Asupra prezentului proces penal:
Prin adresa din data de …….înregistrată pe rolul acestei instanţe, Judecătoria Medgidia a înaintat spre competentă soluţionare dosarul privind pe inculpaţii CP, ŞG, ŞA şi CF întrucât prin încheierea a I.C.C.J. s-a admis cererea de strămutare formulată de petentul CP.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia înregistrat pe rolul Judecătoriei Medgidia s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor CF pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.323 C.penal, art.290 C.penal cu aplicarea art.41 al.2 C.penal, art.291 C.penal cu aplicarea art.41 al.2 C.penal, art.26 C.penal raportat la art.246 C.penal cu aplicarea art.41 al.2 C.penal, art.214 al.1,2 C.penal, art.26 C.penal raportat la art.272 pct.2 din Legea nr.31/1991, republicată, art.41 din Legea nr.26/1990; CP pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 323 C.penal, art.290 C.penal cu aplicarea art.41 al.2 C.penal, art.291 C.penal cu aplicarea art.41 al.2 C.penal, art.246 C.penal cu aplicarea art.41 al.2 C.penal, art.214 al.1,2 C.penal, art.272 pct.2 din Legea nr.31/1991, republicată, art.41 din Legea nr.26/1990; ŞA pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 323 C.penal, art.290 C.penal cu aplicarea art.41 al.2 C.penal, art.291 C.penal cu aplicarea art.41 al.2 C.penal, art.246 C.penal cu aplicarea art.41 al.2 C.penal, art.214 al.1,2 C.penal, art.272 pct.2 din Legea nr.31/1991, republicată, art.41 din Legea nr.26/1990 şi ŞG pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 323 C.penal, art.290 C.penal cu aplicarea art.41 al.2 C.penal, art.291 C.penal cu aplicarea art.41 al.2 C.penal, art.246 C.penal cu aplicarea art.41 al.2 C.penal, art.214 al.1,2 C.penal, art.272 pct.2 din Legea nr.31/1991, republicată, art.41 din Legea nr.26/1990.
În susţinerea rechizitoriului s-a reţinut în sarcina inculpaţilor că, începând cu anul 2004 s-au constituit şi funcţionează şi în prezent într-o structură de fapt afectată scopului reluării prin infracţiuni a SC F SA prin intermediul Asociaţiei PAS F; în acelaşi interval de timp au falsificat prin plăsmuire evidenţele Asociaţiei PAS F M contractul de împrumut de 2 milioane de euro, ofertele de finanţare de 900.000 dolari, cererile de adeziune în PAS şi contractul urmate de continuarea emiterii de acte subsecvente celor dintâi arătate; au folosit de la data facerii actelor false şi până în prezent aceste înscrisuri, continuu în activitatea de administrare a societăţii şi cea judiciară ce a urmat continuând şi în prezent astfel de procese în vederea producerii de consecinţe juridice a validării preluării ilegale a societăţii; au împiedicat accesul în societate a acţionarului majoritar SC cât şi la lucrările generale ale societăţii şi Asociaţiei PAS începând cu data de 30.08.2004, în mod permanent vătămându-i acestuia interesele legitime prin împiedicarea efectuării de aport de capital investiţional în cadrul Asociaţiei PAS, reducând prin manevrele ilicite expuse procentajul de acţiuni deţinute de SIF Transilvania SA de la 20% la 10%; au creat în calităţile avute şi în maniera descrisă falimentarea societăţii pentru a fi dată unor alte persoane; au folosit cu rea-credinţă creditul de care se bucura Asociaţia PAS într-un scop contrar intereselor acesteia, în favoarea SC F SA unde aceştia aveau interes; au făcut cu rea-credinţă declaraţii inexacte în baza cărora s-au efectuat menţiuni în Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa, utilizând registre de acţionari şi hotărâri AGA plăsmuite ca mijloc material.
Cu privire la acţiunea civilă, în conţinutul rechizitoriului s-a reţinut că inculpaţii, prin faptele lor, au provocat o pagubă Asociaţiei PAS F SA M în cuantum de 2.379.467,9870 lei noi, iar SC F SA M o pagubă în cuantum de 2.407.437,81 lei noi.
S-a mai reţinut de asemenea că, părţile vătămate SC, membrii PAS vătămaţi şi SIF Transilvania urmează să precizeze în faţa instanţei pretenţiile avute pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu de către inculpaţi.
Prin încheierea pronunţată în dosarul I.C.C.J.-Secţia Penală a dispus strămutarea judecării cauzei de la Judecătoria Medgidia la Judecătoria Buzău menţinând actele îndeplinite la instanţa de la care s-a strămutat soluţionarea cauzei.
După strămutare la Judecătoria Buzău partea vătămată SIF T s-a constituit parte civilă cu suma de 500.986,18 lei, iar SC F SA M, prin SC s-a constituit parte civilă cu suma de 4.205.517 lei cu titlu de despăgubiri civile.
Inculpaţii, prin apărătorii lor au invocat lipsa de competenţă a Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia în instrumentarea dosarului întrucât în conformitate cu dispoziţiile art.13 al.12 din OUG nr.43/2002 Direcţia Naţională Anticorupţie este competentă să efectueze urmărirea penală dacă s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro, în cazul mai multor infracţiuni printre care şi cea prevăzută de art.246 C.penal.
Părţile vătămate SC F SA M şi SC, prin apărătorul lor a invocat neregularitatea sesizării instanţei de judecată întrucât conform art.264 al.3 C.pr.penală prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia nu a procedat la verificarea rechizitoriului sub aspectul legalităţii şi temeiniciei aşa după cum s-a dispus prin decizia pronunţată de I.C.C.J în secţiile unite.
Cu privire la cele două excepţii, instanţa constată următoarele:
Prin adresa, anterior pronunţării deciziei a I.C.C.J., Parchetul de pe lângă Judecătoria Medgidia au trimis acestei instanţe spre competentă soluţionare dosarul menţionându-se în mod expres că, rechizitoriul a fost verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei potrivit dispoziţiilor art.264 al.3 C.pr.penală.
Este adevărat că, această menţiune nu a fost făcută pe rechizitoriu însă adresa a fost semnată de prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia, acelaşi prim procuror aplicând ştampila şi semnând pentru verificare pe prima pagină din rechizitoriu.
În consecinţă, instanţa urmează să respingă excepţia neregularităţii actului de sesizare a instanţei invocată de părţile vătămate SC F SA M şi SC.
După sesizarea instanţei părţile vătămate SC F SA M şi SC s-au constituit părţi civile împotriva inculpaţilor cu suma de 4.205.517 lei, iar partea vătămată SIF T s-a constituit parte civilă cu suma de 500.986,18 lei.
Întrucât această sumă totală în cuantum de 4.706.503,18 lei, care rezultă cu certitudine şi din concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză (volumul 4 dosar urmărire penală), nu poate fi defalcată pentru fiecare infracţiune în parte pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, existenţa infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art.246 C.penal fiind condiţionată în prezenta cauză de săvârşirea celorlalte infracţiuni de către inculpaţi, instanţa urmează să admită cererile formulate de aceştia, iar în baza art.332 al.2 C.pr.penală să restituie cauza procurorului pentru ca acesta să o înainteze în vederea refacerii urmăririi penale la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa, prejudiciul produs părţilor vătămate fiind mai mare de 1.000.000 euro, astfel încât urmărirea penală trebuia efectuată de acest organ de urmărire penală conform art.13 al.12 din OUG nr.43/2002.
Este de reţinut de asemenea faptul că, partea vătămată SC a formulat la data de 17.11.2004 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa plângere împotriva inculpaţilor ŞA, CP şi ŞG pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.290, 291 şi 292 C.penal, iar împotriva inculpatei CF pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art.246 C.penal, aceeaşi parte vătămată a formulat la data de 28.04.2005 plângere Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa împotriva inculpatei CF pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.291 C.penal şi art.246 C.penal, iar la data de 11.07.2005 partea vătămată SC a formulat plângere împotriva inculpaţilor ŞA, CP, ŞG şi CF la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art.2151 al.2 C.penal.
Toate aceste dosare menţionate mai sus au fost reunite la dosarul al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa aşa după cum rezultă din adresa (fila 29 dosar de fond).
Astfel, s-a ajuns ca cei patru inculpaţi să fie cercetaţi pentru săvârşirea aceloraşi infracţiuni atât în dosarul al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa cât şi în dosarul al Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia, în condiţiile în care Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa nu a trimis spre soluţionare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Medgidia spre competentă soluţionare o parte din infracţiunile pentru care a fost sesizată de către partea vătămată SC.
Cu privire la cererea inculpaţilor de ridicare a măsurii restabilirii situaţiei anterioare dispusă prin ordonanţa a Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia (fila nr.18 volumul 3-dosar urmărire penală) instanţa urmează să o respingă întrucât conform dispoziţiilor art.332 al.3 C.pr.penală instanţa nu se poate pronunţa în caz de restituire a dosarului de urmărire penală decât asupra măsurilor preventive, asupra măsurilor de siguranţă şi asupra măsurilor asigurătorii aşa cum sunt ele reglementate de art.163, 165, 166 şi 168 C.pr.penală.
Măsura reglementată de art.170 C.pr.penală este destinată reparării în natură a prejudiciului produs părţii vătămate prin săvârşirea unei infracţiuni când existenţa acestui prejudiciu a rezultat în mod vădit din comiterea acelei infracţiuni, această măsură neputând fi catalogată ca fiind o măsură asiguratorie.
Revine astfel procurorului căruia îi va fi repartizat dosarul de urmărire penală spre competentă soluţionare sarcina de a se pronunţa cu privire la menţinerea sau înlăturarea măsurii restabilirii situaţiei anterioare dispusă prin ordonanţa a Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia.
1
