PROCEDURA INSOLVENTEI . Apel. Contestatie la tabelul preliminar de creante admisa, cu consecinta înlaturarii din tabel a unor creditori. Apel exercitat de administratorul judiciar, nu si de catre creditorii exclusi din tabel. Lipsa interesului administratorului judiciar în formularea apelului. Calitatea procesuala activa.
– 458 si art. 33 din Noul Cod de procedura civila
Decizia nr. 231/C/2015 – A din 30.09.2015
Dosar nr. 4636/111/C/2014/a1 – A
Prin SENTINTA nr. 602/F/2015 din 08 aprilie 2015, Tribunalul B. a admis contestatiile creditorilor R. B. SA Bucuresti, si SC P. O. C. SRL T. împotriva tabelului preliminar de creante al debitoarei SC Q. C. E. SRL, împotriva creantelor creditorilor I. I. A., I. S. si I. I. si pe cale de consecinta:
A dispus înlaturarea creantelor creditorilor I. I. A., I. S. si I. I. din tabelul preliminar de creante.
Pentru a hotarî astfel, analizând actele si lucrarile dosarului, judecatorul sindic a retinut urmatoarele:
În tabelul preliminar de creanta al debitoarei SC Q. C. E. SRL, a fost înscrisa creanta creditorilor I. I. A. la grupa 4, art. 161 pct. 9 cu titlu de creanta chirografara pentru suma de 2.387.295,43 lei reprezentând 25,75% admisa integral cu titlu de creanta nescadenta, I. I. cu suma de 2.372.379,45 lei admisa de asemenea integral cu titlu de creanta nescadenta si I. S. pentru suma de 225.920,00 lei de asemenea admisa integral cu titlu de creanta nescadenta.
Asa cum rezulta din dosarul de fond volumul I, la data de 21.01.2015, creditorul I. I., a solicitat înscrierea in tabel cu suma de 2.067.785,69 lei reprezentând creanta din dosarul executional xxx/E/2013 aflat pe rolul SEJ B.; suma de 108.673,02 reprezentând creditare societate si suma de 195.920,74 lei în baza biletului la ordin avalizat si care este urmarit în dosarul executional xxx/E/2014 a SEJ B.
De asemenea la data de 21.01.2015 si creditorul I. S. M. a solicitat înscrierea creantei în suma de 225.920 lei cu titlu de creanta chirografara, suma care se afla urmarita în dosarul 266/E/2014 a BEJ A. F. F., deoarece a garantat cu contractul de credit al debitoarei de la banca R. B. conform contractului de credit în descoperire de cont nr. xxx din 10.08.2011 si la aceeasi data a formulat si depus declaratie de creanta si creditorul I. I. A. pentru suma de 2.387.295,43 lei compusa din 2.061.456,44 lei conform dosarului executional xxx/2013 al SCPEJ „B. si partenerii” în baza contractului de ipoteca imobiliara si de asemenea suma de 325.838,99 lei urmarita în dosarul executional nr. xxx/S/2014 al BEJ S. I. C. si încuviintata de Judecatoria Z. în baza contractului de garantie imobiliara al BNP M. I. A. sub nr. xxxx din 03.09.2010.
În conformitate cu art. 5 pct. 69 din Legea nr. 85/2014 tabelul preliminar de creanta cuprinde toate creantele scadente sau nescadente sub conditie sau în litigiu nascute înainte de data deschiderii procedurii, acceptate de catre administratorul judiciar în urma verificarii acestora, mentinându-se suma acceptata, precum si rangul de prioritate, iar potrivit art. 342 din legea speciala stabileste ca dispozitiile legii se completeaza cu cele ale Codului de procedura civila si ale Codului civil.
Judecatorul sindic a retinut ca, creantele înscrise în tabelul preliminar de creanta au fost înscrise sub rangul de creante nescadente si într-adevar actele de garantie au fost încheiate anterior deschiderii procedurii insolventei cum în mod just retine administratorul judiciar, însa interpretarea data de lichidatorul judiciar contractelor de garantie conform carora acestea au natura juridica a unor contracte de fidejusiune este total eronata deoarece contractul de garantie este un contract accesoriu la contractul principal în baza caruia garantul în cazul neîndeplinirii obligatiei principale de catre debitor este obligat prin forta de constrângere a creditorului de a valorifica bunul prin care a garantat obligatia principala în vederea satisfacerii creantelor, prin urmare în mod gresit lichidatorul judiciar a apreciat ca aceste contracte de garantie echivaleaza cu contractele de fidejusiune întrucât acestea nu contin obligatii solidare.
Este adevarat ca art. 1409 din noul Cod civil permite creditorului chiar înainte de îndeplinirea obligatiei sa faca orice acte de conservarea dreptului sau si ca art. 100 alin 1 lit. b) din Legea nr. 85/2014 sanctioneaza cu decaderea creditorului care nu a depus cererea în termenul stabilit în sentinta de deschidere a procedurii, însa în speta creditorii si-au manifestat optiunea de a fi înscrisi la masa credala, însa în mod gresit creantele acestora au fost înscrise cu titlu de creanta nescadenta, deoarece la data deschiderii procedurii acesti creditori nu aveau o creanta fata de debitoare întrucât nu au fost executati silit de catre creditori si prin urmare nu se pot subroga în drepturile creditorilor.
Procedând în acest mod, administratorul judiciar nu a facut altceva decât sa mareasca masa pasiva a debitoarei înscriind aceeasi creanta garantilor cât si creditorilor îndreptatiti cu creante certe, lichide si exigibile de a fi înscrisi la masa credala.
În conformitate cu art. 1593 din noul Cod civil, oricine plateste în locul debitorului poate fi subrogat în drepturile creditorului fara a dobândi mai multe drepturi decât acesta, iar potrivit art. 1597 subrogatia îsi poate produce efectele din momentul platii pe care tertul o face în folosul creditorului si produce efecte atât împotriva creditorului principal cât si asupra celui care a garantat obligatia iar acestia pot opune noului creditor mijloacele de aparare pe care le aveau împotriva creditorului initial.
Având în vedere ca la momentul întocmirii tabelului preliminar de creanta nu a operat subrogatia creditorilor contestati, deoarece acestia nu au fost executati silit, în mod netemeinic si nelegal creantele creditorilor contestati au fost înscrise în tabelul preliminar de creanta cu titlu de creanta nescadenta, conferindu-le acestora de catre administratorul judiciar posibilitatea uzarii de disp. art. 102 alin. 5 din Legea nr. 85/2014 si de a vota în cadrul hotarârii adunarii generale aspecte fata de care în baza art. 111 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 judecatorul sindic a apreciat contestatiile ca fiind întemeiate si pe cale de consecinta a dispus înlaturarea creantelor creditorilor I. I. A., I. S. si I. I. din tabelul preliminar de creante.
Împotriva acestei hotarâri, în termen si scutit de plata taxelor judiciare de timbru, a formulat apel administratorul judiciar P. I. IPURL, solicitând schimbarea în totalitate a sentintei apelate în sensul respingerii contestatiilor creditorilor R. B. SA si P. O. C. SRL si sa se dispuna mentinerea în tabelul preliminar de creante pe I. I., I. I. A. si I. S., astfel cum au fost înscrisi initial de catre administratorul judiciar.
În motivarea apelului, arata ca întelege sa invoce exceptia netimbrarii contestatiei creditorului R. B. SA, raportat la prevederile art. 34 alin. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 si anularea contestatiei acesteia ca insuficient timbrata.
Referitor la înscrierea creantelor contestate în tabelul preliminar, arata ca acestea au fost înscrise ca si creante nescadente, astfel cum au solicitat creditorii. Creanta solicitata de I. S. izvoraste din executarea silita din dosarul executional xxx/E/2014 a BEJ A. F. F., aceasta garantând contractul de credit în descoperire de cont nr. xxx/10.08.2011 contractat de debitoare de la R. B. SA, la valoarea de 225.920 lei. Contractele de ipoteca imobiliara au natura juridica a unui contract de fidejusiune, astfel ca principala obligatie ce revine garantului în caz de neplata de catre debitor este aceea de a rambursa creditul acordat societatii debitoare. Obligatia de plata asumata de I. S. anterior deschiderii procedurii insolventei este de necontestat, depunerea declaratiei de creanta fiind posibila numai în acest moment procesual.
Creanta solicitata de creditorul I. I. A. rezulta din calitatea acestuia de fidejusor ce a garantat un contract de vânzare cumparare a debitoarei cu P. O. C. SRL, la valoarea maxima de 2.061.456,44 lei. Si în cazul lui, obligatia de plata asumata anterior deschiderii procedurii insolventei este de necontestat, depunerea declaratiei de creanta fiind posibila numai în acest moment procesual.
Creanta creditorului I. I. este compusa din sumele rezultate din dosarul de executare silita nr. xxx/E/2013, din balanta de verificare a societatii debitoare la 31.10.2014 si din biletul la ordin seria RZBR3AA nr. xxxxxxx emis la 18.10.2013, scadent la 16.05.2014 avalizat de acest creditor. Si în cazul lui obligatia de plata asumata anterior deschiderii procedurii insolventei este de necontestat, depunerea declaratiei de creanta fiind posibila numai în acest moment procesual.
În ceea ce priveste contestatia creditoarei R. B. SA, aceasta este în eroare cu privire la natura obligatiilor si a sumelor înscrise în tabelul preliminar de creante, fiind vorba de obligatii rezultate din executarile silite pornite de creditori împotriva acestor persoane fizice pentru debite datorate exclusiv de catre debitoare.
În drept au fost invocate dispozitiile art. 466, art. 480 si urm. Noul Cod de procedura civila, art. 4 alin. 1, alin. 4 si urm. din Legea nr. 85/2006.
Intimata P. O. C. SRL a depus întâmpinare, prin care a ridicat exceptia lipsei de interes a apelantului în declararea caii de atac, întrucât acesta trebuie sa actioneze în interesul masei credale si eventual în interes personal în aspectele ce îl privesc în mod personal. El nu are dreptul si interesul de a formula actiuni si proceduri ale caror efecte nu se rasfrâng asupra sa, ci asupra celorlalti participanti la procedura si care sunt singurii care ar justifica un interes în acest sens.
Pe fond, intimata a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat, întrucât creantele cu care cei trei creditori au solicitat a fi înscrisi la masa credala nu îndeplinesc conditiile legale pentru a fi admise în acest tabel, nefiind creante certe, lichide si exigibile.
Intimata R. B. SA a depus întâmpinare prin care a ridicat exceptia netimbrarii apelului, exceptia lipsei calitatii procesuale active a administratorului judiciar, întrucât nu a avut calitatea de parte la solutionarea cauzei în prima instanta, el fiind un participant la procedura cu atributii expres stabilite în Legea insolventei, si exceptia lipsei de interes în promovarea caii de atac, justificata de faptul ca administratorul judiciar nu urmareste în cauza un interes personal al sau sau al debitorului, ci interesele creditorilor, creditori ce nu au formulat cale de atac împotriva sentintei.
Pe fond, intimata a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat, sustinând ca a timbrat contestatia sa cu 200 lei, dovada fiind depusa la dosar, iar pe de alta parte creantele cu care cei trei creditori au solicitat a fi înscrisi la masa credala nu îndeplinesc conditiile legale pentru a fi admise în acest tabel, nefiind creante certe, lichide si exigibile.
Examinând apelul formulat, prin prisma exceptiilor invocate de intimate, Curtea a retinut urmatoarele:
În ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale active a administratorului judiciar de a declara calea de atac a apelului, instanta a retinut ca, în temeiul art. 458 Cod procedura civila, caile de atac pot fi exercitate numai de partile aflate în proces care justifica un interes, în afara de cazul în care, potrivit legii, acest drept îl au si alte organe sau persoane. Ori, potrivit Legii nr. 85/2014, fiind un organ care aplica procedura insolventei si care a fost citat ca atare în dosarul debitorului, are calitate procesuala în cauza.
Însa, Curtea a apreciat ca administratorul judiciar nu are interes în declararea caii de atac a apelului împotriva sentintei de solutionare a contestatiilor la tabelul preliminar din dosarul de insolventa. Prin definitie, interesul reprezinta folosul practic urmarit de cel care a formulat o cale de atac.
Potrivit art. 33 Cod procedura civila, interesul trebuie sa fie determinat, legitim, personal, nascut si actual. Ori un interes personal presupune ca cel care exercita calea de atac sa obtina un folos practic pentru sine.
Interesul în realizarea unui act de procedura trebuie apreciat raportat la fiecare act procesual în parte. În acest sens, Curtea a retinut ca administratorul judiciar actioneaza în interesul masei credale, urmarind maximizarea averii debitorului, pentru a acoperi pasivul acestuia sau a reorganiza activitatea societatii în cazul confirmarii unui plan de reorganizare. Exista si cazuri de exceptie, prevazute expres în Legea insolventei, când administratorul judiciar actioneaza în interes propriu, când aspectele litigioase se refera la acesta personal, precum este cazul înlocuirii sale.
Ori în cauza, administratorul judiciar urmareste înscrierea creditorilor în tabelul definitiv de creante, în conditiile în care titularii drepturilor de creanta nu au înteles sa îsi urmareasca realizarea lor, prin exercitarea caii de atac. Neînscrierea creditorilor în tabelul de creante este o masura vatamatoare numai pentru acestia, nu si pentru administrator judiciar, chiar si actionând în interesul debitorului. Nu exista nici o ratiune pentru care acesta, în administrarea procedurii debitorului, sa urmareasca marirea masei credale.
Interesul nu poate fi justificat prin protejarea propriului act întocmit, tabelul de creante, întrucât aceste acte le îndeplineste în baza atributiilor sale legale si nu se rasfrâng asupra sa personal, ci în speta asupra creditorilor, care se pot considera vatamati prin neînscrierea creantei lor în tabel.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 480 Cod procedura civila coroborat cu art. 33 Cod de procedura civila, Curtea a admis exceptia lipsei de interes în formularea apelului, si în consecinta, a respins apelul pentru lipsa de interes a administratorului judiciar, fara cheltuieli de judecata în apel, nefiind solicitate.
