Fod funciar. Reconstituire drept de proprietate.
Reclamantă are posibilitatea să beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafaţă deţinută anterior anului 1948 şi solicitată prin cererea de reconstituire promovată după apariţia Legii nr. 247/2005 numai dacă acest vechi amplasament este liber ca urmare a constatării nulităţii absolute a actelor de proprietate emise în favoarea altor terţe persoane
Dosar nr. Cod operator: 2443
R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECŢIA I CIVILĂ
DECIZIA Nr. 2/2015
Şedinţa publică de la 13 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREŞEDINTE
Judecător
Judecător
Grefier
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurenta reclamantă Obştea M , împotriva sentinţei civile nr. .. pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr…, în contradictoriu cu intimatele pârâte Obştea H, Comisia Locală S pentru aplicarea Legii nr.18/1991, Comisia Judeţeană Gorj pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 şi Direcţia Silvică Gorj.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns avocat şi preşedintele Consiliului de Administraţie … pentru recurenta reclamantă Obştea de M, intimata pârâtă Obştea H a fost reprezentată de avocat, iar intimata pârâtă Direcţia Silvică Gorj a fost reprezentată de consilier juridic .., lipsă fiind intimata Comisia Judeţeană Gorj pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 Tg-Jiu şi Comisia Locală S pentru aplicarea Legii nr. 18/1991.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, după care constatându-se recursul în stare de judecată s-a acordat cuvântul:
Avocat ..pentru recurenta reclamantă Obştea de M, a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinţei recurate în sensul admiterii în parte a cereri, respectiv constatarea nulităţii absolute a celor trei acte, respectiv a titlului de proprietate nr. 72/2007 pentru suprafaţa de 67 ha, a HCJ nr. 4002/2006 şi a procesului verbal de punere în posesie, omologarea raportului de contraexpertiză întocmit de cei trei experţi în al doilea ciclu procesual şi pe cale de consecinţă reconstituirea dreptului de proprietate pe amplasamentul care a rezultat din acest ultim raport de contraexpertiză, precum şi acordarea cheltuielilor de judecată în toate ciclurile procesuale.
A precizat că din ambele rapoarte de expertiză a rezultat că terenul în litigiu se află pe vechiul amplasament al Obştii S şi că în mod greşit a susţinut instanţa de fond că recurenta reclamantă nu are interes în cauză, respingând cererea pe excepţia lipsei de interes în condiţiile în care această excepţie nu a fost invocată de nici o parte şi nici nu a fost pusă în discuţie de către instanţă.
În subsidiar a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare sau reţinerea spre rejudecare de către instanţa de recurs pentru evocarea fondului în limitele învestiri.
Avocat pentru intimata pârâtă Obştea H, a solicitat respingerea recursului şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind temeinică şi legală, arătând că cele două drepturi de proprietate ale părţilor nu se suprapun, astfel că în mod corect instanţa a analizat condiţiile acţiunii civile.
A precizat că este adevărat că vechiul aşezământ se suprapune, însă în această situaţie reclamanta avea la dispoziţie o altă cale juridică. A solicitat cheltuieli de judecată.
Consilier juridic .. pentru intimata pârâtă Direcţia Silvică Gorj, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
TRIBUNALUL
Asupra recursului de faţă;
Prin acţiunea civilă înregistrată sub nr. … reclamanta Obştea de M S chemat în judecată pârâtele Obşte H, Comisia Locală S pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, Direcţia Silvică Tg-Jiu şi Comisia Judeţeană Gorj pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, solicitând ca prin sentinţa ce va pronunţa să se constate nulitatea absolută parţială, pentru suprafaţa de 100 ha teren cu vegetaţie forestieră, a titlului de proprietate nr. 72/10.01.2007 şi a actelor premergătoare reprezentante de procesul – verbal de punere în posesie şi hotărârea de validare eliberate în favoarea pârâtei Obştea H .
În motivare, reclamanta a arătat că prin sentinţa civilă nr. 52/15.11.2005 pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu s-a constituit Obştea de Mi S, iar aceasta deţine în proprietate o suprafaţă de teren cu vegetaţie forestieră compusă din Plaiul S şi Plaiul H, conform aşezământului acestei obşti datând din anul 1944. În mod eronat Plaiul H, în suprafaţă de aproximativ 100 ha teren cu vegetaţie forestieră a fost reconstituit în proprietate obştii pârâte, aceasta din urmă având ca amplasament iniţial o altă suprafaţă de teren decât cea atribuită de organul local şi organul judeţean, iar suprafaţa inclusă în titlul de proprietate contestat aparţine Obştii de M Sa.
Reclamanta a depus la dosar în copie sentinţa civilă nr. 52/15.011.2005 pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr. …
, cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate formulată de Obştea de M S, adresa nr. 1/14.12.2005 emisă de Obştea de M S, HCJ nr. 4150/21.07.2006 împreună cu amplasamentul terenului validat, procesul verbal de punere în posesie nr. 110/27.10.2006, aşezământul Obştii S datat 19.12.1943, extras din Monitorul Oficial din 5.07.1914, cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate formulată de reclamantă.
La rândul său, pârâta Comisia Locală S pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 a formulat întâmpinare (filele 32-33), solicitând respingerea acţiunii civile promovate de către reclamantă cu motivarea că reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea Obştii H – a respectat vechiul amplasament al acesteia din urmă conform actului de partaj voluntar din anul 1922 prin care s-a realizat partajarea formelor asociative şi a evidenţelor din cadrul Judecătoriei Mixte Tg-Jiu. În conformitate cu aceste acte lungimea pe care se întinde obştea pârâtă este de 11300 metri mergând din proprietatea Obştii H V M şi până în Muntele Zănoaga şi amplasamentul rezultat ca urmare a măsurătorilor realizate de către organul local nu se suprapune peste amplasamentul reconstituit Obştii S.
S-au depus la dosar, în copie, titlul de proprietate nr. 72/10.01.2007, HCJ nr. 4002/19.05.2006 împreună cu anexa de validare, încheierea din 10.01.2006 pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr…, evidenţa realizată de Judecătoria Mixtă Tg-Jiu cu privire la obştile legal constituite cu aşezământ pe raza acestei instanţe, actul de partaj voluntar din 7.06.1922, procesul – verbal din 19.07.2006. De asemenea, ca urmare a solicitării instanţei de judecată, organul local a comunicat prin adresa nr. 694/5.03.2008 actele care au stat la baza titlului de proprietate contestat şi actele de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea Obştii S (filele 56-96), şi anume HCJ nr. 4150/21.07.2006 împreună cu anexa de validare, procesul – verbal de punere în posesie nr. 110/27.11.2006, cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate formulată de Obştea S, amplasamentul celor două obşti rezultând din planul cadastral al comunei S şi planurile cadastrale aparţinând Direcţiei Silvice, HCJ nr. 4002/19.05.2006 împreună cu anexa de validare, procesul – verbal de punere în posesie nr. 107/25.08.2006, cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate formulată de ObşteaH, actul de partaj voluntar din 7.06.1922 şi schiţa cu amplasamentul terenului solicitat a fi reconstituit.
În vederea stabilirii amplasamentului iniţial al Obştii H-, instanţa a solicitat acestei pârâte, cât şi Direcţiei Judeţene a Arhivelor Statului Gorj comunicarea aşezământului obştii H D, actul fiind remis prin adresa nr. 1231/14.04.2008 a Direcţiei Judeţene a Arhivelor Statului Gorj.
S-a dispus efectuarea în cauză a unei expertize de specialitate care să identifice terenurile cu vegetaţie forestieră descrise în aşezămintele celor două obşti, terenul din titlul de proprietate contestat şi evidenţierea eventualelor suprapuneri existente între aceste amplasamente. Lucrarea a fost realizată de domnul expert G M (filele 185-193), expertul numit răspunzând şi la obiecţiunile formulate de părţi atât în scris (filele 210-213), cât şi în urma audierii sale de către instanţa de judecată în şedinţa publică din data de 5.03.2009, expertul numit realizând şi o prezentare grafică asupra elementelor avute în vederea la întocmirea lucrării de specialitate.
Prin sentinţa civilă nr. 1502 sin 05.03.2009 pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu, în dosarul nr. …., a fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de reclamanta O de M S, împotriva pârâtelor ObşteaH, Comisia Locală S pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, Direcţia Silvică Tg-Jiu şi Comisia Judeţeană Gorj pentru aplicarea Legii nr. 18/1991.
S-a constatat nulitatea absolută parţială, pentru suprafaţa de 73 ha teren cu vegetaţie forestieră, conform raportului de expertiză întocmit în cauză, a titlului de proprietate nr. 72/10.01.2007, a procesului – verbal de punere în posesie nr. 107/25.08.2006 şi a HCJ nr. 4002/19.05.2006 eliberate în favoarea pârâtei Obştea H; au fost obligate pârâtele Obştea H, Comisia Locală S pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 şi Comisia Judeţeană Gorj pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 la plata către reclamanta Obştea de M. S a sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinţei au declarat recurs recurentele intimate Obştea.. şi Comisia Locală Schela pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, iar prin decizia nr. … s-au admis recursurile civile, fiind casată sentinţa şi trimisă cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Având în vedere îndrumarea instanţei de control judiciar prin decizia de casare nr. … pronunţată de Tribunalul Gorj, în sensul ca la rejudecarea cauzei să se procedeze la refacerea raportului de expertiză întocmit în cauză, instanţa a încuviinţat, la solicitarea părţilor, proba cu expertiza tehnică specialitatea topografie, stabilind ca obiective: identificarea prin dimensiuni, suprafaţă şi vecinătăţi a amplasamentului Obştii H conform ,,Aşezământului Obştii Muntele..” prezentat în articolul 2 din acest act, depus în copie la filele 115-134 din dosar; identificarea prin dimensiuni, suprafaţă şi vecinătăţi a terenului din titlul de proprietate nr. 72/10.01.2007; stabilirea aspectului dacă terenurile astfel identificate se suprapun şi în caz afirmativ să se identifice suprafaţa pentru care există suprapunere; identificarea terenului aflat în proprietatea Obştii S… conform descrierii din art. 3 din ,,Aşezământul Obştii de M.. S…” depus în copie la filele 13-17 din dosar; stabilirea aspectului dacă terenurile de la pct. 2 şi de la pct. 4 se suprapun, cu identificarea suprafeţei pe care se realizează suprapunerea.
A fost numit expert în cauză T P. I, raportul de expertiză fiind depus la dosar la data de 22.11.2010, cu privire la care s-au formulat obiecţiuni din partea reclamantei şi a pârâtei Obştea H…, la care a răspuns la data de 20.01.2011 şi 10.02.2011.
La solicitarea reclamantei, instanţa a încuviinţat efectuarea unei noi expertize, raportul de expertiză fiind întocmit de către experţii …. la data de 23.06.2014, cu privire la care intimata Obştea H a formulat obiecţiuni, la care experţii au răspuns la data de 09.09.2014.
Prin sentinţa civilă nr. 5422 din 22.09.2014 pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr. … s-a respins acţiunea formulată de petenta Obştea de M S, împotriva intimatelor Obştea H …, Comisia Locală S pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, Comisia Judeţeană Gorj pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 şi Direcţia Silvică Gorj.
A fost obligată reclamanta să achite pârâtei Obştea H… suma de 3309, 60 lei.
Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut că prin titlul de proprietate nr. 72/10.01.2007 s-a reconstituit dreptul de proprietate pârâtei ObşteaH…. pentru suprafaţa de 100 ha (fila 34 din dosarul nr. …).
S-a constatat potrivit rapoartelor de expertiză întocmite în prezenta cauză că o parte din această suprafaţă se regăseşte şi în vechiul amplasament al Obştii S, însă pentru respectiva suprafaţă nu există acte de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea reclamantei.
Reţine instanţa că reclamanta a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, dar aceasta nu a fost soluţionată, iar dreptul de proprietate al reclamantei nu a fost recunoscut, motiv pentru care instanţa a reţinut că aceasta nu justifică un drept de proprietate actual sau speranţa legitimă a recunoaşterii acestuia, aşa cum sunt definite prin jurisprudenţa CEDO în analiza art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Prin urmare, în lipsa unui titlu ce ar putea fi comparat cu actul de proprietate al pârâtei, reclamanta nu justifică în prezent un interes legitim suficient pentru a se intra în analiza cazurilor de nulitate expres şi limitativ prevăzute de art. III din Legea nr. 169/1997.
Aşadar, pentru toate considerentele de fapt şi de drept expuse, instanţa a dispus respingerea acţiunii.
În temeiul art. 274 alin. 1 C. pr. civ., instanţa a obligat reclamanta să achite pârâtei Obştea H… suma de 3309, 60 lei.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta Obştea de M S, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinţei recurate, în sensul admiterii, în parte a acţiunii, constatând nulitatea absolută ( parţială), pentru suprafaţa de 67 ha teren cu vegetaţie forestieră, situată în comuna S, pct. „ Plaiul H”, aşa cum această suprafaţă este identificată prin raportul de expertiză topografică efectuat de către experţii …, a titlului de proprietate nr. 72/10.01.2007, a procesului verbal de punere în posesie nr. 107/25.08.2006 şi a HCJ Gorj nr. 4002/19.05.2006, acte funciare eliberate nelegal în favoarea Obştii H…, cu cheltuieli de judecată, în solidar, pentru toţi intimaţii, în toate ciclurile procesuale, inclusiv în actualul ciclu procesual.
De asemenea a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate, cu trimiterea cauzei la rejudecare sau cu reţinerea spre rejudecare de către instanţa de recurs, pentru evocarea fondului în limitele învestirii, respectându-se cele dispuse, dar şi chestiunile juridice tranşate prin decizia de casare nr. ../10.06.2009, pronunţată de către Tribunalul Gorj în dosarul nr. …..
În drept, motivele de recurs sunt cele prevăzute de art. 304 pct. 6, 7, 8 şi 9 Cod de procedură civilă 1865, art. 3041 Cod de procedură civilă 1865, art. 261 pct. 3 şi 5 Cod de procedură civilă 1865, art. 129 alin. 4-6 Cod de procedură civilă 1865, art. 109 Cod de procedură civilă 1865, art. 312 alin. 1, 2, 3 şi 5 Cod de procedură civilă 1865, art. 315 alin. 1, 3, 4 Cod de procedură civilă 1865, art. III pct. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997, art. 274 Cod de procedură civilă 1865.
În motivele de recurs a arătat că încălcând decizia de casare, inclusiv asupra chestiunilor juridice tranşate de Tribunalul Gorj, la rejudecare după casare instanţa de fond nu a analizat cauzele de nulitate invocate şi nu s-a pronunţat în limitele învestirii asupra fondului cauzei, sentinţa civilă recurată fiind lovită de nulitate, trebuind să fie desfiinţată, admiţându-se recursul.
A mai arătat că într-un prim ciclu procesual, prin sentinţa civilă nr. 1502/2009, pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr. …, s-a admis acţiunea pe care a formulat-o, constatându-se nulitatea absolută ( parţială) a actelor funciare contestate, pentru suprafaţa de 73 ha teren cu vegetaţie forestieră, identificată conform expertizei efectuate în cauză.
Că, s-a formulat recurs de către Comisia Locală de Fond Funciar S şi de către Obştea H…
În esenţă, recursurile s-au motivat, în principal, pe o pretinsă excepţie de nelegalitate, susţinându-se că HCJ Gorj nr. 4002/2006 şi HCJ Gorj nr. 4150/2006, nu ar fi fost contestate în termen legal de către Obştea S, iar această excepţie a tardivităţii nu ar fi fost analizată şi nu s-ar fi pronunţat asupra ei instanţa de fond.
Un alt aspect invocat este faptul că expertul desemnat ar fi stabilit un amplasament „ probabil” al obştii intimate, susţinându-se că ar fi suprapus, astfel, amplasamentul obştii intimate peste amplasamentul Obştii H-Hurezani, fără a se delimita hotarul de la sud şi este prin semne de hotar naturale, pretinzându-se că expertul nu a fost la faţa locului şi nu a luat în considerare actul de partaj voluntar din anul 1922 şi aşezământul acestei obşti intimate, astfel încât s-a susţinut că ar fi lăsată fără suprafaţă şi fără vechiul amplasament Obştea H , care, în fapt, ar fi „ desfiinţată”, iar amplasamentul terenurilor celor două obşti s-ar fi realizat prin stabilirea liniilor de hotar ca urmare a deplasării pe teren cu membrii Comisiei Locale de Fond Funciar S şi cu reprezentanţii obştilor.
Admiţându-se recursurile, s-a casat sentinţa civilă nr. 1502/2009 a Judecătoriei Tg-Jiu ca efect al deciziei civile nr…/2009, pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. …
Prin decizia de casare s-a dispus şi s-au tranşat următoarele: pronunţarea asupra excepţiei tardivităţii cererii îndreptate împotriva HCJ Gorj nr. 4002/19.05.2006; efectuarea, în cauză, a unei alte expertize, cu deplasarea în teren, împreună cu reprezentanţii celor două obşti, pentru a identifica linia de hotar aşa cum a fost descrisă în actele de constituire ale celor două obşti, inclusiv prin actul de partaj voluntar din anul 1922, cu transpunerea situaţiei în planurile cadastrale şi topografice pentru zonele limită de hotar.
Prin sentinţa civilă nr. …/26.06.2008 pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu s-a admis plângerea Obştii de Mi S dispunându-se reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 1.814,948 ha, iar prin cele două hotărâri ale Comisiei Judeţene de Fond Funciar Gorj, nr. 4150/21.07.2006 şi respectiv HCJ nr. 4002/2006, s-a stabilit şi amplasamentul cuvenit fiecărei obşti, astfel încât, la rejudecare după casare, acest amplasament, precum şi linia de hotar dintre cele două obşti, rămânea de tranşat după vechile aşezăminte şi „ Actul de partaj voluntar” din anul 1922 şi să fie statuat prin efectuarea unei expertize tehnice judiciare topo-cadastrale.
Că, acestea erau limitele casării, conform apărărilor recurenţilor, chestiunea validării şi reconstituirii dreptului de proprietate pentru ambele obşti pe vechiul amplasament fiind tranşată prin decizia de casare nr. 1526/2009.
La rejudecare, după casare, instanţa de fond a dispus refacerea raportului de expertiză, desemnând ca expert pe T I iar asupra acestei expertize, formulându-se obiecţiuni de către ambele părţi, la solicitarea Obştii H, s-a încuviinţat efectuarea unei alte expertize, de către M, I şi G, expertiza fiind depusă pe data de 23.06.2014, la care intimata Obştea – a formulat obiecţiuni, la care experţii au răspuns pe data de 09.09.2014.
Instanţa de rejudecare a constatat că, potrivit tuturor rapoartelor de expertiză efectuate în cauză, o parte din suprafaţa în litigiu se regăseşte pe vechiul amplasament al Obştii S.şi nu în vechiul aşezământ al obştii intimate, stabilindu-se şi linia de hotar la limitele de este şi de sud ale Obştii Schela, aşa cum statuase Tribunalul Gorj prin decizia de casare nr. …/2009, însă, cu încălcarea acestei decizii, Judecătoria Tg-Jiu nu mai analizează cauzele de nulitate a actelor funciare şi nu se pronunţă pe fondul litigiului, pretinzându-se că „ dreptul de proprietate al reclamantei nu a fost recunoscut”, pentru că obştea reclamantă nu deţine titlu de proprietate pentru suprafaţa în litigiu, încălcând decizia de casare nr. ../2009 a Tribunalului Gorj.
Instanţa de rejudecare s-a pronunţat pe excepţia lipsei de interes, aşa cum rezultă din considerentele sentinţei, iar această excepţie, neinvocată de nici o parte, timp de 6 ani, nu a fost pusă în discuţia părţilor, iar respingerea acţiunii s-a realizat nu pe fondul ei, prin analiza actelor, în limita deciziei de casare şi conform motivelor de recurs, ci pe baza unei excepţii, asupra căreia nici măcar în dispozitivul sentinţei civile nr. 5422/2014 nu există o pronunţare.
Că, din moment ce trei expertize au concluzionat că suprafaţa în litigiu se regăseşte pe vechiul amplasament al Obştii Schela, iar art. 26 alin. 2 din Legea nr. 1/2000 precizează că „ Formelor asociative li se va restitui în întregime suprafaţa avută în proprietate”, în actualul litigiu subzistă cauzele de nulitate a actelor funciare contestate, Obştea H nefiind persoană îndreptăţită la reconstituirea suprafeţei de 67 ha teren forestier, pe amplasamentul descris în ultima expertiză, teren pe care, legal, nu l-a avut în proprietate până în anul 1948.
Conchizând, reiterează solicitarea de admitere a recursului într-un dintre teze, în caz contrar încălcându-se prevederile art. 1 din Protocolul Adiţional nr. 1 al CEDO şi art. 6 şi art. 13 din CEDO, dreptul de proprietate fiind încălcat grav şi violat dreptul la un proces echitabil.
Reanalizând sentinţa recurată, prin prisma criticilor formulate de părţi şi a înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, tribunalul constată că recursul declarat de recurentă este fondat urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
Prin sentinţa atacată, instanţa de fond a respins cererea formulată de reclamanta recurentă Obştea de M Sa cu motivarea că, în lipsa unui titlu ce ar putea fi comparat cu actul de proprietate al pârâtei, reclamanta nu justifică în prezent un interes legitim suficient pentru a intra în analiza cazurilor de nulitate expres şi limitativ prevăzute de art. III din Legea nr. 169/1997
Tribunalul reţine că în mod greşit instanţa de fond a soluţionat cauza pe excepţia lipsei de interes, neputându-se reţine în cauză că reclamanta nu ar justifica un interes legitim, având în vedere că acesteia i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pe parcursul judecăţii cauzei, prin emiterea titlului de proprietate nr. 1505344 din 19.07.2011.
Este adevărat că pentru promovarea unei acţiunii în constatarea nulităţii absolute a actelor de constituire a dreptului de proprietate este necesar ca persoana reclamantă să justifice un interes, acesta trebuind să fie legitim, personal, născut şi actual.
Interesul legitim ca o condiţie a exercitării dreptului la acţiune este necesar a fi născut, direct şi actual pentru a justifica pretenţiile de natura celor solicitate în prezenta cauză.
Actualitatea acestui interes derivă din existenţa în patrimoniul reclamantei a unui drept subiectiv încălcat prin emiterea actului juridic atacat, a dreptului de proprietate, echivalând în speţă cu vocaţia la reconstituirea dreptului de proprietate prin procedura prevăzută de Legea nr. 18/1991.
Tribunalul, reţine totodată că din conţinutul raportului de contraexpertiză întocmit de experţii…, a rezultat în urma identificării terenurilor părţilor astfel cum au fost ele menţionate în actele de proprietate deţinute de părţi, respectiv în titlul de proprietate nr. 72/2007 şi nr. 1505344 din 19.07.2011 dar şi în „Aşezământul Obştii de M S”, că o suprafaţă de 67 ha din terenul cuprins în titlul de proprietate nr. 72/2007 al Obştii H se suprapune cu vechiul amplasament al Obştii Sa.
La aceeaşi concluzie s-a ajuns şi în urma măsurătorilor efectuate de dl. expert G cu ocazia raportului de expertiză depus la dosarul cauzei în primul ciclu procesual, diferenţa fiind doar cu privire la suprafaţă, acesta identificând suprafaţa care se suprapune ca fiind în suprafaţă de 73 ha.
În conformitate cu dispoziţiile art. III alin. 1 lit. a din Legea 169/1997 sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri.
Conform lucrărilor de specialitatea topografie întocmite pe parcursul soluţionării cauzei, respectiv cel întocmit de expert G şi cel întocmit de cei trei experţi menţionaţi mai sus, conform descrierii amplasamentului din hotărârea de validare şi titlul de proprietate nr. 72/2007, terenul reconstituit în proprietate Obştii H nu respectă în totalitate vechiul amplasament descris în Aşezământul Obştii, numai suprafaţa de 21 ha din acest vechi amplasament fiind inclusă în titlul de proprietate contestat, în timp ce suprafaţa de 67 ha teren cu vegetaţie forestieră din titlul de proprietate în favoarea obştii pârâte reprezintă de fapt teren cu vegetaţie forestieră inclus în aşezământul Obştii de M S din anul 1944.
Tribunalul, constată în aceste condiţii, că această suprafaţă de 67 ha teren cu vegetaţie forestieră şi care se regăseşte pe vechiul amplasament al obştii reclamante nu se cuvine a fi reconstituită în favoarea altor persoane, Obştea H reprezentând o persoană neîndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate în sensul prevăzut de art. III din Legea nr. 169/1997, pentru suprafaţa de teren cu vegetaţie forestieră care a fost inclusă în titlul de proprietate nr. 72/2007.
Tribunalul reţine că recurenta-reclamantă are posibilitatea să beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafaţă deţinută anterior anului 1948 şi solicitată prin cererea de reconstituire promovată după apariţia Legii nr. 247/2005 numai dacă acest vechi amplasament este liber ca urmare a constatării nulităţii absolute a actelor de proprietate emise în favoarea altor terţe persoane, respectiv Obştei H
Totodată, se constată că reclamanta a probat îndreptăţirea sa la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 67 ha teren cu vegetaţie forestieră, acesta deţinând actul de proprietate datând din anul 1944 pentru acest teren, a urmat întreaga procedură prevăzută de Legea nr. 247/2005, a obţinut titlu de proprietate nr. 1505344 din 19.07.2011, în timp ce intimata Obştea H nu deţine un act prin care să justifice amplasamentul atribuit prin titlul de proprietate nr. 72/2007.
Pentru aceste considerente, tribunalul va dispune admiterea recursului şi pe cale de consecinţă va modifică sentinţa primei instanţe în sensul că va constata nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr.72/2007 precum şi a actelor premergătoare conform identificării din raportul de expertiză pentru suprafaţa de 67 ha, respectiv a HCJ nr. 4002 din 19.05.2006 prin care s-a reconstituit această suprafaţă de teren în favoarea Obştii H şi a procesului verbal de punere în posesie nr. 107 din 25.08.2006.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, va obliga intimaţii în solidar la plata sumei de 3900 lei cheltuieli de judecată în toate ciclurile procesuale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta reclamantă Obştea de M S, împotriva sentinţei civile nr. … din 22.09.2014 pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr. …., în contradictoriu cu intimatele pârâte Obştea H, Comisia Locală S. pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, Comisia Judeţeană Gorj pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 şi Direcţia Silvică Gorj.
Modifică sentinţa în sensul că constată nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr.72/2007 precum şi a actelor premergătoare conform identificării din raportul de expertiză pentru suprafaţa de 67 ha.
Obligă intimaţii în solidar la plata sumei de 3900 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică din 13 Ianuarie 2015, la Tribunalul Gorj.
