Litigiile izvorând din încheierea sau executarea unui contract de arendă aparţin instanţei civile, respectiv judecătoriei ca primă instanţă, având în vedere dispoziţiile art. 24 din Legea 16/1994.
Prin sentinţa nr. 4102/23.10.2007, Tribunalul Dolj a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulate de reclamanta SC G. CO SRL în favoarea Judecătoriei Segarcea, reţinând faptul că între părţi a fost încheiat un contract de arendă, reglementat de dispoziţiile Legii nr. 16/1994, care se completează cu prevederile legislaţiei civile ( art. 26 din Legea 16/94).
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta SC G. SRL arătând că acţiunea are caracter comercial şi, în conformitate cu art. 2 pct. 1 lit. a teza a II-a C.pr. civ. , competenţa aparţine tribunalului. Recurenta a susţinut că au natură comercială contractele de arendă deoarece parte în contract este un comerciant, iar raporturile juridice mixte sunt supuse jurisdicţiei comerciale.
Recursul este nefondat.
Între recurentă şi intimaţii pârâţi s-au încheiat contracte de arendare în temeiul Legii nr.16/1994, arendaşul fiind o societate comercială.
În temeiul art.11 din legea 16/1994, arendaşul, persoană fizică sau juridică, este considerat agricultor, producător agricol.
Aşadar, prin voinţa legiuitorului, arendaşul, chiar comerciant (societate comercială), este considerat agricultor, iar litigiile se judecă, potrivit art.24 din Legea nr.16/1994, de instanţele judecătoreşti, evident instanţele de drept comun.
În raport de aceste dispoziţii legale, acţiunea dedusă judecăţii nu poate fi considerată ca fiind de natură comercială şi în mod corect tribunalul a declinat competenţa la judecătorie.
În baza art.312 alin.1 C.pr.civ., Curtea a respins ca nefondat recursul.
