Prin sentinţa nr. 1352/CA/2011 s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor MINISTERUL ECONOMIEI ŞI FINANŢELOR şi A. N. A. F..
S-a respins cererea precizată formulată de către reclamantul CABINET DE INSOLVENŢĂ A. N. în contradictoriu cu pârâţii MINISTERUL ECONOMIEI ŞI FINANŢELOR şi AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
A fost admitsă cererea precizată formulată de reclamantul CABINET DE INSOLVENŢĂ A. N. în contradictoriu cu pârâtele D.G.F.P. şi A. F.P. şi în consecinţă s-a dispus anularea Deciziei nr. 40/14.04.2008 emisă de DGFP precum şi a Deciziei de impunere nr. 5301017706780/19.02.2008, şi a Deciziilor nr. 530102579904/07.01.2008, nr. 530102579905/07.01.2008, nr. 530102579907/07.01.2008 şi nr. 530102579908/07.01.2008 emise de către pârâta A F P. Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a decide astfel, instanţa a reţinut următoarele:
Examinând actele dosarului, cu prioritate asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor, instanţa o va admite, în temeiul art. 1 alin. 1 din legea nr. 554/2004, constatând că aceştia nu sunt autorităţile publice emitente ale actelor administrative contestate. Calitatea procesuală pasivă o reprezintă identitatea între pârât şi cel obligat în acelaşi raport juridic. Or, a contestat deciziile emise de Direcţia Generala a Finanţelor Publice, Administraţia Finanţelor Publice, considerându-se vătămat în drepturile sale prin aceste decizii, raportul juridic născându-se între reclamant şi pârâtele Direcţia Generala a Finanţelor Publice şi Administraţia Finanţelor Publice.
Faţă de admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, instanţa va respinge acţiunea formulată împotriva pârâţilor Ministerul Economiei şi Finanţelor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
Din coroborarea întregului material probator aflat la dosar, instanţa reţine în fapt următoarele:
Obiectul dedus judecăţii îl reprezintă identificarea legală a titularului obligaţiei fiscale stabilite prin Decizia de impunere nr. 5301017706780 / 19.02.2008, şi Deciziile nr. 530102579904/07.01.2008, nr. 530102579905/07.01.2008, nr. 530102579907/07.01.2008 şi nr. 530102579908/07.01.2008 emise de către pârâta Administratia Finantelor Publice.
Din examinarea acestor decizii, instanţa constată că Administraţia Finanţelor Publice a stabilit că titular a obligaţiei fiscale pentru activitatea de lichidator şi expertiză contabilă este persoana fizică A. N..
Reclamantul a solicitat anularea deciziilor menţionate, cu argumentul că în această decizie nu a fost consemnat ca fiind titular al obligaţiei fiscale Cabinetul de Insolvenţă A. N., identificat cu cod fiscal nr.21148647.
Conform art.72 al.1 din OG 92/2003, „orice persoana sau entitate care este subiect într-un raport juridic fiscal se înregistreaza fiscal primind un cod de identificare fiscala”, iar conform alin.5 din acelaşi articol, „contribuabilii care obtin venituri din activitati independente, pentru care platile anticipate se fac prin retinere la sursa de catre platitorii de venituri, au obligatia, în vederea înregistrarii, sa depuna la organul fiscal competent declaratia de înregistrare fiscala”.
Prin declaraţia privind veniturile estimate din activităţi independente, Cabinetul de Insolvenţă A.N. a încunoştinţat organele fiscale despre activitatea desfăşurată, respectiv aceea de insolvenţă şi expertiză contabilă, precum şi despre veniturile nete din activităţile independente desfăşurate.
Deşi textele de lege menţionate mai sus stabilesc în mod clar titularul obligaţiei fiscale pentru veniturile obţinute din activităţi independente, pârâta, prin încălcarea acestor dispoziţii legale, precum şi a Ordinului MFP nr.1346/14.08.2006 privind procedura de atribuire a codului de înregistrare fiscală pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii liberale, care, în cap.I pct.4, menţionează că, codul de înregistrare fiscală este utilizat de contribuabili persoane fizice care desfăşoară activităţi liberale în relaţia cu organul fiscal competent şi cu ceilalţi contribuabili, a stabilit prin deciziile de impunere ca fiind titular al obligaţiei fiscale persoane fizică identificată prin CNP, şi nu Cabinetul de Insolvenţă A. N., identificat cu codul de identificare fiscală nr.21148647.
Susţinerile pârâtei, conform cărora titularul obligaţiei fiscale este persoana fizică, sunt contrazise şi de dispoziţiile art.5 din OUG 86/2006, privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, potrivit cărora, cabinetul individual îşi constituie un patrimoniu propriu, supus regulilor patrimoniului professional de afectaţiune.
Totodată, trimiterile la dispoziţiile OMF nr. 2.371 din 12 decembrie 2007, pentru aprobarea modelului si continutului unor formulare prevazute la titlul III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, nu sunt exacte, întrucât, din formularul tipizat privind venitul estimativ 220 din anexa 3, rezultă că identificarea contribuabilului se va face fie prin cod numeric personal fie prin număr de identificare fiscală.
Aceste dispoziţii nu contravin celor deja invocate, ci, interpretate în context, conduc la concluzia că titularul obligaţiilor fiscale menţionate în deciziile de impunere menţionate este cabinetul de insolvenţă, identificat prin CIF, iar nu persoana fizică, astfel cum în mod eronat a apreciat pârâta.
Faţă de aceste considerente şi văzând în drept şi dispoziţiile art.72 din OG 92/2003, precum şi ale Ordinului MFP nr.1346/14.08.2006, instanţa urmează să admită acţiunea formulată.
Urmează să se constate că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Definitivă şi irevocabilă prin respingerea recursului prin Decizia nr. 2449/2012 a Curţii de Apel Oradea
