Recalculare pensie . Calculul punctajului mediu anual în funcţie de câştigurile în acord realizate de titular.
Prin cererea înregistrată la această instanţă reclamanta T S a chemat în judecată Casa Judeţeană de pensii Vâlcea şi a solicitat obligarea pârâtei la recalcularea pensiei de urmaş cu luarea în calculul punctajului mediu anual al titularului decedat T G a câştigurilor în acord realizate de acesta şi menţionate în adeverinţa nr. /12.09.2014 şi a solicitat obligarea pârâtei la plata drepturilor restante cu titlul de diferenţe pensie începând cu data de 01.10.2014 ,cu actualizarea sumei cu rata inflaţiei până la plata efectivă şi obligarea pârâtei la cheltuieli de judecată.
A arătat reclamanta că pârâta a refuzat să recalculeze punctajul mediu anual al titularului în baza veniturilor în acord realizate şi menţionate în adeverinţa nr. 11103/12.09.2014 .
A arătat că este pensionară de urmaş cu decizia nr. 193821/18.01.2007, pensie care a fost calculată în temeiul art. 89 din legea 263/2010 şi cu cererea nr. 56329/22.09.2014 a solicitat recalcularea pensiei soţului decedat cu luare în calcul a câştigurilor în acord realizate, iar pârâta i-a comunicat refuzul de a se recalcula pensie .
A solicitat plata drepturilor de pensie restante de la data de 01.10.2014 , aceasta fiind data întâi a lunii următoare depunerii cererii de recalculare şi şi-a întemeiat acţiunea pe disp. art. 107 alin. 3 şi alin 5 din legea 263/2010.
A mai arătat reclamanta că prin decizia nr. 19/2011 ÎCCJ a admis recursul în interesul legii şi a statuat că formele de retribuire obţinute în acord global se iau în calculul punctajului mediu anual , dacă pentru acestea s-a plătit contribuţia la bugetul asigurărilor sociale .
A arătat pârâta că reclamanta a optat pentru pensia de urmaş în urma intervenirii decesului lui T G (soţul reclamantei, decedat la data de 20.12.2006) iar in urma respectării dreptului de opţiune al reclamantei a fost constituit dosarul de pensie cu nr. „193.821″. A menţionat ca toate deciziile emise in cadrul acestui dosar poartă acelaşi număr, ceea ce le diferenţiază fiind data la care au fost emise.
A învederat că aspectul ca legea nu permite valorificarea drepturilor pretinse decât cu respectarea procedurii legale, atât în cazul unor venituri sau stagii de cotizare nevalorificate sau incidente ulterior pensionarii, cat si in cazul unor erori în modul de stabilire a pensiilor, dreptul substanţial la revizuirea sau recalcularea pensiei fiind condiţionat, in toate cazurile, de un demers administrativ: fie contestaţia prev. de art. 149 alin 1), fie cererea de revizuire prev. de art. 107 alin 1), fie cererea de recalculare prev, de art. 107 alin 3) si 4) din Legea nr. 263/2010, iar procedura de contestare este diferită.
A arătat pârâta că i-a comunicat reclamantei prin adresa scrisa, in sensul ca nu au fost luate in calcul câştigurile brute realizate prevăzute de adeverinţa mai sus menţionata, in cadrul angajatorului Societatea Naţionala a Sării – Sucursala Exploatarea Miniera Rm. Vâlcea, in perioada 01.06.1970-01.03,2090 întrucât la calculul punctajului mediu anual se utilizează salariul tarifar si sporurile cu caracter permanent prevăzute de legislaţia in vigoare şi câştigurile brute nu pot fi valorificate la determinarea punctajelor lunare întrucât nu sunt sporuri cu caracter permanent astfel încât, potrivit cu Anexa nr. 15 din HG 257/2011 privind Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, formele de atribuire in acord sau cu bucata, in regie ori după timp, pe baza de tarife sau cote procentuale” nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislaţiei anterioare datei de 01.04.2001.
A arătat că la dosarul de pensie nu se afla exemplarul original al adeverinţei nr. 11103/12.09.2014 emisa de Societatea Naţionala a Sării – Sucursala Exploatarea Miniera Rm. Vâlcea ci doar o copie a acestui act.
Ori, in conformitate cu prev, HG 257/2011, pentru asigurarea securităţii raporturilor juridice statuate intre pârtie in cauza, nu pot fi valorificate decât adeverinţele eliberate in exemplar original pentru care angajatorul îşi angajează răspunderea în baza documentelor, verificabile, aflate în arhiva societăţii, cunoscându-se atât prevederile Codului penal referitoare la falsul în înscrisuri oficiale, cât şi prevederile legislaţiei de reglementare a pensiilor din sistemul public, potrivit cărora angajatorul poartă întreaga răspundere pentru valabilitatea şi corectitudinea actelor doveditoare utilizate la stabilirea drepturilor de pensie.
Din analiza materialului probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:
Aşa cum rezultă din adeverinţa nr. 11103 din 12.09.2014 aflată la dosar, soţul reclamantei a fost angajat în cadrul Societăţii naţionale a Sării SA sucursala Exploatarea Minieră RM Vâlcea în perioada 01.06.1970-01.03.1990 .
Din aceeaşi adeverinţă reiese că, pe perioada lucrată în cadrul unităţii, reclamantul a beneficiat,de forma de retribuire în acord global conform legii 57/1974 , art. 12 alin. 1 lit. a iar pentru sumele realizate s-a virat contribuţia la bugetul asigurărilor sociale conform Decretului nr. 57/1974, art. 1 .
Prin cererea nr. 56329/22.09.2014 , reclamanta a solicitat pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Vâlcea să ia în considerare, la stabilirea pensiei, adeverinţa menţionată anterior.
Reţine instanţa că reclamanta este beneficiara pensiei de urmaş conform deciziei nr. 193821/18.01.2007, pensie care i-a fost calculată în temeiul art. 89 din legea 263/2010 .
Pârâta i-a comunicat reclamantei refuzul de a se recalcula pensie .
Instanţa apreciază că, pentru motivele ce vor fi expuse în continuare, reclamanta este îndreptăţită să primească o pensie majorată în raport de contribuţiile la care face referire adeverinţa nr. 11103 din 12.09.2014.
În primul rând, prevederile art.2 alin.1 lit.c din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice consacră în mod expres principiul contributivităţii ca principiu de bază al sistemului public de pensii. Potrivit acestui texte de lege: „Sistemul public se organizează şi funcţionează având ca principii de bază: … principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite; …”
Principiul contributivităţii este consacrat şi de alte dispoziţii ale Legii nr.263/2010, cum ar fi cele ale art.96, conform cărora: „Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv. Punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului salarial brut/solda brută sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică. În situaţia asiguratului care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar stabilit în condiţiile prezentei legi se corectează cu raportul dintre contribuţia datorată la sistemul public de pensii şi contribuţia prevăzută de lege pentru condiţii normale de lucru. Pentru lunile pentru care Institutul Naţional de Statistică încă nu a comunicat câştigul salarial mediu brut se utilizează, pentru întreaga lună, ultimul câştig salarial mediu brut comunicat.”
Aşa cum rezultă din adeverinţa nr. 11103 din 12.09.2014, eliberată de, pe perioada lucrată în cadrul unităţii, reclamanta a beneficiat, în afara drepturilor salariale trecute în carnetul de muncă, de adaosuri (diferenţă de manoperă), conform anexei ataşate la dosar. Adaosul plătit pe perioada lucrată a avut caracter permanent şi s-a acordat în funcţie de manopera repartizată (suma globală) pe lucrare (pentru colectivul elaborator). Aceste sume acordate în plus faţă de retribuţia tarifară au făcut parte din fondul de salarii realizat, pentru care unitatea a calculat şi virat contribuţia CAS. Calcularea şi virarea contribuţiei de asigurări sociale aferente câştigului brut de către angajator s-a făcut în temeiul dispoziţiilor art.1 din Decretul nr.389/1972, art.2 din Legea nr.49/1992 şi ale Legii nr.19/2000.
Aşadar, în baza dispoziţiilor Legii nr.263/2010 şi a principiului contributivităţii consacrat de acestea, la stabilirea pensiei de asigurări sociale a reclamantului trebuia să se ţină seama şi de drepturile la care face referire adeverinţa nr.174/29.04.2010, pentru care s-au plătit de către angajator contribuţia de asigurări sociale. Nu se pune problema aplicării retroactive a acestor legi, în condiţiile în care pensia cuvenită reclamantului este aferentă unor perioade ulterioare intrării în vigoare a acestor acte normative, chiar dacă se bazează pe contribuţii anterioare.
În al doilea rând, menţiunea de la pct.VI din anexa nr.15 la HG nr.257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice: „Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001: – formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale; …”, astfel cum a fost interpretată de intimate, contravine nu numai prevederilor Legii nr.263/2010, ci şi chiar prevederilor anterioare din cuprinsul HG nr.257/2011.
Astfel, potrivit adeverinţei menţionate, calcularea şi virarea contribuţiei de asigurări sociale aferente câştigului brut de către angajator s-a făcut în temeiul dispoziţiilor art.1 alin.1 din Decretul nr.389/1972, în forma anterioară modificării prin Legea nr.49/1992 pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale, conform cărora: „Unităţile socialiste de stat, organizaţiile cooperatiste, alte organizaţii obşteşti, orice alte persoane juridice, precum şi persoanele fizice, care folosesc personal salariat, sunt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuţie de 15% asupra câştigului brut realizat de personalul lor salariat, de persoanele care se califică la locul de muncă sau care urmează cursuri de perfecţionare profesională, precum şi asupra sumelor primite de ucenici, elevi ai şcolilor profesionale, pe timpul cât fac practică în producţie, indiferent de forma în care se realizează aceste venituri, de fondul din care se plătesc şi de durata contractului de muncă. Pentru personalul român salariat trimis în misiune permanentă în străinătate, unităţile socialiste de care aparţin sunt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuţie de 15% asupra salariului brut de încadrare în ţară în lei.”
De asemenea, potrivit art.1 alin.2 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială: „Pensia se stabileşte în raport de contribuţia adusă de fiecare om al muncii la dezvoltarea societăţii, potrivit principiului socialist al retribuirii după cantitatea, calitatea şi importanta socială a muncii şi se diferenţiază în funcţie de vechimea în muncă, retribuţia avută şi grupa de muncă”
Aşadar, sumele în litigiu, pentru care s-au plătit contribuţii de asigurări sociale, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001.
Menţiunea de la pct.VI din anexa nr.15 la HG nr.257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice contravine principiului contributivităţii reglementat de Legea nr.263/2010 şi de HG nr.257/2011.
Având în vedere aceste motive, precum şi justificarea din cuprinsul menţiunii de la pct.VI din anexa nr.15 la HG nr.257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, conform căreia „anumite forme de retribuire nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001”, instanţa apreciază că textele din anexe invocate trebuie interpretate în sensul că formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual numai dacă nu s-au plătit contribuţiile de asigurări sociale aferente şi nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001. În schimb, dacă au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 şi s-au plătit contribuţiile de asigurări sociale aferente acestor sume, ele trebuie să fie luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual.
În acelaşi sens s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, într-un recurs în interesul legii, pe baza legislaţiei anterioare intrării în vigoare a Legii nr.263/2010, identică sub aspectul analizat cu cea ulterioară datei de 01.01.2011, statuând, în cuprinsul deciziei nr.19/2011, că: „În interpretarea dispoziţiilor art. 2 lit. e), art. 78 şi art. 164 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabileşte că formele de retribuire obţinute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut şi, pentru acestea, s-a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii.”
Pentru aceste considerente, instanţa apreciază că, pe toată perioada de la data emiterii deciziei de pensionare şi până în prezent, contestatoarea a beneficiat de o pensie într-un cuantum mai mic decât cel cuvenit, neluându-se în considerare veniturile menţionate în adeverinţa nr. 11103/2010.
În ceea ce priveşte data de la care reclamanta este îndreptăţită să primească suma reprezentând diferenţa dintre pensia cuvenită şi pensia efectiv încasată, instanţa apreciază opinează în sensul acordării diferenţelor de drepturi potrivit alineatului 5 al art. 107 din lege, în conformitate cu care „Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) şi (4) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.”
Pentru aceste considerente instanţa va obliga pârâta Casa Judeţeană de Pensii Vâlcea să recalculeze pensia contestatoarei prin luarea în calcul a câştigurilor în acord ,conform adeverinţei nr. 11103 din 12 .09. 2010 eliberată de Societatea Naţională a Sării SA Sucursala Exploatarea Miniera RM Vâlcea începând cu luna octombrie 2014 şi va obliga intimata să plătească contestatoarei suma reprezentând diferenţa dintre pensia cuvenită şi pensia efectiv încasată, actualizate cu rata inflaţiei, începând cu luna octombrie 2014 şi până la emiterea unei noi decizii de pensionare.
În baza disp. art. 453 cod de procedură civilă, instanţa va obliga pârâta la plata sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată către reclamantă, conform chitanţei depuse la dosar.
