Prin cererea înregistrată la această instanţă reclamanţii D.P. şi D.M. au chemat în judecată pe pârâţii D.C. şi D.X. solicitând pronunţarea unei hotărâri prin care să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2xxx/26.11.2002, să se dispună repunerea părţilor în situaţia anterioară, cu cheltuieli de judecată.
Motivând cererea, reclamanţii au arătat că au încheiat cu fiul lor şi cu soţia acestuia un contract de vânzare-cumpărare prin care le-a înstrăinat celor doi toate bunurile agonisite de ei într-o viaţă, cu intenţia de a se înscrie în act o clauză de întreţinere dar că în contract s-a înscris că ei au primit preţul şi s-a inserat o clauză de uzufruct în favoarea lor, însă, în realitate, ei nu au primit nici un preţ, chiar dacă s-ar fi plătit preţul înscris în contract acesta este derizoriu faţă de valoarea bunurilor, iar pârâţii nu le-au acordat nici un fel de întreţinere. Dacă la început s-au comportat normal faţă de ei, în sensul că i-au ajutat cu ce au avut nevoie, din anul 2011 aceştia şi-au schimbat comportamentul şi se comportă ca şi cum ei nu ar fi părinţii lor.
În drept s-au invocat prevederile art. 966, 968 şi 1303 C.civ.
În dovedire au depus la dosar înscrisuri: contract de vânzare-cumpărare, titlu de proprietate, documentaţie cadastrală, autorizaţie de construire şi au solicitat admiterea probei cu interogatoriu şi a probei cu martori.
Acţiunea s-a taxat cu 50 lei taxă de timbru şi 0,30 lei timbru judiciar, taxa fiind completată cu 271 lei.
Pentru că a decedat reclamantul D.P., acţiunea s-a precizat în sensul de a fi chemat în judecată moştenitorul acestuia, D.A..
Fiind citaţi, pârâţii nu au formulat întâmpinare, s-a prezentat doar pârâtul D.C. care a fost de acord cu acţiunea.
S-au audiat martorii reclamantei.
Din actele dosarului şi probele administrate în cauză instanţa reţine:
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2016/26 11 2002, reclamanta şi soţul acesteia, actualmente decedat, au vândut pârâţilor suprafaţa de 1937 m.p. de teren şi casa de locuit situată pe acest teren, cu suprafaţa construită de 80 m.p., construită din chirpici de lut, pe fundaţie din beton, cu acoperiş din plăci de azbociment, compusă din 3 camere, o bucătărie şi 2 holuri, o bucătărie de vară cu suprafaţa construită de 26 m.p., construită din chirpici de lut, pe fundaţie din beton, cu acoperiş din plăci de azbociment şi un grajd, cu suprafaţa construită de 11 m.p., construit din chirpici de lut, pe fundaţie din beton, cu acoperiş din plăci de azbociment, bunuri situate în intravilanul satului X. din comuna Y. judeţul Neamţ. Preţul înscris în act este de 36.274.000 lei, vânzătorii rezervându-şi dreptul de uzufruct pentru restul vieţii.
Reclamanta solicită constatarea nulităţii acestui act cu privire la imobilele, invocând faptul că înţelegerea reală a părţilor contractante a fost aceea de a se înstrăina bunurile imobilele contra întreţinerii din partea pârâţilor dar că actul prevede că s-a primit un preţ care în realitate nu s-a primit.
Examinând aceste motive de nulitate invocate, pentru care s-a luat interogatoriu pârâtului prezent în instanţă şi s-au audiat martori se reţine că de fapt motivul de nulitate invocat este lipsa cauzei (scopul), (obiectiv urmărit la încheierea actului de vânzare-cumpărare).
În cazul unui contract sinalagmatic, cum este cazul de faţă, scopul imediat (causa proxima ) urmărit de către părţile contractante este reprezentarea sau prefigurarea mentală de către fiecare parte, a contraprestaţiei ( o parte se obligă ştiind că şi cealaltă parte, la rândul ei, se obligă). În cazul contractului de vânzare-cumpărare scopul imediat al consimţământului vânzătorului constă în reprezentarea mentală a plăţii preţului, iar scopul imediat al consimţământului cumpărătorului constă în prefigurarea mentală a dobândirii dreptului de proprietate asupra lucrului ce formează obiectul derivat al contractului.
Având în vedere aceste considerente, constată că reclamanta vânzătoare şi soţul ei nu au urmărit şi nici nu au avut reprezentarea mentală la data încheierii contractului a plăţii vreunui preţ de către pârâţii D.C. şi D.X. pentru imobilele cumpărate, iar pârâţii nu au avut reprezentarea mentală a dobândirii dreptului de proprietate asupra imobilelor, cu clauză de uzufruct, dovadă fiind şi faptul că la început, după încheierea actului s-au preocupat de nevoile de întreţinere ale părinţilor vânzători, după care nu au mai prestat întreţinerea lor, iar pârâtul a fost de acord cu acţiunea de faţă.
Convenţia reală a părţilor s-a dovedit şi cu declaraţiile de martori care au relatat că pârâţii cumpărători nu şi-au îndeplinit obligaţia de întreţinere faţă de părinţii lor, vânzători, D.X., soţia pârâtului D.C. nici nu a interesat-o bunurile, a plecat în străinătate de mai mulţi ani, motiv pentru care s-a dispus citarea ei prin publicitate.
Aşa fiind, în baza prevederilor art. 948 si 966 C.civ. , va admite acţiunea şi se va constata absolută a contractului pentru că acestuia îi lipseşte un element esenţial şi anume scopul imediat (contraprestaţia ), iar lipsa scopului imediat al actului juridic civil se răsfrânge şi asupra scopului mediat, lăsându-l fără suport juridic, sancţiunea fiind nulitatea absolută a actului.
Se va dispune repunerea părţilor în situaţia anterioară încheierii actului.
Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
