Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanţa cu numarul (…)/212/2012, reclamantii B.L si B.C au chemat în judecată pârâta B.M, pentru ca instanţa, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispuna rezolutiunea antecontractului de vanzare-cumparare incheiat in data de 13.04.2006 si obligarea paratei la restituirea sumei de 11.000 EUR incasata de aceasta cu titlu de avans.
În motivarea în fapt a actiunii, reclamantii au arătat, in esenta, ca au incheiat cu parata un antecontract de vanzare-cumparare pentru un teren iar aceasta nu si-a indeplinit obligatia de a incheia contractul de vanzare-cumparare.
In drept, au fost invocate dispozitiile art.1019 si urm. Cod civil.
In dovedirea actiunii reclamantii au solicitat proba cu inscrisuri.
Prin intampinare parata a invocat exceptia prescriptiei dreptului material la actiune.
In motivarea exceptiei parata a invocat faptul ca au trecut mai mult de trei ani de la scadenta obligatiei de plata.
In drept, parata a invocat dispozitiile Decretului Nr.167/1958.
In dovedirea exceptiei parata a solicitat proba cu inscrisuri.
Analizand cu prioritate exceptia prescriptiei dreptului material la actiune,in temeiul art.137 Cod pr.civ.,instanta constata ca exceptia este intemeiata,in sensul urmatoarelor considerente.
Astfel,la data de 13.04.2006 s-a incheiat intre reclamanti si parata un antecontract de vanzare-cumparare pentru un teren, termenul de incheiere a contractului de vanzare-cumparare fiind 1.09.2006, ulterior prelungit la data de 1.12.2006.
Acest înscris este un antecontract de vânzare-cumpărare,care,netransmiţând proprietatea,dă naştere doar unui drept de creanţă în favoarea fiecărei părţi,supus termenului general de prescriptie.
Potrivit art.3 alin.1 din Decretul nr.167/1958:,,Termenul de prescripţie este de 3 ani”
Cum de la data naşterii dreptului de creanţă,respectiv 1.12.2006 şi până la data sesizării instanţei,12.09.20102, au trecut mai mult de trei ani, rezultă că dreptul la acţiune este prescris, instanţa urmând a admite excepţia invocată şi a respinge ca atare acţiunea.
Va fi respinsa sustinerea reclamantilor potrivit careia termenul de prescriptie s-a intrerupt la data de 11.01.2010, cand au emis o notificare catre parata,deoarece,pe de o parte, aceasta notificare nu echivaleaza cu o actiune care sa intrerupa prescriptia in intelesul dispozitiilor art.16 si 17 din Decretul nr.167/1958, iar pe de alta parte chiar daca s-ar considera act de intrerupere a termenului de prescriptie, acest act nu mai avea ce termen sa intrerupa, deoarece acesta se implinise deja la data de 1.12.2009.
De asemenea, faptul ca s-a pronuntat Sentinta civila nr.(…)/2009 in Dosarul nr.(…)/212/2006 nu inseamna ca s-a intrerupt termenul de prescriptie, deoarece actiunea a avut un cu totul alt obiect, respectiv pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act autentic. Or, prescritia s-ar fi intrerupt numai in prezenta cauza,care are alt obiect si numai pe parcursul solutionarii acesteia,daca ar fi fost admisa.
Sustinerile reclamantilor vor fi respinse, deoarece contravin aspectelor retinute de catre instanta.
Pentru aceste motive, exceptia presciptiei dreptului material la actiune va fi admisa iar actiunea respinsa ca atare.
