerea, terenul respectiv având destinaţie de drum de acces de folosinţă exclusivă şi în proprietatea tuturor moştenitorilor B. din Tarlaua 1, cum corect îl stabilise şi atribuise C. L. de f. f. prin P.V.P.P . din 380/07.03.1992 – intimaţiilor -pârâţi din dos. 10656/311/2012.
Mai arată că în cauza ce face obiectul dosarului 10656/311/2010, obiectul cererii formulate de fostul primar – preşedinte al comisiei locale, a fost anularea procesului verbal de punere în posesie nr. 380/07.03.1992 motivat de faptul că suprafaţa de 912 m.p. este în realitate proprietatea comunei Verguleasa cu destinaţie de drum privat. în această cauză a formulat din nou V. M. cerere de intervenţie, dar de data aceasta a cerut să fie admisă cererea primarului – preşedinte de comisie locală de fond funciar, deoarece suprafaţa de 912m.p. fusese închisă de acesta la DN cu poartă metalică deşi susţine că este drum comunal. Deci aşa cum rezultă din expertiza întocmită de C. l., V.M. a închis un drum comunal – cu acest regim pretins de reclamant – cu poartă metalică, asigurată cu încuietoare fără ca primarul – autoritatea locală – să intervină. în cauza ce face obiectul acestui recurs, intimaţii – pârâţi au formulat cerere reconvenţională cerând instanţei să oblige C. L. de f. f. a comunei V. să întocmească documentaţia în baza căreia C. J.O. de fond funciar să elibereze titlul de proprietate pentru suprafaţa de 912 m.p. pe numele tuturor moştenitorilor B., dând astfel eficienţă procesului verbal de punere în posesie nr. 380/07.03.1992, care nu fusese niciodată contestat, a cărei suprafaţă este inclusă în suprafaţa totală de 5,0 ha reconstituită în proprietatea acestora prin adeverinţa de proprietate niciodată contestată, şi ulterior prin mai multe titluri de proprietate emise.
A apreciat că rezultă din analiza acestei prezentări că judecătorul fondului a constatat că în cauză se impune nu conexarea dosarului 10656/311/2010 la dosarul nr. 10642/311/2010, ci aplicarea prevederilor art. 244(alin 1), pet 1 din V.CPC, adică suspendarea dosarului 10656 /311/2010 până la soluţionarea definitivă a cauzei ce formează obiectul dosarului 10642/311/2010, deoarece se cerea anularea unui titlu de proprietate, cauză în care se dezlega existenţa sau neexistenţa unui drept.
Din textul cererii de recurs rezultă un alt motiv de recurs „ instanţa de fond neadministrând probatoriul solicitat şi menţionat mai sus, şi respingându-i cererea de intervenţie depusă la 18.01.2011, a efectuat o gravă eroare judiciară, obligând C. L. V. să întocmească şi să elibereze documentaţia de fond funciar pentru titlul de proprietate pentru suprafaţa de 912.mp., suprafaţă ce îi aparţine prin cumpărare,,.
Arată că se impune respingerea şi a acestui motiv de recurs pentru că nu precizează ce probe au fost cerute şi respinse de judecătorul fondului,
care dintre probele propuse şi respinse, puteau schimba soluţia în avantajul său,în ce constă grava eroare judiciară şi în ce constă vătămarea intereselor sau drepturilor sale. Cu privire la probatoriul administrat, instanţa de fond şi intimaţii pârâţi au depus suficiente diligente pentru ca judecătorul fondului să poată pronunţa o soluţie temeinică şi legală, bazată numai pe adevăr. La dosarul cauzei am depus şi raportul de expertiză din dosarul 10642/311/2010.
A fost dispusă expertiză judiciară în specialitatea topo şi în prezenta cauză. Raportul a fost întocmit de C. I..
Precizează că din toate rapoartele de expertiză rezultă că suprafaţa de 912 m.p. nu face parte din suprafaţa de teren reconstituită în baza TP 48838/76/20.08.2008, teren cumpărat de recurentul – intervenient, – terenul de 912 m.p. nu a fost niciodată drum comunal, intimaţii cunoscând că pe timpul CAP, pe terenul respectiv care aparţinea CAP-uluii, nu comunei toamna locuitorii din satul respectiv transportau butoaiele cu fructe fermentate pentru fabricarea rachiului. Această activitate nu era permanentă, era sezonieră şi de scurtă durată. Şi când acest teren nu se afla în circuitul civil, comuna nu putea să treacă în proprietatea sa un teren din terenul proprietate de grup al CAP, decât pentru cauză de utilitate publică, cu dare în compensare a unui alt teren. După desfiinţarea CAP, cazanul de rachiu a dispărut, iar V. M.a cumpărat construcţia.
Susţinerile recurentului – intervenient potrivit cărora terenul de 912 m.p. îi aparţine prin cumpărare sunt contrazise de expertizele executate de experţi diferiţi din ambele cauze (dos. 10642/311/2010, şi dos. 10656/311/2010). Terenul cumpărat de recurentul – interveneient în suprafaţă de 7040 mp, se află în întregime în posesia sa situat la Vest de suprafaţa de 912 m.p.
Reclamanta, comuna Verguleasa prin fostul ei primar nu a putut dovedi calitatea de proprietar al terenului de 912 mp pretins a fi în domeniul său privat. Aşa cum am arătat, mei nu putea legal face această includere în proprietatea sa, cât timp nu sa finalizat aplicarea legilor privind restituirea terenurilor preluate de stat sau fostele CAP.
În ce priveşte cererea de probe cerută de a recurentul – intervenient, de ataşare a dosarului 10642/311/2010, consideră că nu se impune a fi admisă, deoarece în dosarul acestei cauze intimaţii – pârâţi au depus sentinţa 2194/02.03.2012, pronunţată de instanţa de fond în dos. 10642/311/2010, raportul de expertiza judiciară topo întocmit de expert F. M. E., decizia 718/2012 din 28.06,2012 a Tribunalului Olt prin care a respins recursul formulat împotriva sentinţei 2194//02.03.2012.
Prin încheierea de şedinţă din data de 21.09.2015 instanţa a dispus suspendarea cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin.1 pct. 1 C.p.c. de la 1865.
Prin serviciul registratură, la data de 09.10.2015, recurentul a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, indicând numele moştenitorilor intimaţilor decedaţi.
De asemenea, la data de 29.10.2015, intimaţii au formulat cerere de repunere pe rol, indicând moştenitorii intimatelor B. M. şi B. F.- decedate.
În şedinţa publică din data de 18.01.2016, intimaţii, prin apărător, au depus la dosar concluzii scrise, reiterând solicitările din cuprinsul întâmpinării.
Analizând recursul declarat de recurentul intervenient V. M. in raport de dispoziţiile art. 304 ind.1 de la 1865 şi criticile acesteia , tribunalul constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce succed:
Primul motiv de recurs se referă respingerea cererii de catre instanta de fond a introducerii in cauza a C. J. de F.F. a J. O. .
Instanţa de control judiciar constatând că obiectul cererii de chemare in judecată a fost constatarea nulităţii absolute a procesului verbal de punere in posesie nr. 380/07.03.1992 , întocmit de C. L. de A. a Legii nr.18/1991 V., că prin admiterea cererii reconvenţională formulată de intimatii pârâţii B. G., B. M., B. M., B. C. G., P. M., B. E., B. C. F. şi B.T., a fost obligată intimata CLFF V. să întocmească documentaţia în vederea emiterii titlului de proprietate pentru suprafaţa de 912 mp. ce face obiectul procesului verbal nr. 380/07.03.1992 şi care a fost identificată în cuprinsul raportului de expertiză topo întocmit şi depus la dosar de expert C. I.A., nu era obligatorie calitatea de parte a C. J. de F. F. a J. O., intrucat prin hotararea recurată C.J. de F. F. a J. O., nu i s-a impus nicio obligatie, iar atributiile acesteia sunt strict prevazute de HOTĂRÂREA Nr. 890/ 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, la articolul 6 astfel: organizează instruirea comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale şi asigură distribuirea legilor, a prezentului regulament, a hărţilor şi planurilor la zi, precum şi a altor materiale necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii acestora; asigură îndrumarea şi controlul comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale prin desemnarea pe comune, oraşe şi municipii a membrilor din comisia judeţeană; verifică legalitatea propunerilor înaintate de comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale, în special existenţa actelor doveditoare, pertinenţa, verosimilitatea, autenticitatea şi concludenţa acestora; soluţionează contestaţiile formulate împotriva măsurilor stabilite de comisiile locale; e) validează sau invalidează propunerile comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale, împreună cu proiectele de delimitare şi parcelare; emit titlurile de proprietate pentru cererile validate; soluţionează cererile de reconstituire a dreptului de proprietate a comunelor, oraşelor şi municipiilor pentru terenurile forestiere; analizează propunerile comisiilor locale de revocare a titlurilor de proprietate eliberate în condiţiile art. 27 alin. (22) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, verifică temeinicia acestor propuneri şi hotărăsc în consecinţă; identifică terenurile atribuite ilegal şi sesizează prefectul, care va promova acţiuni în constatarea nulităţii absolute pentru cazurile prevăzute la art. III din Legea nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare; analizează lunar evoluţia cauzelor în justiţie în care comisia judeţeană, respectiv comisia municipiului Bucureşti este parte şi decide asupra măsurilor ce trebuie luate;atribuie şi dispun delimitarea în teren, completarea proceselor-verbale de punere în posesie a comunelor, oraşelor şi municipiilor pentru terenurile forestiere proprietate publică ce le revin; preiau şi analizează cererile depuse în conformitate cu prevederile legii, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere în cazul persoanelor care solicită reconstituirea dreptului de proprietate privată pe raza teritorială a mai multor localităţi din judeţ; în aceste cazuri comisia judeţeană va îndeplini, în mod corespunzător, şi atribuţiile prevăzute la literele b), c), d) şi h) de mai sus; exercită orice alte atribuţii ce le revin potrivit prevederilor legale şi prezentului regulament.
Deci, este evident că numai C. J. are in sfera sa de autoritate validarea sau invalidarea propunerile comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale, împreună cu proiectele de delimitare şi parcelare şi emiterea titlului de proprietate pentru cererile validate.
Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs, prin care recurentul a susţinut ca in mod greşit instanţa de fond a respins conexarea cauzei la dosarul nr.10642/311/2010, instanţa de control judiciar retine că şi acest motiv estre neîntemeiat întrucât in conformitate cu dispoziţiile art. 164 C.pr.civ de la 1865, conexitatea se dispune atunci când este necesar ca cele doua acţiuni sa se judece împreună, spre a se face posibilă execuţiunea sentinţelor ce ar interveni asupra ambelor procese ,execuţiune care in caz de judecare separată ar fi imposibilă, condiţie ce nu a subzistat intre cauza dedusă judecaţii şi cauza înregistrată la data de 12.10.2010, pe rolul Judecătoriei Slatina cu nr. 10642/311/2010, care a fost ataşată prezentei cauze în recurs, ce a avut ca obiect constatarea nulităţii absolute a T.D.P. nr. 48838/76/20.08.2008.
Susţinerea recurentului potrivit căreia terenul in suprafaţa de 912 m.p. ce face obiectul procesului verbal nr.380/07.03.1992, ce a fost identificat prin raportul de expertiza topo întocmit in cauza de expertul C. I. A. şi prin care s-a concluzionat că suprafaţa de teren de 912 mp., nu face parte din domeniul public sau privat al comunei V., că pentru suprafaţa de teren de 912 mp., nu a fost emis vreun titlu de proprietate, că în titlurile de proprietate emise fiind înscrisă numai suprafaţa de 7040 de mp.menţionată în procesul verbal nr. 380/07.03.1992, face parte integranta din suprafaţa ce face obiectul contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 715/16.06.2010 ( aflat la fila 107 dosar fond), nu poate produce efecte juridice fiind infirmată de întreg ansamblul probator administrat la fond şi in recurs.
Fata de susţinerile recurentului că raportul de expertiza întocmit de expertul F. M. in dosarul nr. 10642/311/2010, ataşat prezentei cauze se contrazice cu raportul de expertiza întocmit in cauza de expertul C. I. A., tribunalul analizând comparativ ambele rapoarte de expertiza constată ca acestea sunt convergente.
Mai retine instanţa de control judiciar că prin sentinţa civilă nr. 2194/02.03.2012 definitivă şi irevocabilă pronuntată in dosarul nr. 10642/311/2010, s-a retinut că moştenitorii B. şi-au delimitat proprietăţile stabilind de comun acord ca suprafaţa de 912 mp să reprezinte un drum de acces comun la aceste proprietăţi, urmând a fi folosit în exclusivitate de aceşti moştenitori, că potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză terenurilor reconstituite autorilor B. G., B. N C., B. N D., P.I I., V. I P. în suprafaţă de câte 7040 mp au fost diminuate prin punerea în posesie a proprietarilor de la sudul acestora pentru suprafeţele de 1000 mp.
În ceea ce priveşte reţinerea expertului privind vecinătatea de la estul proprietăţii pârâţilor, aceasta a reţinut că drumul de acces către proprietatea intervenientului V. M. nu este inclusă în terenul ce face obiectul litigiului, situându-se la estul suprafeţei deţinute de pârâţi.
Pe de altă parte din documentaţia cadastrală întocmită cu ocazia înstrăinării de către pârâte B. F. şi B. M. şi I. R. către intervenientul V.M. a suprafeţelor de câte 2347 mp , vecinătatea de la est a proprietăţii celor din urmă pârâte este indicată ca fiind Vărzării O.
Toate aceste statuari din sentinţa civilă nr. 2194/02.03.2012 definitivă şi irevocabilă pronunţată in dosarul nr. 10642/311/2010, se impun in prezenta cauza ca prezumţie le lucru judecat , care impune consecventa in judecată respectiv: ceea ce s-a constatat şi statuat printr-o hotărâre nu trebuie sa fie contrazis printr-o alta.
Recurentul fiind in culpă procesuală , in temeiul art. 274 alin.1 c.pr.civ de la 1865 , va fi obligat către intimaţi la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, astfel cum a fost redus in conformitate cu dispoziţiile 274 alin.3 din acelasi cod.
Data publicarii pe portal:05.07.2016
