1.Litigiul având ca obiect penalitati cauzate de întârzierea platii redeventei rezutând din contracte de concesiune,este de competenta instantei de contencios administrativ, întrucât este vorba de un contract din sfera dreptului public,chiar daca operatorul-pârât este o societate comerciala, ceea ce ar parea ca fac aplicabile dispozitiile art. 56 C.Comercial, potrivit carora ,daca un act este comercial pentru una dintre parti, toti contractantii sunt supusi în ceea ce priveste acest act, legii comerciale.
Însa,art. 4 acelasi cod,stabileste ca ,toate contractele unui comerciant ,constituie fapte de comert obiective ,cu exceptia cazului în care acestea sunt de natura civila si de cazurile în care legea prevede altfel.
Art 51al.3^1 din Legea nr.51 din 8 martie 2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice,art 2 lit c) din Legea nr.554 /2004,art. 4 si 56 Cod comercial;
( Tribunalul Arad-Sectia comerciala Încheierea din 10 iunie 2008 ,Dosar nr. 789/108/2008)
Constata ca prin actiunea înregistrata la aceasta instanta la data de 27 martie 2008,reclamanta CLM Arad a chemat în judecata pe pârâta SC,,P M H SRL Constanta pentru penalitati cauzate de întârzierea platii redeventei .
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta arata ca între parti s-au încheiat Contractele de Concesiune nr 22 din 3 aprilie 2004 si respectiv nr 38 din 21 iunie 2006,prin care s-a concesionat pârâtei serviciul public de salubrizare stradala a Municipiului Arad,însa pârâta nu a achitat la scadenta redeventa,astfel ca s-au calculat penalitati de 0,2% pe zi ,pentru fiecare zi de întârziere,în baza Capitolului V art 4 alin.3 din cele doua contracte de concesiune.
Asupra exceptiei de necompetenta a Sectiei Comerciale se retine urmatoarele:
Delegarea gestiunii unui serviciu de utilitati publice ,a fost definita prin art 2 lit.e din Legea nr.51 din 8 martie 2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice,modificata ,ca fiind actiunea prin care o unitate administrativ-teritoriala atribuie unuia sau mai multor operatori atât gestiunea propriu-zisa a unui serviciu ori a unei activitati din sfera serviciilor de utilitati publice a carui/carei raspundere o are, cât si concesiunea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia/acesteia.
Art. 51al.3^1 din aceeasi lege ,stabileste ca solutionarea litigiilor dintre unitatile administrativ-teritoriale si operatori în legatura cu atribuirea, încheierea, executarea, modificarea si încetarea contractelor de delegare a gestiunii se realizeaza potrivit prevederilor Legii nr.554/2004,cu modificarile si completarile ulterioare,iar cererea se introduce la sectia de contencios administrativ a tribunalului în a carui competenta teritoriala se afla sediul operatorului.
Totodata trebuie amintit aici art 2 lit c) din Legea nr.554 /2004,care asimileaza actelor administrative si contractele încheiate de autoritatile publice care au ca obiect,printre altele si prestarea serviciilor publice, iar prin legi speciale pot fi prevazute si alte categorii de contracte administrative supuse competentei instantelor de contencios administrativ.
Prin art 36 alin 1 din Legea serviciului de salubrizare a localitatilor nr 101/ 2006,s-a statuat ca solutionarea litigiilor patrimoniale si nepatrimoniale legate de încheierea si executarea contractelor reglementate de prezenta lege, precum si a celor izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate/prestate este de competenta instantelor de contencios administrativ .
Instanta mai retine ,fata de apararile pârâtei ca litigiul nu este comercial , întrucât nu este vorba de un contract din sfera dreptului privat, în cazul caruia,competenta urmeaza sa fie stabilita dupa criteriile generale,în care opereaza delimitarea între diferitele ramuri ale dreptului privat , în speta drept civil si comercial .
Litigiul este de competenta instantei de contencios administrativ, întrucât este vorba de un contract din sfera dreptului public,chiar daca operatorul-pârât este o societate comerciala,ceea ce ar parea ca face aplicabile dispozitiile art. 56 C.com- potrivit carora daca un act este comercial pentru una dintre parti, toti contractantii sunt supusi în ceea ce priveste acest act, legii comerciale,-însa art. 4 acelasi cod, stabileste ca ,toate contractele unui comerciant ,constituie fapte de comert obiective ,cu exceptia cazului în care acestea sunt de natura civila si de cazurile în care legea prevede altfel.
Fata de aceste considerente, în baza art. 99 al. 2 din Regulamentul de organizare a instantelor judecatoresti , se va admite exceptia de necompetenta functionala a Sectiei Comerciale în solutionarea actiunii formulata de reclamanta C L M în contradictoriu cu pârâta SC,,P M H,,SRL Constanta pentru penalitati cauzate de întârzierea platii redeventei si în consecinta, va dispune scoaterea cauzei de pe rolul acestei sectii si trimiterea acesteia Sectiei de Contencios Administrativ si Fiscal din cadrul Tribunalului Arad spre competenta solutionare ,urmând a se proceda la repartizarea lui aleatorie.