Procedura simplificată nu poate fi aplicată în prezenta cauză deoarece nu este realizată condiţia prev. de art. 3201 alin. 4 Cod procedură penală din 1968 ca probele administrate în faza de urmărire penală să confirme că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat.
Potrivit art. 289 Cod procedură penală din 1968 judecata cauzei se desfăşoară în şedinţă, oral, nemijlocit şi în contradictoriu. Aceste principii care guvernează faza de judecată îşi găsesc aplicarea în reglementarea judecăţii cauzei în primă instanţă. Astfel, instanţa are obligaţia de a proceda la audierea inculpatului şi a martorilor, în acest fel fiind respectate principiile nemijlocirii şi contradictorialităţii.
Potrivit art. 289 Cod procedură penală din 1968 judecata cauzei se desfăşoară în şedinţă, oral, nemijlocit şi în contradictoriu. Aceste principii care guvernează faza de judecată îşi găsesc aplicarea în reglementarea judecăţii cauzei în primă instanţă. Astfel, instanţa are obligaţia de a proceda la audierea inculpatului şi a martorilor, în acest fel fiind respectate principiile nemijlocirii şi contradictorialităţii.
În consecinţă, prima instanţă urmează a soluţiona cauza conform procedurii de drept comun, cu respectarea principiilor oralităţii, nemijlocirii şi contradictorialităţii, inclusiv sub aspect probator.
În consecinţă, prima instanţă urmează a soluţiona cauza conform procedurii de drept comun, cu respectarea principiilor oralităţii, nemijlocirii şi contradictorialităţii, inclusiv sub aspect probator.
Prima instanţă urmează a analiza şi eventuala incidenţă a dispoziţiilor art. 6 alin. 2 din Legea nr. 255/2013, care prevede că in ipoteza în care nu s-a început cercetarea judecătorească cauza se trimite judecătorului de cameră preliminară, pentru a proceda potrivit art. 342 – 348 Cod procedură penală, dat fiind că judecata în prezenta cauză se reia cu primele etape ale acestei faze procesuale.
Curtea apreciază că în faţa primei instanţe nu a existat o judecată propriu-zisă, aşa încât procedura judiciară trebuia reluată tot în faţa primei instanţe. Instanţa de apel nu ar putea substitui integral faza de judecată care ar fi trebuit să aibă loc în primă instanţă, deoarece o astfel de soluţie ar determina eliminarea artificială a unui grad de jurisdicţie, în defavoarea intereselor procesuale ale inculpaţilor, pentru care legislaţia procesuală prevede parcurgerea a două grade de jurisdicţie.
Curtea apreciază că în faţa primei instanţe nu a existat o judecată propriu-zisă, aşa încât procedura judiciară trebuia reluată tot în faţa primei instanţe. Instanţa de apel nu ar putea substitui integral faza de judecată care ar fi trebuit să aibă loc în primă instanţă, deoarece o astfel de soluţie ar determina eliminarea artificială a unui grad de jurisdicţie, în defavoarea intereselor procesuale ale inculpaţilor, pentru care legislaţia procesuală prevede parcurgerea a două grade de jurisdicţie.
Neregularităţile constatate de Curte nu se regăsesc printre cele prev. de art. 281 C. pr. pen. care, conform art. 421 pct. 2 lit. b C. Pr. Pen, permit trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe. Cu toate acestea, în condiţiile în care nu a avut loc o judecată propriu-zisă în faţa primei instanţe, pentru a nu priva inculpaţii de un grad de jurisdicţie prin judecarea cauzei de instanţa de apel, se impune desfiinţarea sentinţei penale şi rejudecarea cauzei de prima instanţă, în vederea soluţionării fondului cauzei cu respectarea garanţiilor procesuale conferite părţilor de Codul de procedură penală.
Art. 3201 alin. 4 Cod procedură penală din 1968
Art. 289 Cod procedură penală din 1968
Art. 6 alin. 2 din Legea nr. 255/2013
Prin sentinţa penală nr. 262/25.03.2014 pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. 23970/212/2013 s-au hotărât următoarele:
In baza art.386 NCPP respinge cererea de schimbare a incadrării juridice formulata de procuror ca nefondata.
In baza art.215 indice 1 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal si art.5 NCP si cu aplicarea art.375 si 396 alin.10 NCPP condamna pe inculpatul […] pentru savarsirea infractiunii de delapidare la pedeapsa de 3 ani inchisoare.
In baza art.215 indice 1 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal si art.5 NCP si cu aplicarea art.375 si 396 alin.10 NCPP condamna pe inculpatul […] pentru savarsirea infractiunii de delapidare la pedeapsa de 3 ani inchisoare.
In baza art.215 indice 1 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal si art.5 NCP si cu aplicarea art.375 si 396 alin.10 NCPP condamna pe inculpatul […] pentru savarsirea infractiunii de delapidare la pedeapsa de 3 ani inchisoare.
În baza art. 81 C.pen. cu aplicarea art.5 NCP suspendă condiţionat executarea pedepsei de 3 ani închisoare pe o durată de 5 ani termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C.pen.
În baza art.12 din Legea nr.187/2012 si art.71 C.penal interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b C.penal.
În baza art.12 din Legea nr.187/2012 si art.71 C.penal interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b C.penal.
În baza art.12 din Legea nr.187/2012 si art.71 C.penal interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b C.penal.
În baza art.12 din Legea nr.187/2012 si art.71 C.penal interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b C.penal.
În baza art.71 alin.5 C.penal pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii se suspenda si executarea pedepsei accesorii.
În baza art.71 alin.5 C.penal pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii se suspenda si executarea pedepsei accesorii.
În baza art.71 alin.5 C.penal pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii se suspenda si executarea pedepsei accesorii.
În baza art.71 alin.5 C.penal pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii se suspenda si executarea pedepsei accesorii.
În baza art.71 alin.5 C.penal pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii se suspenda si executarea pedepsei accesorii.
În baza art.71 alin.5 C.penal pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii se suspenda si executarea pedepsei accesorii.
În baza art.71 alin.5 C.penal pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii se suspenda si executarea pedepsei accesorii.
În baza art.71 alin.5 C.penal pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii se suspenda si executarea pedepsei accesorii.
În baza art.71 alin.5 C.penal pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii se suspenda si executarea pedepsei accesorii.
În baza art.71 alin.5 C.penal pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii se suspenda si executarea pedepsei accesorii.
În baza art.71 alin.5 C.penal pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii se suspenda si executarea pedepsei accesorii.
În baza art.71 alin.5 C.penal pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii se suspenda si executarea pedepsei accesorii.
In baza art.215 indice 1 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal si art.5 NCP si cu aplicarea art.375 si 396 alin.10 NCPP condamnă pe inculpatul […] pentru savarsirea infractiunii de delapidare la pedeapsa de 3 ani inchisoare.
În baza art. 81 C.pen. cu aplicarea art.5 NCP suspendă condiţionat executarea pedepsei de 3 ani închisoare pe o durata de 5 ani termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C.pen.
În baza art. 81 C.pen. cu aplicarea art.5 NCP suspendă condiţionat executarea pedepsei de 3 ani închisoare pe o durata de 5 ani termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C.pen.
În baza art. 81 C.pen. cu aplicarea art.5 NCP suspendă condiţionat executarea pedepsei de 3 ani închisoare pe o durata de 5 ani termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C.pen.
În baza art. 81 C.pen. cu aplicarea art.5 NCP suspendă condiţionat executarea pedepsei de 3 ani închisoare pe o durata de 5 ani termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C.pen.
În baza art. 81 C.pen. cu aplicarea art.5 NCP suspendă condiţionat executarea pedepsei de 3 ani închisoare pe o durata de 5 ani termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C.pen.
In baza art.215 indice 1 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal si art.5 NCP si cu aplicarea art.375 si 396 alin.10 NCPP condamna pe inculpatul […], pentru savarsirea infractiunii de delapidare la pedeapsa de 3 ani inchisoare.
În baza art.12 din Legea nr.187/2012 si art.71 C.penal interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b C.penal.
În baza art.12 din Legea nr.187/2012 si art.71 C.penal interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b C.penal.
În baza art.12 din Legea nr.187/2012 si art.71 C.penal interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b C.penal.
În baza art.12 din Legea nr.187/2012 si art.71 C.penal interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b C.penal.
În baza art.12 din Legea nr.187/2012 si art.71 C.penal interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b C.penal.
În baza art.12 din Legea nr.187/2012 si art.71 C.penal interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b C.penal.
În baza art.12 din Legea nr.187/2012 si art.71 C.penal interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b C.penal.
În baza art.12 din Legea nr.187/2012 si art.71 C.penal interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b C.penal.
În baza art.12 din Legea nr.187/2012 si art.71 C.penal interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b C.penal.
In baza art.215 indice 1 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal si art.5 NCP si cu aplicarea art.375 si 396 alin.10 NCPP condamna pe inculpatul […] pentru savarsirea infractiunii de delapidare la pedeapsa de 3 ani inchisoare.
In baza art.26 rap. la art.215 indice 1 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal si art.5 NCP si cu aplicarea art.375 si 396 alin.10 NCPP condamnă pe inculpatul […] pentru săvârsirea fiecareia dintre cele 11 infractiuni de complicitate la delapidare la pedeapsa de 3 ani inchisoare.
In baza art.33 lit.a si art.34 alin.1 lit.b Cod penal aplică inculpatului […] pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare.
În baza art. 86 indice 1 C.pen. cu aplicarea art.5 NCP dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei de 3 ani închisoare pe o durata de 5 ani termen de încercare stabilit în condiţiile art. 86 indice 2 C.pen.
Pe perioada termenului de incercare inculpatul […] trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
– sa se prezinte la datele fixate la Serviciul de proba?iune
– sa anunte in prealabil orice schimbare de domiciliu, resedin?ă sau locuin?ă ?i orice deplasare care depaseste 8 zile, precum ?i intoarcerea
– sa comunice si sa justifice schimbarea locului de muncă
– sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele sale de existen?ă.
Se aduc la cuno?tin?a inculpatului consecin?ele nerespectării măsurilor de supraveghere prevazute de art.86 indice 4 Cod penal.
În baza art.71 alin.5 C.penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se suspenda si executarea pedepsei accesorii.
In baza art.26 rap. la art.215 indice 1 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal si art.5 NCP si cu aplicarea art.375 si 396 alin.10 NCPP condamna pe inculpatul […] pentru savarsirea infractiunii de complicitate la delapidare la pedeapsa de 2 ani inchisoare.
În baza art. 81 C.pen. cu aplicarea art.5 NCP suspendă condiţionat executarea pedepsei de 2 ani închisoare pe o durata de 4 ani termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C.pen.
În baza art. 81 C.pen. cu aplicarea art.5 NCP suspendă condiţionat executarea pedepsei de 2 ani închisoare pe o durata de 4 ani termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C.pen.
În baza art. 81 C.pen. cu aplicarea art.5 NCP suspendă condiţionat executarea pedepsei de 2 ani închisoare pe o durata de 4 ani termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C.pen.
În baza art. 81 C.pen. cu aplicarea art.5 NCP suspendă condiţionat executarea pedepsei de 2 ani închisoare pe o durata de 4 ani termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C.pen.
În baza art. 81 C.pen. cu aplicarea art.5 NCP suspendă condiţionat executarea pedepsei de 2 ani închisoare pe o durata de 4 ani termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C.pen.
In baza art.215 indice 1 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal si art.5 NCP si cu aplicarea art.375 si 396 alin.10 NCPP condamna pe inculpatul […] pentru savarsirea infractiunii de delapidare la pedeapsa de 2 ani inchisoare.
In baza art.215 indice 1 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal si art.5 NCP si cu aplicarea art.375 si 396 alin.10 NCPP condamna pe inculpatul […] pentru savarsirea infractiunii de delapidare la pedeapsa de 2 ani inchisoare.
În baza art. 81 C.pen. cu aplicarea art.5 NCP suspendă condiţionat executarea pedepsei de 2 ani închisoare pe o durată de 4 ani termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C.pen.
In baza art.215 indice 1 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal si art.5 NCP si cu aplicarea art.375 si 396 alin.10 NCPP condamna pe inculpatul […], pentru savarsirea infractiunii de delapidare la pedeapsa de 2 ani inchisoare.
In baza art.215 indice 1 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal si art.5 NCP si cu aplicarea art.375 si 396 alin.10 NCPP condamna pe inculpatul […], pentru savarsirea infractiunii de delapidare la pedeapsa de 2 ani inchisoare.
In baza art.215 indice 1 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal si art.5 NCP si cu aplicarea art.375 si 396 alin.10 NCPP condamna pe inculpatul […], pentru savarsirea infractiunii de delapidare la pedeapsa de 2 ani inchisoare.
In baza art.16 din Legea nr.255/2013 constată incetarea de drept a măsurilor preventive a obligarii de a nu parasi tara luate fata de inculpatii […], […], […],[…], […], […], […], precum si masura liberarii provizorii sub control judiciar luata fata de […].
In baza art.16 alin.3 din Legea nr.255/2013 ?i art.202 alin.1 NCPP respinge cererea procurorului privind luarea fa?ă de inculpa?i a măsurii preventive a controlului judiciar ca nefondata.
In baza art.404 alin.4 NCPP deduce din pedeapsa aplicată inculpatului […] durata re?inerii ?i arestării preventive de la data de 10.08.2012 pana la data de 30.08.2013 inclusiv.
In baza art.404 alin.4 NCPP deduce din pedeapsa aplicata inculpatilor […], […], […], […], […], durata retinerii si arestarii preventive de la data de 10.08.2012 pana la data de 6.09.2013 inclusiv.
In baza art.404 alin.4 NCPP deduce din pedeapsa aplicata inculpatilor […] si […] durata retinerii si arestarii preventive de la data de 9.08.2012 pana la data de 6.09.2013 inclusiv.
In baza art.404 alin.4 lit.c ?i f NCPP in ref. la art. 249 alin.4 si 5 NCPP dispune ridicarea masurii asiguratorii a sechestrului judiciar dispusa prin Ordonanta din data de 2.09.2013 si restituirea urmatoarelor sume către inculpa?i ?i depuse la CEC BANK CONSTANTA.
In temeiul art.112 alin.1 lit.a, b si e NCPP dispune confiscarea speciala a celorlalte bunuri ridicate cu ocazia perchezitiilor domiciliare din data de 9.08.2013, respectiv sacii de plastic si produsele petroliere.
Respinge cererea inculpatului […] privind restituirea autoturismului Opel Frontera ca nedovedita.
In baza art.397 NCPP admite in parte actiunea civila formulata de partea civila […] S.A.
Obligă inculpatul […] la plata sumei de 6161 lei către partea civilă reprezentand prejudiciu nerecuperat.
In baza art.25 NCPP constată ca prejudiciul in suma de 7661 lei pentru fiecare din ceilalti 12 inculpati a fost recuperat prin plata.
In baza art.274 NCPP obligă pe fiecare inculpat la plata sumei de 800 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut că la data de 12.04.2013, organele de poliţie din cadrul Secţiei 2 Poliţie Rurală Mihail Kogălniceanu s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că mai mulţi mecanici de locomotivă angajaţi ai […], care îşi desfăşoară activitatea în zona […] – […], îşi însuşesc importante cantităţi de motorină din rezervoarele locomotivelor pe care le conduc, motorină pe care o valorifică ulterior în scopul obţinerii de profit, existând indicii de comitere a infracţiunii de „delapidare”, prevăzută şi pedepsită de art. 215 1 alin. 1 Cod penal.
Sesizarea din oficiu a survenit ca urmare a faptului că, în cadrul activităţilor ce se desfăşurau în dosarul penal nr. 43/P/2013, aflat în supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, (în care se efectuează cercetări cu privire la mai multe furturi de cupru şi alte materiale feroase din parcul eolian aflat în dezvoltare pe raza comunelor […] şi […]), au rezultat date privitoare la numitul […], din com. […], care în mod regulat şi la intervale relativ scurte de timp, achiziţiona motorină de la mai mulţi mecanici de locomotivă, angajaţi ai […], care tranzitează zona […] – […], motorină pe care o vindea ulterior unor terţe persoane.
In cadrul dosarului penal nr. 43/P/2013 au fost obţinute autorizaţiile de interceptare nr. 30 din 17.01.2013 şi nr. 60 din 13.02.2013, prin care s-a autorizat interceptarea convorbirilor şi comunicărilor telefonice efectuate de către numitul […], de la posturile telefonice nr. […] autorizaţia nr. 30) şi […] (autorizaţia nr. 60), autorizaţii ce au fost reînnoite de două ori succesiv, pentru perioade de câte 30 de zile.
Ca şi mod de operare, s-a constatat că mecanicii de locomotivă îl anunţau pe numitul […], cu câteva ore înainte de a tranzita zona cu locomotivele, acesta din urmă, la rândul său, îşi anunţa câţiva apropiaţi şi împreună, la apelul mecanicului de locomotivă, se deplasau într-o locaţie prestabilită, pe câmp, pe traseul trenurilor, unde mecanicii îi livrau motorina lui […], care achita o anumită sumă de bani, în funcţie de cantitatea de motorină.
Societatea „[…]” S.A. (denumită în continuare […]) este organizată la nivel naţional pe sucursale, în aria teritorială unde s-a desfăşurat activitatea infracţională operând Sucursala Muntenia-Dobrogea, iar mecanicii de locomotiva inculpati in cauză sunt angajaţi ai Depoului […] Constanţa.
Toate locomotivele de pe această rută sunt dotate cu o instalaţie de măsurare şi înregistrare a consumului de combustibil şi a turaţiilor motorului diesel, denumită ICL, precum şi cu o instalaţie de măsurare a vitezei, denumită IVMS.
Cele două instalaţii înregistrează valorile consumului de combustibil, turaţiei motorului şi ale vitezei din fiecare moment, iar la sfârşitul fiecărei luni, înregistrările se stochează în memoria unităţii P.C. de la sediul Depoului […], unde sunt analizate şi interpretate de conducerea societăţii.
Modalitatea de sustragere a motorinei de către mecanici are la bază un mecanism menit a induce în eroare cele două instalaţii de înregistrare ce urmează a fi explicat, motiv pentru care conducerea unităţii nu putea să sesizeze sustragerile de motorină prin interpretarea înregistrărilor instalaţiilor respective.
Astfel, consumul normal al unei locomotive care nu se află în sarcină (echivalentul mersului „pe liber’ la autoturisme) este de aproximativ 0,4 kg/minut, iar consumul normal pentru o locomotivă aflată în sarcină, care variază în funcţie de criteriile enumerate mai sus se situează în jurul valorii de 4 kg/minut la o turaţie medie a motorului de 500 – 600 rotaţii/minut.
Mecanicii de locomotivă, pentru a sustrage motorina în aşa fel încât acest lucru să nu fie sesizabil pe înregistrările ICL şi IVMS, puneau în funcţiune următorul mecanism: pe porţiuni ale traseului cu relief în pantă, unde trenul se putea deplasa cu o viteză normală pentru sectorul de drum, respectiv fără ca motoarele de tractare să fie puse în funcţiune, opreau alimentarea cu curent a motoarelor de tracţiune şi anulau funcţionarea acestora prin decuplarea unei siguranţe denumite excitaţia separată a generatorului principal. În acest mod funcţiona doar motorul principal, iar consumul de combustibil se reducea cu aproximativ 50% faţă de consumul ci motoarele de tracţiune în funcţiune. în acelaşi timpi turau motorul principal până la valoarea medie de 500 – 600 rotaţii/minut şi cuplau o instalaţie artizanală prevăzută cu furtun la orificiul de aerisire al capacului filtrului de motorină, după care desfiletau dopul-şurub al aceluiaşi capac, fapt ce determina pomparea combustibilului prin orificiul de aerisire şi combustibilul astfel pompat era colectat în saci cu ajutorul furtunului din instalaţia artizanală. Cantitatea de combustibil pompată prin orificiul de aerisire era înregistrată de instalaţia ICL ca şi consum de combustibil al motorului.
Din probele administrate a rezultat că majoritatea mecanicilor de locomotivă cunoşteau această modalitate de sustragere a combustibilului şi o bună parte dintre aceştia o şi puneau în aplicare.
Combustibilul astfel sustras era valorificat de către mecanicii de locomotivă cu ajutorul mai multor complici care cumpărau cu regularitate de la aceştia importante cantităţi de motorină.
Inculpatul […], în sarcina căruia s-a reţinut comiterea a 11 infractiuni de complicitate la delapidare în formă continuata era cel care achiziţiona de la mecanicii inculpaţi în cauză cele mai mari cantităţi de motorină, pe care la rândul lui o valorifica către diverse persoane, ajungând astfel să fie cunoscut în localitatea de domiciliu şi nu numai drept un adevărat dealer de motorină.
Astfel, din primele investigaţii, s-a stabilit că inculpatul […] achiziţiona motorină de la mecanici de locomotivă din cadrul […], care sustrăgeau motorina din rezervoarele locomotivelor pe care le conduceau.
S-a constatat că, la fiecare livrare, […] achiziţiona de la mecanicii de locomotivă circa 700 – 1000 litri de motorină.
Din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în cadrul dosarului penal nr. 43/P/2013 a rezultat că mecanicii de locomotivă implicaţi în această activitate utilizau posturile telefonice cu numerele de apel ….
Astfel, au fost obţinute autorizaţiile nr. 165, 166,167,168,169,170,171,172 din data de 15.04.2013 emise de către Judecătoria Constanţa, pentru nr. de telefon […] şi […], utilizator […] şi mecanicii de locomotivă utilizatori ai posturilor telefonice […], […], […] şi […].
Din informaţiile obţinute din interceptări a rezultat că motorina pe care […] o obţinea de la mecanicii de locomotivă era depozitată la domiciliul său, la locuinţa tatălui său, inculpatul […], din comuna […], precum şi la domiciliul inculpaţilor […] şi […].
S-a constatat că inculpatul […] împreună cu mecanicii de la care cumpăra motorină, vorbeau codificat, ferindu-se să nu fie descoperiţi, folosind cuvinte ca „lapte”, „zeamă”, „oi, „brânză”, „peşte” etc. atunci când se refereau la motorina însuşită. De asemenea, un punct de reper al lor, pe care îl foloseau în mod constant, este „la machedonul”, relevante în acest fiind şi conversaţiile din data de 26.05.2013, orele 07.38.53 dintre […] şi un DOMN şi din data de 26.05.2013, ora 07.04.35 dintre […] şi o altă persoană notată cu DOMN. De altfel, aproape de fiecare dată când avea loc o livrare de motorină, mecanicii de locomotivă îl anunţau telefonic pe inculpatul […] în momentul în care se aflau „la machedonul”, pentru ca acesta să aibă timpul necesar pentru a se deplasa la locaţia de livrare. în legătură cu această din urmă locaţie, au fost folosite diverse puncte de reper, respectiv „la RMK”, „la IAS”, „la maluri”, „la grădină”, „la DERIN”, „la siloz” etc., după cum rezultă din convorbirile telefonice interceptate în cauză.
Inculpatul […] era sprijinit în activitatea sa de către ceilalţi inculpaţi cercetaţi pentru infracţiunea de complicitate la delapidare, în sensul că unii dintre aceştia îl însoţeau şi ajutau la locurile de livrare a motorinei, pe traseul liniei de cale ferată sau, în lipsa acestuia, asigurau preluarea motorinei de la mecanici, cum este cazul inculpaţilor […], […], zis „[…]”, […] şi […], dar îl ajutau şi în activitatea ulterioară de valorificare a motorinei către diverşi clienţi. Alţii, respectiv inculpaţii […], […] şi […] îl sprijineau prin aceea că depozitau la domiciliile lor parte din motorina achiziţionată de la mecanicii de locomotivă şi îl ajutau să o comercializeze către diverşi clienţi.
De asemenea, este relevantă şi convorbirea dintre numitul […] şi numitul […] zis „[…]”, din data de 20.03.2013, ora 17.47.41, când numitul […] îl trimite pe „[…]”, la tatăl său, la casă, pentru a lua „balotul acela”, în scopul de a-1 da unui client care îl suna în prealabil pe […], la data de 20.03.2013, ora 17.46.17.
In cadrul convorbirii din data de 14.06.2013, ora 06.39, […] îl îndrumă pe un client să meargă „la moşu” să ia un bidon de motorină, după care, la ora 07.24, numitul […] apelează nr. de telefon 0726400933, utilizat de către tatăl său, pe care îl înştiinţează că urmează să vină un client pentru un bidon de motorină şi i se adresează folosind apelativul „mata”.
[…] mai îndrumă şi alţi clienţi „la moşu”, conform conversaţiilor din data de 03.03.2013, ora 05.08 şi cea din data de 16.04.2013; ora 20.02, când un client îi spune lui […] că ar fi vrut să ia motorină tot de „la moşu” întrucât are compresor.
In acest sens este şi conversaţia din data de 21.07-2013, ora 18.46.44, purtată iniţial între numita […] şi […] cu privire la nişte bidoane cu motorină care nu se mai găsesc şi ulterior între acesta din urmă şi tatăl său, numitul […].
De asemenea, din actele şi lucrările dosarului rezultă faptul că numitul […] depozitează motorină la numitul „[…]”, care îl ajută pe acesta şi să vândă motorina, identificat în persoana inculpatului […], astfel cum rezultă din convorbirile interceptate şi din procesele-verbale încheiate de către organele de poliţie.
Inculpatul […] este utilizator al postului telefonic numărul […] şi este ajutat că către o persoană de sex feminin pe nume „[…]”, utilizatoare a postului telefonic numărul […], identificată în persoana soţiei sale, inculpata […], care în lipsa soţului său, se ocupă cu livrarea de motorină către clienţi şi de încasarea sumelor de bani plătite de către aceştia, rezultând că are şi un caiet în care trece clienţii în cazul în care vinde pe datorie.
Relevante în acest sens sunt convorbirile din data de 11.03 ora 06.02 dintre […] şi inculpatul […] – utilizatorul postului telefonic nr. […], după o livrare de motorină de la mecanicii de locomotivă, când i-a cerut acestuia să pregătească banii, din data de 12.03.2013, ora 17.47, din data de 18.03.2013, ora 06.30, când imediat după livrarea unei cantităţi de motorină de către mecanici, motorină luată de către numitul […] împreună cu numitul […] zis „[…]”, numitul […] este apelat de către […] care îi spune să îi deschidă lui „[…]”.
De asemenea, în acesta sens este şi convorbirea din data de 19.05.2013, ora 14.17, când un client este trimis de către […] la […], şi cele din datele 20.05.3013, ora 10. 31, 26.05.2013, ora 08.59, când sunt trimişi clienţi la […].
In ceea ce priveşte ajutorul dat de către inculpata […], sunt relevante convorbirile pe care […] le are cu diferiţi clienţi, cu numitul […] şi chiar direct cu aceasta, la numărul de telefon […].
Astfel, posesorului numărului de telefon […], […] îi spune să treacă pe la […] să îl treacă pe caiet.
La data de 23.05.2013, ora 07.19, numitul […] vorbeşte cu numitul […], căruia îi trimite un client, iar acesta din urmă îi răspunde că este […] acasă.
Din probele administrate rezultă faptul că inculpatul […] era ajutat în comiterea infracţiunilor şi de către inculpatul […], zis „[…]”, atât la luarea motorinei de la mecanicii de locomotivă cât şi la efectuarea livrărilor către diferiţi clienţi.
Inculpatul […], zis „[…]” a fost identificat şi pe baza informaţiilor dintr-un alt dosar penal întocmit pentru infracţiunea prev. de art. 86 al. 1, întrucât a fost depistat in timp ce conducea autoturismul marca OPEL FRONTERA, gri metalizat, cu nr. de înmatriculare […] (Bulgaria), ce aparţine inculpatului […], în interiorul căreia s-a găsit un bidon de 20 l , ce prezenta urme de culoare neagră cu aspect de motorină.
Inculpatul […], zis „[…]”, este utilizatorul nr. de telefon […].
Modalitatea de operare este următoarea: numitul […] este contactat de către mecanicii de locomotivă, cu privire la ora aproximativă la care vor ajunge cu trenul la punctul de întâlnire stabilit. De asemenea, mecanicii anunţă când trec de anumite puncte de reper. În acest timp, inculpatul […], zis „[…]”, este anunţat de către […], să se pregătească. Relevante în acest sens sunt discuţiile premergătoare livrărilor, din datele 24.02.2013, orele, 15.35, 19,36; 09.03.2013, ora 09.19; 11.03.2013, ora 06.22; 15.03.2013, ora 15.19;18.03.2013, ora 05.22; 19.03.2013, ora 06.40;21.03.2013, ora 22.21; 26.05.2013, 07.50, 28.05.2013, ora 05.58, 07.06.2013, ora 03.59, 13.06.2013, ora 21.26;
Totodată, inculpatul […], zis „[…]”, îl ajută pe inculpatul […] să distribuie motorina către clienţi. De cele mai multe ori clienţii iau legătura cu numitul […], şi acesta îl anunţă pe „[…]” să se ducă la bloc, la locuinţa lui sau „la moşu”, la locuinţa inculpatului […], tatăl lui […], de unde să le dea motorină clienţilor.
O contribuţie asemănătoare la săvârşirea faptelor o are şi inculpatului […] zis „[…]”. Acesta îl ajută pe inculpatul […] la livrările efectuate de către mecanici, fiind anunţat în prealabil să se pregătească.
La săvârşirea faptelor, împreună cu inculpatul […], participă şi numita „[…]”, identificată în persoana inculpatei […], concubina acestuia.
Inculpata […] îl însoţeşte pe inculpatul […], atât la ridicarea motorinei de la mecanici, cât vânzării acesteia către clienţi.
Motorina obţinută de către inculpatul […] era cumpărată în cantităţi mari de numitul […], posesor al nr. de telefon […], care găsea şi clienţi acestuia.
Relevante sunt convorbirile din datele 24.02.2012, ora 14.23, când discută despre preţul motorinei, 25.07.2014, 27.07.2013, 20.40, 28.02.2013, ora 13.27, când vorbesc despre calitatea motorinei, 15.03.2013, 20.03.2013.
„[…]” a fost identificat în persoana martorului […] care, fiind audiat la data de 14.08.2013, a declarat că îi cunoaşte de mai mult timp pe inculpaţii […] şi […], zis „[…]” şi că în urmă cu aproximativ doi ani de zile a aflat de la inculpatul […] că acesta are motorină de vânzare, la preţul de 4,5 lei litrul Inculpatul i-ar fi propus martorului ca în cazul în care ar fi auzit despre persoane doritoare să cumpere motorină, să intermedieze legătura dintre „client” şi inculpat, ceea ce martorul, conform propriei declaraţii, a şi făcut.
De altfel, martorului […] i-au fost prezentate transcrierile convorbirilor telefonice interceptate şi existente la dosarul cauzei, pe care le-a purtat cu inculpatul […] şi le-a recunoscut ca fiind reale şi purtate de el.
Acelaşi martor a afirmat că una dintre persoanele căreia i-a oferit numărul de telefon al inculpatului […], în scopul achiziţionării de motorină de la acesta, este numitul […].
Martorul […] a fost identificat şi audiat la data de 15.08.2013, iar declaraţia acestuia se coroborează cu cea a martorului […], în sensul că a existat o situaţie când cel din urmă i-a oferit primului numărul de telefon al inculpatului, în scopul achiziţionării de motorină de la acesta.
Un alt „client” a fost identificat în persoana, martorului […]. Acesta, prin declaraţia din data de 15.08.2013, a afirmat că îl cunoaşte pe inculpatul […] şi că de doi ani de zile ştie că acesta se ocupă cu vânzarea de motorină. Martorul a recunoscut atât convorbirile interceptate şi redate în cuprinsul proceselor-verbale existente lai dosarul cauzei, purtate de el cu inculpatul, precum şi faptul că a cumpărat de două ori motorină de la inculpat, 100 de litri, respectiv 15 litri. A precizat martorul că de fiecare dată, motorina i-a fost dată de către inculpatul […], zis „[…]”, de la domiciliul inculpatului […], şi cunoştea că suma de bani pe care a plătit-o în schimbul motorinei îi era destinată inculpatului […].
De asemenea, a fost verificat telefonul mobil găsit asupra inculpatului […] cu ocazia prinderii în flagrant şi s-a constatat că numărul de telefon folosit de acesta era […], iar în agenda telefonică inculpatul avea notate numere de telefon ale coinculpaţilor […], […], […] şi […] zis […].
Numărul de telefon al inculpatului […] apare şi în interceptările telefonice şi chiar poartă convorbiri relevante în ceea ce priveşte activitatea infracţională cu motorina. Un exemplu în acest sens este convorbirea din data de 06.05.2013, ora 13:44, când inculpaţii […] şi […] folosesc expresia „daţi drumul la oi”, expresie despre care s-a stabilit din interpretarea tuturor interceptărilor telefonice coroborată cu declaraţiile inculpaţilor care au recunoscut faptele că semnifica pregătirea unei livrări de motorină.
Şi în agenda telefonică a inculpatului […] au fost identificate numere de telefon ale coinculpaţilor […], […], […], […], […] şi […].
Tot cu privire la activitatea infracţională a inculpaţilor cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la delapidare, din declaraţiile inculpaţilor mecanici de locomotivă, care au recunoscut faptele, rezultă că inculpatul […] se deplasa de obicei îl locurile unde se realizau de obicei livrările de motorină cu un autoturism de teren de culoare închisa şi însoţit de unul sau doi bărbaţi şi chiar de o femeie în unele situaţii. Acest aspect se coroborează atât cu. interceptările telefonice cât şi cu rezultatul acţiunii de prindere în flagrant a inculpatului […], când acesta a fost surprins la locul faptei fiind însoţit de inculpatul […] şi folosind autoturismul de teren marca Opel Frontera cu numărul de înmatriculare […], proprietatea inculpatului. Documentele autovehiculului respectiv au fost găsite asupra inculpatului […] în momentul în care acesta a fost prin şi reţinut pe raza municipiului Constanţa, după ce anterior fugise de la faţa locului în timpul acţiunii de prindere îl flagrant.
La data organizării flagrantului erau puse în aplicare autorizaţiile nr. 282 din 26.07.2013, pentru înregistrarea de imagini privind imobilul de la adresa1 de domiciliu a inculpatului […] şi autorizaţia nr. 385 din aceeaşi dată privind localizarea prin GPS a autoturismului Opel Frontera cu numărul de înmatriculare […]. Datele rezultate în urma exploatării celor două autorizaţii se coroborează întocmai cu procesul-verbal de constatare a acţiunii flagrante.
De asemenea, exista şi convorbirile din datele 02.06.2013, ora 15,23, 05.06.2013, ora 22.19, 06.06.2013, ora 01.10, 08.06.2013, ora 15.49, 08.06.2013, ora 19,21, 12.06.2013, ora 21.22, 20.06.2013, ora 18.16, când numitul […] livrează motorină celorlalţi învinuiţi cercetaţi pentru complicitate la infracţiunea de delapidare, dar şi numitului […].
Faptul că inculpatul […] sustrage motorină din rezervoarele locomotivelor şi valorifica cu ajutorul complicilor cercetaţi în cauză rezultă şi din declaraţiile învinuiţilor […], […], […], […] […], dar şi ale martorilor […], […], […]. Fără a detalia fiecare dintre aceste declaraţii, se poate observa cu uşurinţă ca […] este numele cel mai des întâlnit în relatările susnumiţilor cu privire la mecanicii de locomotivă despre care cunoşteau că sustrag şi vând motorină, ori care se lăudau în discuţiile din mediul mecanicilor că ar fi făcut acest lucru.
De asemenea, în cadrul convorbirilor de la ora 05:25:52, inculpatul […] îl anunţă pe inculpatul […] că urmează să îi livreze 10 saci de la prima locomotivă, opt de la cea de-a doua şi de la cea de-a treia îi spune inculpatului […] că îl va anunţa „[…]”, adică inculpatul […], despre numărul de saci ce urmau a fi livraţi.
Inculpatul […], mecanic de locomotivă, utilizator al nr. de telefon din 27.05.2013, ora 23.29, 01.06.2013, ora 21.41; 11.06.2013, ora 22.04, 28.06.2013, ora 03.51, figureaza cu ocazia livrărilor, cât şi in conversaţiile dinte aceştia 31.05.2013, ora 03.03; 09.06.2013, ora 10.50; 12.06.2013, ora 05.29, 30.06.2013, ora 04.00, conversaţiile din 24.06.2013, ora 04.14, când […] vorbeşte cu inculpatul […], despre faptul că […] ar vrea să le dea mai puţini bani pe motorina şi cea dintre inculpatul […] şi inculpatul […] din 05.06.2013, ora 14.29.
Relevante sunt convorbirile din data de 24.06.2013, ora 04:07, 04:11, 04:13, 04:14, când […] discută cu inculpaţii […] şi […] de la care cumpărase motorină in aceeaşi noapte, iar după livrare au existat nelămuririi cu privire la preţul plătit de […].
In timpul convorbirii mecanicul îi reproşează lui […] că i-ar fi plătit doar „treişpe cinci sute pe opt”, după care […] îl întreabă pe mecanic: „Băi nentule, nu-i unu opt sute mă?, referindu-se la preţul pentru un sac. Imediat, îl invită pe […] să facă socoteala, adresându-i-se la modul: „Şi cât vine? Opt saci cu…, cu unu opt sute? Treişpe cinci sute vine?”
La finalul discuţiei, […], după ce face socoteala, îşi dă seama că a greşit, că preţul pentru opt saci ar fi „paişpe” şi îi spune mecanicului că o să îi dea diferenţa de bani faţă de preţul de „treişpe cinci sute” pe care i-1 plătise în timpul livrării.
Din convorbirile la care s-a făcut referire anterior rezultă două aspecte importante şi anume, pe de o parte, faptul că livrarea de motorină a avut loc, iar pe de altă parte, inculpaţii au oferit detalii legate de preţurile practicate atât pentru un litru de motorină cât şi pentru un sac. Pe baza acestor informaţii, dar nu numai, s-a stabilit că preţul unui sac de motorină, pe care mecanicii de locomotivă îl livrau inculpatului […] era de 180 lei, iar cantitatea de motorină dintr-un asemenea sac era de circa 45 litri.
Aceste date referitoare la preţ şi cantitatea de motorină dintr-un sac, rezultă şi din declaraţiile inculpaţilor […], […] şi […], care au recunoscut fapta, precum şi din declaraţia martorului […].
Cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la data de 09.08.2013 la locuinţa inculpatului […], au fost descoperite printre altele doua sigilii cu seriile 6139 şi 5739, un număr total de 53 de saci de genul celor descoperiţi cu ocazia efectuării acţiunii de prindere în flagrant a inculpatului […], 9 role saci menajeri de capacitate 120 litri, 6 ghemuri de aţă de culoare gri şi un capac pentru dezamorsarea pompei de transfer motorină.
Cu privire la activitatea de sustragere a motorinei din locomotive realizate de către inculpatul […], învinuitul […] declară că dintre cei cu care a lucrat el pe tură, împreună cu […] a dat de cele mai multe ori motorină lui […], aspect ce se coroborează cu interceptările convorbirilor telefonice realizate în cauză şi cu situaţiile puse la dispoziţie de […] privind programul trenurilor în zilele livrărilor de motorină.
In referire la activitatea infracţională a inculpatul […] au făcut precizări şi martorii […], […] şi […], care aveau cunoştinţă din relatările propriilor colegi despre faptul că pe „secţia” MEDGIDIA – TULCEA, mecanicii de locomotivă sustrăgeau motorină din rezervoarele locomotivelor, iar inculpatul […] era unul dintre cei care afirmau că ar face acest lucru.
Cu privire la inculpatul […], utilizator al nr. de telefon 0720131827, sunt relevante conversaţiile din data de 25.05.3013, ora 12.50, 13.12, dintre inculpatul […] şi inculpatul […], când are loc o livrare, dar şi cele din data de 01.06.2013, ora 10.25 şi 19.03.2012, ora 10.37, dintre […] şi […], din timpul altor livrări, când numitul […] spune că se află împreună cu „[…]” sau cu „[…]”, referindu-se la numitul […].
Cu ocazia percheziţiei domiciliare din data de 09.08.2013, de la locuinţa inculpatului […] au fost ridicate mai multe bunuri reprezentând mijloace de probă, respectiv 38 de saci constituiţi din saci din rafie în interiorul căruia era introdus un alt sac de plastic transparent şi un alt sac de plastic negru, 30 de saci din plastic transparent şi 52 de saci din rafie, diverse cantităţi de produs petrolier, alţi recipienţi de diverse capacităţi, fără conţinut, sigilii inscripţionate „Muntenia Dobrogea”, dar şi un capac metalic de culoare roşie despre care inculpatul a afirmat la momentul percheziţiei că este un capac de la filtrul de combustibil de locomotivă.
Cu privire la inculpatul […], s-a stabilit că foloseşte numărul de telefon […], pe care 1-a utilizat pentru a comunica cu inculpatul […], relevante fiind convorbirile din 22.07.2013 ora 20:44, 03.08.2013, ora 02:47, 04.08.2013, ora 21:21, precum şi convorbirile din 08.08.2013 ora 18:27 şi următoarele, acestea din urmă fiind cele care au precedat flagrantul din noaptea de 08 spre 09 august 2013.
Martorii […], […], […] şi învinuiţii, […] şi […], au dat declaraţii prin care au precizat că inculpatul […] obişnuia să vândă motorină din rezervorul locomotivei, iar învinuitul […] a declarat că a cumpărat motorină de la acesta.
Inculpatul […] este cel care se afla de serviciu şi i-a livrat motorină inculpatului […] în dimineaţa zilei de 09.08.2013, când a avut loc acţiunea de prindere în flagrant.
Foaia de parcurs aferentă locomotivei pe care îşi efectua serviciul inculpatul în momentul flagrantului, a fost pusă la dispoziţia organelor de urmărire penală, în original, de către […] S.A. şi s-a constatat că aceasta prezenta modificări ale scrisului în rubricaţia privind orele de plecare/sosire.
De asemenea, şi inculpatul […], mecanic de locomotivă, utilizator al nr. de telefon […], livrează motorină inculpatului […] şi nu numai acestuia.
Relevante în acest sens sunt conversaţiile din data de 19.03.2013, ora 06.12.; data 27.04.2013, ora 15.18, ora 02.06.2013, ora 20.32.
Din conversaţia din data de 25.06.2013, ori 14.29, purtată între inculpatul […] şi inculpatul […], tot mecanic de locomotivă,, utilizator al nr. […], din care rezultă faptul că acesta din urmă îl roagă pe inculpatul […], să îi ţină aproximativ 100 de litri de motorină pentru un fin de-ai săi, la el acasă, întrucât inculpatul […], nu mai are loc la el la bloc.
De la locuinţa acestuia a fost ridicată cu ocazia percheziţiei domiciliare au fost ridicate sumele de 2700 lei şi 5100 euro asupra cărora a fost instituită măsura asiguratorie a sechestrului.
Martorii […], […] şi învinuiţii […] şi […] au dat declaraţii prin care au precizat că inculpatul […] obişnuia să vândă motorină din rezervorul locomotivei, iar învinuitul […] a declarat că a cumpărat motorină de la acesta.
De asemenea, inculpatul […], cu ocazia audierii olografe, a declarat că a efectuat serviciul pe tură cu inculpatul […] şi că împreună obişnuiau să vândă motorină sustrasă din rezervorul locomotivei.
?i învinuitul […], mecanic de locomotivă, utilizator al nr. de telefon […] participă la săvârşirea faptelor, relevante fiind conversaţiile din datele de 13.06.3013, ora 17.4 dintre acesta şi […], cu ocazia unei livrări când aceştia vorbesc să îl anunţe despre livrare pe […], iar ulterior la data de 13.06.3013, ora 21.24, […] îl contactează pe […] şi îl anunţă despre livrare, cât şi conversaţia din 06.06.2013, ora 07.39 dintre […] şi […], din timpul unei livrări, când […] spune că este în tren cu o persoană dactilografiată în mod eronat în procesele-verbale „SEVAT”.
Din analiza foilor de parcurs din data de 06.06.2013, la ora 07:39, inculpaţii […], […] şi învinuiţii […] şi […], au efectuat transporturi cu trenul 93311, de unde rezultă că la livrarea din data mai sus ora menţionată a participat şi […].
Cu ocazia percheziţiei domiciliare din data de 09.08.2013 de la locuinţa numitului […] au fost ridicaţi mai mulţi saci din rafie, precum şi saci de genul folosiţi pentru colectarea combustibilului sustras, role de saci menajeri de culoare neagră cu capacitatea de 120 litri, un ghem de funie, un furtun de aproximativ 2 metri, şi recipienţi din plastic cu capacitatea de 20 litri fiecare, toate aceste bunuri fiind pretabile la a fi folosite în realizarea activităţii infracţionale a inculpatului.
Martorii […] şi […] au precizat că şi învinuitul […] era cunoscut drept unul dintre mecanicii care se ocupau cu sustragerea şi vânzarea de motorină şi în legătură cu învinuitul […], trebuie precizat că acesta efectua serviciul în mod obişnuit cu învinuitul […], cei doi alternând funcţiile de mecanic şi mecanic ajutor.
Martorul […] a declarat că ştia despre învinuitul […] că obişnuia să sustragă motorină din rezervorul locomotivei, dar în cantităţi mai mici decât alţi mecanici.
De asemenea, învinuitul […] 1-a indicat şi pe învinuitul […] ca fiind unul dintre mecanicii de locomotivă care i-au propus să îi vânda motorină.
Invinuitul […], deşi nu apare în interceptările telefonice din dosar, acest lucru este explicabil prin faptul că la fiecare livrare a fost mecanic ajutor al inculpatului […], inclusiv la livrarea din ziua flagrantului, iar apelurile telefonice către inculpatul […] erau efectuate de către inculpatul […].
Cu privire la învinuitul […], inculpatul […] a declarat că la data realizării flagrantului învinuitul […] a fost cel care a umplut sacii cu motorină şi tot el i-a dat inculpatului […] din locomotivă prin uşa aflată în partea mediană a sălii maşinilor.
De asemenea, inculpatul […] a declarat că de obicei de sustragerea efectivă motorinei se ocupa învinuitul […], iar banii obţinuţi din vânzare motorinei către […] îi împărţeau în mod egal.
Din declaraţia martorului […] rezultă ca învinuitul […] se ocupa cu sustragerea de motorină, iar din declaraţia învinuitului […] rezultă că a cumpărat motorină de la învinuitul […].
Cu privire la învinuitul […], datele obţinute în urma interceptărilor telefonice relevă ca acesta a desfăşurat un număr mare de acte materiale livrând motorina la diferite intervale de timp inculpatului […], precum şi învinuiţilor […], […], şi numitului […] zis „[…]”. Acesta utiliza numărul de telefon […], număr care a fost interceptat, iar cu ocazia audierii i s-ai prezentat învinuitului […] procesele-verbale de redare a convorbirilor interceptate, convorbiri care acesta le-a recunoscut ca fiind reale şi purtate de el.
Datele în care au avut loc livrările de motorină efectuate de către învinuitul […] corespund cu datele când acesta a fost de serviciu conform situaţiei puse la dispoziţie de […].
Martorul […] a declarat că în luna martie 2013 a efectuat o tură de serviciu cu învinuitul […] şi în timp ce se deplasau cu trenul dinspre MEDGIDIA către TULCEA i-a dat de înţeles că vrea să sustragă motorină, dar nu mai ştie cum s-a exprimat. Martorul nu a vrut să se implice în nici un fel şi i-a spus şi învinuitului acest lucru. Ulterior învinuitul a făcut mai multe deplasări din punctul de conducere în sala maşinilor, iar când trenul a ajuns în zona IAS […], învinuitul a redus viteza trenului până la aproximativ 10 kilometri pe oră. Din toate aceste activităţi, martorul a înţeles că învinuitul a sustras motorină din rezervorul locomotivei pe acel traseu, dar susţine că nu a văzut efectiv acest lucru.
Declaraţia martorului se coroborează cu faptul că aşa cum rezultă din situaţia pusă la dispoziţie de […], la data de 19.03.2013, învinuitul […] şi martorul au format echipajul locomotivei […] împingătoare de la trenul 31732, iar la acea dată s-a efectuat o livrare de motorină către inculpatul […].
Şi cu privire la acest învinuit au fost oferite informaţii de către învinuitul […] cum că i-ar fi propus să îi vândă motorină.
Invinuitul […], mecanic de locomotivă, utilizator al nr. de telefon […], a livrat motorină inculpatului […], în acest sens fiind relevante conversaţiile din datele de 05.07.2013, ora 18:54, 09.07.2013, ora 03.45, 12.07.2013, ora 06.35.
Cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la locuinţa învinuitului […] au fost ridicate sumele de 2750 dolari şi 7300 lei. Pentru suma de 7300 lei s-a instituit măsura asiguratorie a sechestrului, iar suma de 2750 a fost restituită, întrucât s-a dovedit că aparţine fiului învinuitului. Martorii […] şi […] au declarat că aveau cunoştinţă despre faptul dl învinuitul […] sustrăgea motorină din rezervorul locomotivei pe care o vindea ulterior, iar învinuitul […] a declarat că a cumpărat motorină de la învinuitul […].
In perioada 28.08.2013-29.08.2013 a fost efectuată o reconstituire cu învinuitul […] fiind folosit un tren cuplat la două locomotive în condiţii asemănătoare cu cele din timpul sustragerilor de motorină. Cu ocazia acestei activităţi învinuitul a indicat şi a explicat cu lux de amănunte modalitatea folosită pentru a sustrage combustibil din rezervorul locomotivei, modalitate cu privire la care atât acesta, cât şi învinuitul […] făcuseră declaraţii anterior. S-a constatat în urma reconstituirii ca modalitatea pusă în practică a fost una eficientă, îl sensul că pe sectorul de cale ferată cuprinsă între Gara TULCEA MĂRFURI şi IAS […], s-a reuşit umplerea a 4 saci cu motorină, în cantităţi totală de 166,72 litri.
Analizand toate probele administrate in cauza in faza de urmarire penala, instanta a constatat ca sunt pe deplin dovedite existenta infractiunilor, precum si savarsirea lor cu vinovatie de catre inculpati.
Instanta a respins cererea procurorului de schimbare a incadararii juridice pe legea noua deoarece lega mai favorabila este legea veche, avand in vedere ca institutia individualizarii pedepselor reglementata de Codul penal vechi este mai favorabila inculpatilor decat cea reglementata de Noul Cod penal care nu mai reglementeaza de exemplu suspendarea conditionata a executarii pedepsei.
Ori, potrivit art.5 NCP, in cazul in care de la săvâr?irea infrac?iunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea mai favorabila.
La termenul din data de 25.11.2013 s-a admis cererea celor 13 inculpati de aplicare a procedurii recunoasterii vinovatiei.
La individualizarea pedepselor pentru inculpa?ii […], […], […], […], […] si […] instanta a facut aplicarea criteriilor legale prevăzute de art.72 Cod penal, respectiv dispozitiile partii generale ale codului penal, limitele de pedeapsă, gradul de pericol social ridicat al faptelor de delapidare savarsite, acestia insusindu-si importante cantintati de motorina,persoana inculpatilor care au recunoscut faptele si au solicitat aplicarea procedurii recunoasterii vinovatiei si nu au antecedente penale, precum si faptul ca prejudiciul este recuperat, fiind achitat de fiecare inculpat in parte (7661 lei fiecare), conform chitantelor emise de partea civila.
Facand si aplicarea art.375 si 396 alin.10 NCPP instan?a a aplicat acestor inculpa?i pedeapsa de 3 ani inchisoare.
Instanta a facut si aplicarea art.81 Cod penal, intrucat acesti inculpati intrunesc conditiile prevazute de art.81 Cod penal, respectiv pedeapsa aplicata este de 3 ani, nu au mai fost anterior condamnati la o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 6 luni si instanta apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins chiar si fara executarea acesteia
La individualizarea pedepsei pentru inculpatul […] instanta a facut aplicarea criteriilor legale prevăzute de art.72 Cod penal, respectiv dispozitiile partii generale ale codului penal, limitele de pedeapsa, gradul de pericol social ridicat al faptelor savarsite, in numar de 11, acesta săvâr?ind 11 fapte de complicitate la delapidarea unor importante cantită?i de motorină, persoana inculpatului care a recunoscut faptele ?i a solicitat aplicarea procedurii recunoasterii vinovă?iei ?i are antecedente penale, precum si faptul ca prejudiciul este recuperat partial, fiind achitata suma de 1500 lei cu chitanta CEC nr.[…]/1 din 7.03.2014.
Avand in vedere toate aceste criterii, instan?a a aplicat inculpatului […] pentru fiecare din cele 11 infractiuni pedeapsa de 3 ani inchisoare ?i in baza art.33 lit.a si art.34 lit.b Cod penal va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare.
Având in vedere că inculpatul indepline?te toate condi?iile prev. de art.86 indice 1 Cod penal, respectiv pedeapsa aplicată este de cel mult 4 ani, nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa mai mare de 1 an si s-a apreciat tinand seama de comportamentul bun al inculpatului dupa comiterea faptei ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment si chiar fara executarea pedepsei nu va mai savarsi alte infractiuni, in baza art. 86 indice 1 C.pen. cu aplicarea art.5 NCP instanta a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei de 3 ani închisoare pe o durata de 5 ani termen de încercare stabilit în condiţiile art. 86 indice 2 C.pen.
La individualizarea pedepselor pentru inculpatii […], […], […], […], […], […] instanta a facut aplicarea criteriilor legale prevazute de art.72 Cod penal, respectiv dispozitiile partii generale ale codului penal, limitele de pedeapsa, gradul de pericol social ridicat al faptelor de delapidare savarsite, acestia insusindu-si diverse cantintati de motorina,persoana inculpatilor care au recunoscut faptele si au solicitat aplicarea procedurii recunoasterii vinovatiei si nu au antecedente penale, precum si faptul ca prejudiciul este recuperat, fiind achitat de fiecare inculpat in parte (7661 lei fiecare), conform chitantelor emise de partea civila.
Avand in vedere aceste criterii legale ?i făcând aplicarea art.375 si 396 alin.10 NCPP instanta a aplicat fiecaruia dintre acesti inculpati pedeapsa de 2 ani inchisoare.
Instan?a a făcut ?i aplicarea art.81 Cod penal, intrucat acesti inculpati intrunesc conditiile prevazute de art.81 Cod penal, respectiv pedeapsa aplicata este de 2 ani, nu au mai fost anterior condamnati la o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 6 luni si instanta a apreciat ca scopul pedepsei poate fi atins chiar ?i fara executarea acesteia.
Împotriva sentinţei penale nr. 262/25.03.2014 pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. 23970/212/2013 au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa, inculpaţii […], […], […], […], […], […] şi […].
În apelurile inculpaţilor […], […], […] şi […], curtea constată că la termenul de judecată din data de 02.10.2014, prezenţi personal în faţa instanţei, inculpaţii […], […], […] şi […] au declarat că îşi retrag apelul formulat împotriva sentinţei penale nr. 262/25.03.2014 pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. 23970/212/2013.
Potrivit art.415 Cod procedură penală, până la închiderea dezbaterilor, persoana vătămată şi oricare dintre părţi îşi pot retrage calea de atac. Retragerea trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special, iar dacă partea se află în stare de deţinere, printr-o declaraţie atestată sau consemnată într-un proces – verbal de către administraţia locului de deţinere.
Constatând că în prezenta cauză sunt îndeplinite cerinţele art. 415 Cod procedură penală, curtea va lua act de manifestarea de voinţă exprimată personal de inculpaţii […], […], […] şi […], în sensul retragerii apelului declarat împotriva sentinţei penale nr. 262/25.03.2014 pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. 23970/212/2013.
Cu privire la celelalte apeluri declarate în cauză, curtea constată că Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa a solicitat majorarea pedepselor aplicate inculpaţilor şi executarea acestora în regim de detenţie; inculpatul […] a solicitat să-i fie restituită o sumă de bani ridicată în cursul urmăririi penale; inculpatul […] a solicitat reducerea pedepsei aplicate şi restituirea unui autoturism ridicat de organele de urmărire penală; inculpatul […] a reducerea pedepsei aplicate.
Examinând sentinţa penală apelată prin prisma criticilor formulate de apelanţii Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa, inculpaţii […], […], […], precum şi din oficiu, conform art. 420 C. Pr. Pen., curtea constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 6676/P/2013 din data de 03.09.2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:
l. […] pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare prev. art. 215 indice 1 al. 1 Cp. cu aplic. art 41 al. 2 Cp.,
2. […] pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare prev. de art. 215 indice1 al. 1 Cp. cu aplic. art.41 al. 2 Cp.,
3. […] pentru săvârşirea infracţiuniide delapidare prev. de art. 215 indice 1 al. 1 Cp. cu aplic. art.41 al. 2 C.p.,
4.[…] […] pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare prev. de art. 215 indice 1 al. 1 C.p. cu aplic. 41 al .2 C.p.
5.[…] pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare prev. de art. 2151 al. 1 C.p. cu aplic. 41 al 2 C.p.,
6.[…] pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare prev. de art. 215 indice a1 al. 1 C.p. cu aplic. 41 al. 2 C.p.,
7. […] pentru săvârşirea a 11 (unsprezece) infracţiuni de complicitate la delapidare, fiecare dintre ele prevăzută de art. 26 C.p. rap. la art. 215 indice 1 al. 1 C.p. cu aplic. art. 41 al. 2 C.p. şi toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p.,
8. […] pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 215 indice 1 al. 1 Cp. aplic. 41 al. 2 Cp.,
9.[…], zis „[…] pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 2151 al. 1 Cp. Cu aplic. 41 al. 2 Cp.,
10.[…], zis „[…] pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 215 indice a al. 1 Cp. aplic. 41 al. 2 Cp.,
11.[…] pentru săvârşire! infracţiunii de complicitate la delapidare prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 215 indice1 al. 1 Cp. cu aplic. 41 al. 2 Cp.,
12.[…] pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 215 indice 1 al. 1 Cp. cu aplic. art.41 al. 2 Cp. ,
13.[…], zisa „[…] pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 215 indice 1 al. 1 C.p. cu aplic. 41 al. 2 C.p.,
14. […] pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 215 indice 1 al. 1 C.p. cu aplic. 41 al. 2 C.p.,
15. […] pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare prev. de art. 215 indice 1 al. 1 C.p. cu aplic. 41 al. 2 C.p.,
16.[…] pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare prev. de art. 215 indice 1 al. 1 C.p. cu aplic. 41 al. 2 C.p.,
17. […] pentru săvârşirea infracţiuii de delapidare prev. de art. 215 indice 1 al. 1 Cp. cu aplic. art.41 al. 2 Cp.
18.[…] pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare prev. de art. 215 indice 1 al. Cp. cu aplic. 41 al. 2 Cp.,
19.[…] pentru săvârşirea infracţiunii delapidare prev. de art. 215 indice 1 al. 1 Cp. cu aplic. art.41 al 2. Cp.
În sarcina inculpaţilor […], […], […], […], […], […], […], […], […], […], […] se reţine că în cursul anului 2013, începând din primăvară şi până în luna august, şi-au însuşit importante cantităţi de motorină din rezervoarele locomotivelor […], pe care le aveau în gestiune, motorină pe care au vândut-o inculpatului […].
În sarcina inculpatului […] se reţine că în perioada februarie – august 2013 i-a sprijinit pe inculpaţii mai sus menţionaţi să îşi însuşească pe nedrept importante cantităţi de motorină din rezervoarele locomotivelor şi a cumpărat de la aceştia importante cantităţi de motorină pe care le-a vândut unor terţe persoane, săvârşind 11 infracţiuni de complicitate la delapidare.
În sarcina inculpatului […] s-a reţinut că în perioada iunie – august 2013 l-a însoţit şi sprijinit pe inculpatul […] să ia motorină de la mecanicii de locomotivă şi să o vândă unui număr mare de clienţi.
Inculpaţii din prezenta cauză au declarat că recunosc acuzaţiile penale aduse de procuror şi solicită judecarea potrivit dispoziţiilor art. 3201 Cod procedură penală din 1968 privind judecata în cazul recunoaşterii vinovăţiei.
Prin încheierea din 25.11.2013 prima instanţă a admis cererile inculpaţilor şi a dispus aplicarea procedurii simplificate de judecată, apreciind îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru soluţionarea cauzei în baza procedurii simplificate.
Curtea constată că cererea inculpaţilor de soluţionare a cauzei potrivit procedurii simplificate a fost admisă anterior intrării în vigoare a Noului Cod de procedură penală aprobat prin Legea nr. 135/2010 şi intrat în vigoare la data de 01.02.2014.
Potrivit art. 4 alin. 1 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicarea a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, actele de procedură îndeplinite înainte de intrarea în vigoare a Codului de procedură penală, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege.
Aşadar, regularitatea unui act procedural efectuat sub imperiul Codului de procedură penală din 1968 se apreciază prin raportare la dispoziţiile acestui cod, chiar dacă între timp a intrat în vigoare Noul Cod de procedură penală.
Potrivit art. 3201 Cod procedură penală din 1968, „până la începerea cercetării judecătoreşti, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi nu solicită administrarea de probe, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere pe care le poate administra la acest termen de judecată.
La termenul de judecată, instanţa întreabă pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaşte şi le însuşeşte, procedează la audierea acestuia şi apoi acordă cuvântul procurorului şi celorlalte părţi.
Instanţa de judecată soluţionează latura penală atunci când din probele administrate rezultă că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat.
Instanţa va pronunţa condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii. Dispoziţiile alin. 1 – 6 nu se aplică în cazul în care acţiunea penală vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă.
Instanţa respinge cererea atunci când constată că probele administrate în cursul urmăririi penale nu sunt suficiente pentru a stabili că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat. În acest caz, instanţa continuă judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun”.
Pentru a se aplica procedura prev. de art. 3201 Cod procedură penală din 1968 trebuiau îndeplinite mai multe condiţii:
– inculpatul să declare, până la începerea cercetării judecătoreşti, personal sau prin înscris autentic că recunoaşte în totalitate săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei (art. 3201 alin. 1 C. pr. pen.)
– inculpatul să declare că solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală ( art. 3201 alin. 1 C. pr. pen.)
– inculpatul să nu fie trimis în judecată pentru o infracţiune pedepsită cu detenţiunea pe viaţă (art. 3201 alin. 7 C. pr. pen.)
– instanţa să aprecieze, din probele administrate în faza de urmărire penală, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat ( art. 3201 alin. 4 C. pr. pen. ).
Dispoziţiile art. 3201 alin. 4 C. pr. pen. sunt suficient de clare pentru a rezulta că procedura simplificată este aplicabilă doar în situaţia în care vinovăţia inculpatului nu este contestată şi rezultă cu certitudine din probele administrate în faza de urmărire penală îndeplinirea condiţiilor prev. de art. 345 alin. 2 C. pr. pen. pentru pronunţarea unei soluţii de condamnare, în caz contrar neputând fi aplicată procedura simplificată.
De altfel, în art. 3201 alin. 8 C. pr. pen. se prevede explicit că instanţa respinge cererea atunci când constată că probele administrate în cursul urmăririi penale nu sunt suficiente pentru a stabili că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, cu alte cuvinte nu este posibil a aplica procedura simplificată atunci când instanţa consideră că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru pronunţarea unei soluţii de condamnare.
Prima instanţă a apreciat că toate aceste condiţii ar fi îndeplinite, însă curtea constată că în cauză nu sunt clarificate acuzaţiile inculpaţilor, din perspectiva conţinutului şi întinderii acestora, ceea ce se răsfrânge şi asupra îndeplinirii condiţiile prev. de art. 3201 Cod procedură penală din 1968.
Inculpaţii […], […], […], […], […], […], […], […], […], […], […] erau angajaţi ca mecanici de locomotivă la […], fiind acuzaţi că au sustras motorină din rezervoarele locomotivelor pe care le conduceau, pe care o vindeau către inculpatul […], care era ajutat şi de alte persoane. În actul de sesizare este descris mecanismul folosit de inculpaţi, care le permitea sustragerea motorinei fără a se constată lipsa acesteia. Modalitatea de sustragere a motorinei de către mecanici are la bază un mecanism menit a induce în eroare instalaţiile de înregistrare a valorilor consumului de combustibil, turaţiei motorului şi ale vitezei, motiv pentru care conducerea unităţii nu putea să sesizeze sustragerile de motorină prin interpretarea înregistrărilor instalaţiilor respective. Astfel, consumul normal al unei locomotive care nu se află în sarcină este de aproximativ 0,4 kg/minut, iar consumul normal pentru o locomotivă aflată în sarcină, care variază în funcţie de criteriile enumerate mai sus se situează în jurul valorii de 4 kg/minut la o turaţie medie a motorului de 500 – 600 rotaţii/minut.
Una din condiţiile pentru aplicarea procedurii simplificate vizează aprecierea instanţei că din probele administrate în faza de urmărire penală rezultă că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, ceea ce în mod necesar implică cunoaşterea faptei de a cărei săvârşire este acuzat inculpatul, a conţinutului său concret, iar în cazul în care se reţine forma continuată a infracţiunii, cum este cazul în acest dosar, trebuie stabilite actele materiale ce compun infracţiunea, pentru a putea aprecia în final că acuzaţia penală adusă inculpatului este întemeiată, pe baza analizei mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală.
În cauză nu este clarificat conţinutul faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, aprecierea susţinută atât de conţinutul rechizitoriului, cât şi al hotărârii primei instanţe, care nu lămuresc contribuţiile concrete ale fiecărui inculpat în activitatea infracţională.
Inculpaţii […], […], […], […], […], […], […], […], […], […], […] sunt acuzaţi că şi-au însuşit în numeroase rânduri cantităţi de motorină, însă nu este indicat numărul actelor materiale pentru fiecare inculpat în parte şi nici cantităţile de motorină pe care fiecare dintre aceştia le-ar fi sustras, cel puţin la nivel estimativ. De regulă, pe baza interceptărilor convorbirilor telefonice, sunt descrise anumite acte materiale comise de inculpaţi, dar fără a fi lămurit numărul total al acţiunilor inculpaţilor şi al cantităţilor de motorină însuşite.
Spre exemplu, se menţionează în rechizitoriu că inculpatul […] a livrat inculpatului […] cantităţi de motorină în datele de 19.03.2013, 26.04.2013, 14.05.2013, 26.06.2013, 26.05.2013, 27.05.2013, 28.05.2013, 01.06.2013, 04.06.2013, 06.06.2013, 09.06.2013, 13.06.2013, 24.06.2013, iar în datele de 02.06.2013, 05.06.2013, 06.06.2013, 08.06.2012, 12.06.2013, 20.06.2013, a livrat motorină altor complici, fără a se individualiza aceşti complici. În acelaşi sens sunt reţinute acuzaţiile şi pentru inculpaţii […], […], […], […], […], […], […], […], […], tot prin referire la anumite convorbiri telefonice din anumite date, când se susţine că ar fi avut loc livrări de motorină, dar fără a se descrie conţinutul concret al faptei şi al bunurilor însuşite de mecanicii de locomotivă.
Pentru inculpatul […] se reţine că a acţionat în calitate de complice în perioada iunie – august 2013, de mai multe ori, dar nu se stabileşte numărul actelor materiale şi conţinutul concret al acestora, la fel cum pentru inculpatul […] nu rezultă actele materiale ce compun fiecare dintre cele 11 infracţiuni de complicitate la delapidare în formă continuată.
De altfel, verificând hotărârea primei instanţe, curtea se află în imposibilitate ca, pe baza considerentelor acesteia, să identifice în concret conţinutul faptic al acuzaţiilor aduse inculpaţilor pentru a putea avea o imagine de ansamblu a activităţii acestora, a caracterului infracţional al faptelor şi a vinovăţiei inculpaţilor.
În opinia curţii, nu este posibil a se aplica procedura simplificată în aceste circumstanţe în care conţinutul acuzaţiilor penale nu este pe deplin lămurit, nu se poate afirma numărul actelor materiale ce compun infracţiunile continuate pentru fiecare dintre inculpat, nu se poate stabili nici estimativ cantitatea de combustibil însuşită şi mecanicii de locomotivă şi vândută către […].
O astfel de manieră de abordare a cauzei nu permite nici individualizarea corespunzătoare a eventualei activităţi infracţionale a inculpaţilor, deoarece potrivit Codului penal din 1968 (reţinut ca lege penală mai favorabilă) criteriile generale de individualizare includ aprecierea gradului de pericol al faptei, care necesită stabilirea împrejurărilor concret de comitere a infracţiunii şi a urmărilor acesteia, elemente care nu sunt stabilite în prezenta cauză.
În consecinţă, procedura simplificată nu poate fi aplicată în prezenta cauză, deoarece nu este realizată condiţia prev. de art. 3201 alin. 4 Cod procedură penală din 1968 ca probele administrate în faza de urmărire penală să confirme că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat.
Prima instanţa trebuia să respingă cererea inculpaţilor de aplicare a procedurii simplificate prev. de art. 3201 Cod procedură penală din 1968 şi să judece cauza potrivit procedurii de drept comun cu parcurgerea tuturor etapelor judecăţii în primă instanţă, cu respectarea tuturor principiilor specifice acestei faze procesuale, consacrate de art. 289 Cod procedură penală din 1968, în vigoare la data admiterii cererii.
Modalitatea în care a procedat prima instanţă prin aplicarea procedurii simplificate nu poate echivala cu o soluţionare efectivă a cauzei, judecata având un caracter pur formal, care nu corespunde exigenţelor regulilor de bază ale procesului penal, astfel că se impune rejudecarea cauzei de prima instanţă. Totodată, în condiţiile în care legea procesual penală prevede două grade de jurisdicţie, este necesar ca judecata să parcurgă toate etape procesuale, pentru a nu priva inculpaţii de un grad de jurisdicţie, prin soluţionarea cauzei direct de instanţa de apel, în măsura în care s-ar fi apreciat că nu erau aplicabile prevederile art. 3201 Cod procedură penală din 1968.
Prima instanţă urmează a analiza şi eventuala incidenţă a dispoziţiilor art. 6 alin. 2 din Legea nr. 255/2013, care prevede că in ipoteza în care nu s-a început cercetarea judecătorească cauza se trimite judecătorului de cameră preliminară, pentru a proceda potrivit art. 342 – 348 Cod procedură penală, dat fiind că judecata în prezenta cauză se reia cu primele etape ale acestei faze procesuale.
Neregularităţile constatate de curte nu se regăsesc printre cele prev. de art. 281 C. pr. pen. care, conform art. 421 pct. 2 lit. b C. Pr. Pen, permit trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe. Cu toate acestea, în condiţiile în care nu a avut loc o judecată propriu-zisă în faţa primei instanţe, pentru a nu priva inculpaţii de un grad de jurisdicţie prin judecarea cauzei de instanţa de apel, se impune desfiinţarea sentinţei penale şi rejudecarea cauzei de prima instanţă, în vederea soluţionării fondului cauzei cu respectarea garanţiilor procesuale conferite părţilor de Codul de procedură penală.
De altfel, dispoziţiile art. 421 pct. 2 lit. a C. Pr. Pen. obligă instanţa de apel să pronunţe o nouă hotărâre şi să procedeze potrivit dispoziţiilor privind judecată în fond, ceea ce duce la concluzia că noua hotărâre a instanţei de apel poate fi pronunţată numai pentru a substitui hotărârea anterioară a primei instanţe, dar care a fost pronunţată după desfăşurarea unei judecăţi ce a respectat dispoziţiile art. 349 şi urm. Codul procedură penală. Hotărârea primei instanţe nu a urmat regulile menţionate, urmare a aplicării procedurii simplificate, tocmai de aceea ar fi contrar spiritului legii în a impune instanţei de control judiciar să judece direct în apel o cauză care nu a parcurs toate etapele judecăţii în prima instanţă. De altfel, soluţia contrară ar avea şi inconveniente de ordin procedural, întrucât judecarea cauzei direct de instanţa de apel ar presupune desfăşurarea cercetării judecătoreşti, etapă ce nu a avut în faţa primei instanţe, însă dispoziţia de efectuarea a cercetării judecătoreşti implică în mod firesc aprecierea inaplicabilităţii procedurii simplificate, care nu se poate realiza decât la judecarea apelului, când nu s-ar mai putea reveni la cercetarea judecătorească.
Drept urmare, se impune cu necesitate desfiinţarea sentinţei penale apelată şi se va trimite cauza primei instanţe pentru a soluţiona cauza potrivit procedurii de drept comun, cu privire la toţi inculpaţii din cauză. Deşi nu toţi inculpaţii au declarat apel, se constată că apelul declarat de procuror priveşte pe toţi cei 13 inculpaţi, astfel că efectul devolutiv integral al apelului procurorului permite ex[…]area cauzei cu referire la toţi inculpaţii, de aceea hotărârea primei instanţe se desfiinţează integral.
La judecarea cauzei urmează a fi avute în vedere şi celelalte critici ale procurorului şi inculpaţilor, formulate în prezentele apeluri şi care, în raport de soluţia pronunţată, nu se mai impune a fi analizate de instanţa de apel.
Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. 2 lit. b Cod procedură penală curtea va admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa şi inculpaţii […], […], […] împotriva sentinţei penale nr. 262/25.03.2014 pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. 23970/212/2013.
În baza art. 423 alin. 1 Cod procedură penală se va desfiinţa sentinţa penală apelată şi se va trimite cauza primei instanţe – Judecătoria Constanţa pentru soluţionarea cauzei potrivit procedurii de drept comun.
În baza art. 275 alin. 2,4 Cod procedură penală vor fi obligă inculpaţii […], […], […] şi […] la plata a câte 400 lei fiecare cheltuieli judiciare avansate de stat, ca efect al retragerii apelurilor.
În baza art. 275 alin.3 Cod procedură penală celelalte judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
