Apel. Dizolvare societate comerciala în situatia în care, desi figureaza înregistrata la registrul comertului cu un sediu pe durata nelimitata, faptic s-a constatat ca nu mai desfasoara activitate la acel sediu, astfel ca sediul declarat nu este real.


Apel. Dizolvare societate comerciala în situatia în care, desi figureaza înregistrata la registrul comertului cu un sediu pe durata nelimitata, faptic s-a constatat ca nu mai desfasoara activitate la acel sediu, astfel ca sediul declarat nu este real.

– art. 237 alineat 1 litera c) din Legea nr. 31/1990

Decizia nr. 37/C/2016 din 04.02.2016

Dosar nr. 4196/111/C/2014/a1* – A 

Prin Sentinta nr.323/COM/16.06.2015, Tribunalul Bihor a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului S. R.

A admis exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant al pârâtei SC S. D. SRL, a pârâtului S. R.

A respins actiunea formulata si precizata de reclamanta SC M. C. SRL, în contradictoriu cu pârâtul S. R., ca fiind formulata împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva în cauza.

A respins actiunea formulata si precizata de reclamanta SC M. C. SRL, în contradictoriu cu pârâtii SC S. D. SRL, S. M. T., ca nefondata.

A respins cererea formulata de reclamanta SC M. C. SRL, cu privire la plata cheltuielilor de judecata, ca nefondata.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta de fond a retinut, examinând cu prioritate exceptiile privind lipsa calitatii procesuale pasive a pârâtului S. R. si a lipsei dovezii calitatii de reprezentant al pârâtei SC S. D. SRL, a pârâtului S. R., ca Noul Cod de procedura civila la art. 30 prevede ca ,, (1) Oricine are o pretentie împotriva unei alte persoane ori urmareste solutionarea în justitie a unei situatii juridice are dreptul sa faca o cerere înaintea instantei competente”.

Art. 32 din acelasi act normativ prevede conditiile exercitarii unei actiuni în justitie, respectiv ca ,,(1) Orice cerere poate fi formulata si sustinuta numai daca autorul acesteia: a) are capacitate procesuala, în conditiile legii; b) are calitate procesuala; c) formuleaza o pretentie; d) justifica un interes”.

Potrivit arat 36 din acelasi act normativ ,,Calitatea procesuala rezulta din identitatea dintre parti si subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecatii”.

În speta, la data de 06.10.2011, conform Hotarârii AGA a SC S. D. SRL, pârâtul S. R. a cesionat partile sociale detinute de acesta în societatea pârâta în favoarea pârâtului S. M. T. Aceasta hotarâre a fost mentionata în Registrul Comertului la data de 13.10.2011- filele 69-71 dosar.

Din certificatul constatator nr. xxxxxxxxxx.2014 emis de ORC B. si depus de pârât la fila 42 dosar, rezulta ca acesta nu are nicio calitate în societatea pârâta, pârâtul detinând calitatea de asociat si administrator pâna la data de 20.09.2011. Ca atare reprezentant legal al societatii pârâte este pârâtul S. M. T., iar nu pârâtul S. R.

Având în vedere ca la momentul formularii cererii de chemare în judecata pârâtul S. R. nu detinea vreo calitate în cadrul societatii pârâte, iar prin cesionarea partilor sociale drepturile si obligatiile pârâtului au fost transferate pârâtului S. M. T., instanta în temeiul art. 248 coroborat cu art. 151 alin. 4 Noul Cod de procedura civila, a admis exceptiile invocate de catre pârâtul S. R. si în consecinta a respins actiunea formulata si precizata de reclamanta SC M. C. SRL, în contradictoriu cu pârâtul S. R., ca fiind formulata împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva în cauza.

Pe fond, instanta a retinut ca reclamanta SC M. C. SRL a pornit executarea silita împotriva societatii pârâte S. D. SRL în vederea recuperarii sumei de 3008,72 lei în Dosarul de executare silita xx/2013 BEJ P. D. M. I.

În urma demersurilor efectuate, executorul judecatoresc a constatat ca pârâta nu mai functioneaza la sediul declarat asa cum reiese si din Procesul verbal de constatare încheiat la 09.07.2013. În aceste conditii sustine executorul judecatoresc ca nu au putut fi identificate nici bunuri, iar executarea silita nu s-a realizat în dosarul executional mentionat asa cum nu s-a putut realiza nici în dosarul initial de executare silita xxx/E/2011 al BEJ P. B. motiv pentru care s-a încetat executarea conform Procesului verbal de închidere a dosarului executional din 16.11.2011 – filele 7, 8, 11 dosar.

Executarea silita a început pentru debitul de 2318,72 lei, stabilit prin Ordonanta 586/14.04.2010 la care s-au adaugat 310 lei onorar de executare silita în Dosarul xxx/E/2011 al BEJ P. B. – achitat cu OP 55/01.03.2011 – si 382 lei onorar si cheltuieli de executare silita în Dosarul Ex xx/2013 al BEJ P. D. M. I., achitat de asemenea cu OP 151/24.04.2013.

În ce priveste cererea reclamantei de dizolvare a societatii pârâte, instanta a retinut urmatoarele:

În conformitate cu prevederile art. 237 lit. c) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale republicata cu modificarile introduse prin Legea nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, „La cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile in care: (…);;societatea si-a încetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu îndeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscuta;…”

Cum societatea pârâta, a depus la dosar dovada sediului respectiv contractul de comodat încheiat între pârâtul S. R. si societatea pârâta, din care rezulta ca durata contractului este nelimitata, si ca atare sediul pârâtei nu s-a schimbat la o alta adresa, instanta a apreciat ca în cauza nu sunt îndeplinite conditiile prevazute de art. 237 alin. 1 lit. c din Legea nr. 31/1990 republicata, motive pentru care a respins ca nefondat acest capat de cerere.

În ce priveste capatul de cerere privind obligarea pârâtului S. M. T. la plata sumei de plata sumei de 3008,72 lei reprezentând pasivul SC S. D. SRL, în temeiul art. 237 indice 1 alin. 3 si 4 din Legea 31/1990, instanta a retinut ca în cauza nu s-a facut dovada ca pârâtul a dispus de bunurile societatii ca si cum ar fi bunurile sale proprii sau ca acesta a diminuat bunurile societatii in beneficiul personal ori al unor terti.

Fata de cele retinute, instanta a respins actiunea formulata si precizata de reclamanta SC M. C. SRL, în contradictoriu cu pârâtii SC S. D. SRL, S. M. T., ca nefondata.

Având în vedere ca în cauza nu sunt îndeplinite conditiile prevazute de art. 452 Noul Cod de procedura civila, instanta a respins cererea formulata de reclamanta SC M. C. SRL, cu privire la plata cheltuielilor de judecata, ca nefondata.

Împotriva acestei hotarâri, în termen si legal timbrat, a declarat apel apelanta reclamata SC M. C. SRL – prin administrator M. R., solicitând admiterea apelului, modificarea în totalitate a sentintei atacate, iar dupa rejudecare admiterea actiunii astfel cum a fost modificata si precizata, dispunând dizolvarea judiciara a SC S. D. SRL si obligarea pârâtilor de rangul 2 si 3 la suportarea nelimitata a pasivului societatii, obligându-i la plata creantei în suma de 3.008,72 lei si la plata cheltuielilor de judecata la fond. În subsidiar, a solicitat admiterea apelului, anularea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare, cu cheltuieli de judecata in apel.

În dezvoltarea motivelor de apel, apelanta a aratat ca sentinta este nelegala si netemeinica, aratând ca judecata a avut un caracter formal, fara a se face o cercetare a fondului prin care sa se stabileasca starea de fapt reala în functie de care sa se stabileasca temeiurile de drept aplicabile. Pornind de la cesiunea de parti sociale intervenita între pârâtii S. R. si S. M.-T., înregistrata la ORC si retinând lipsa calitatii de reprezentant a lui S. R., precum si lipsa calitatii sale procesual pasive, instanta de fond fara a face o cercetare aprofundata a respins actiunea cu toate capetele sale. La pronuntarea solutiei, instanta s-a bazat exclusiv pe faptul ca SC S. D. SRL are un sediu declarat la ORC pe durata nedeterminata. Procedând astfel, Tribunalul B. nu a facut aplicarea dispozitiilor art. 22 alin. 2-3 si 6 Cod de procedura civila pentru cercetarea fondului cauzei si stabilirea starii de fapt reale, neadministrând nici macar probele propuse prin actiune, respectiv proba expertizei contabile prin care doream sa o probeze.

La respingerea cererii de dizolvare judiciara a SC S. D. SRL, prima instanta s-a marginit exclusiv, formal sa constate ca aceasta societate are un sediu declarat la ORC pe durata nelimitata fara a dispune probe prin care sa se stabileasca daca societatea functioneaza sau nu la acest sediu si daca organele ei statutare pot fi gasite. În acest sens pe calea expertizei se putea determina daca societatea mai are viata sau este declarata inactiva de organele fiscale pentru nedepunerea raportarilor si situatilor financiare privind activitatea. Probele administrate, respectiv adresele executorului judecatoresc P. D. M. I. in dosarul de executare silita, dovedesc ca societatea nu a putut fi identificata la sediul declarat, în care se afla numai o curte împrejmuita de un gard negru, din care o persoana care nu si-a declinat identitatea a declarat ca societatea este cumparata de cineva din T. si ca el personal foloseste curtea în baza unui contract de comodat.

Este neverosimil ca societatea sa functioneze la sediul declarat, fara a avea alte puncte de lucru, în conditiile în care organele statutare, respectiv asociatul unic cesionar si administrator, S. M.-T. are domiciliu la T., nu poate fi gasit la acest sediu si nici alti prepusi ai societatii, asa cum nu s-a prezentat nici macar cu ocazia prezentului proces, nu a formulat nici o aparare, fiindu-i indiferenta soarta juridica a societatii pe care a cumparat-o.

De altfel, lipsa oricarui protocol încheiat cu ocazia cesiunii partilor sociale în care sa fie evidentiata starea materiala a societatii, activele, pasivele, scadentele obligatiilor, predarea-primirea actelor, denota caracterul simulat al acestei cesiuni intervenite dupa începerea executarii silite în dosarul nr. xxx/09.02.2011 al BEJ P. B.

Dispozitiile art. 237 din Legea 31/90 si ale art. 237 indice 1 alin. 3 si 4 au fost introduse prin Legea 161/2003 tocmai pentru a asigura transparenta în mediul de afaceri.

Scopul legii a fost înlaturarea societatilor de tip “fantoma” din mediul de afaceri. Instanta de fond prin judecata sumara si formala a înfrânt scopul legii. Lipsa calitatii de reprezentant al SC S. D. SRL la momentul introducerii actiunii nu are relevanta în stabilirea raspunderii sale conform art. 237 indice 1 alin. 3 si 4 din Legea nr.31/90, întrucât prin cesiune se transmit parti sociale, iar nu raspunderea pentru folosirea abuziva a caracterului limitat al raspunderii.

În baza calitatii de asociat unic care a detinut-o pâna la cesiune, pârâtul S. R. este titularul obligatiei de raspundere în cazul în care a abuzat de caracterul limitat al raspunderii sale pâna la momentul cesiunii partilor sociale si ca atare are calitate procesuala pasiva, problema putându-se pune numai sub aspectul prescriptiei raspunderii sale.

Prin întâmpinarea formulata în cauza, intimatul pârât S. R. a solicitat respingerea actiunii în totalitate si obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata.

În aparare, a aratat ca el, în calitate de asociat unic nu a reprezentat niciodata SC S. D. SRL in relatiile cu alte societati, societatea fiind reprezentata de administrator, iar din septembrie 2011 SC S. D. SRL are alt asociat unic si administrator.

Relatiile comerciale dintre cele doua societati s-au desfasurat la nivel de agenti comerciali, agenti care sustin ca plata marfurilor se facea la ridicarea lor de la agentiile apelantei, iar facturile erau întocmite de cele mai multe ori ulterior, situatie în care se poate concluziona ca se doreste achitare dubla. Daca reclamanta ar fi cerut efectuarea unui punctaj între societati la vremea respectiva, probabil situatia s-ar fi lamurit si nu ar mai fi ales calea justitiei. Actiunea are la baza constatarile incerte, supozitiile din dosarul executional nr. xx/2013 prin procesul verbal din 09.07.2013 întocmit de executorul judecatoresc P. D. M. I. care a ignorat voit partile din raportul executional si a emis adresa nr. 3 din 06.01.2014 catre el, a carei legalitate urmeaza a se constata.

Prin notele de sedinta depuse la dosar, a cerut reclamantei precizarea obiectului cererii de chemare in judecata, lucru pe care nu l-a facut, neputând fi dedus din apelul formulat.

Mai mult, a aratat ca cererea este lipsita de probe, interpretarile personale privitoare la lege si situatii de fapt neconstituind probe.

Instanta de fond fara a face o cercetare aprofundata a respins actiunea cu toate capetele sale. Instantele nu fac cercetari, obligatia probarii cererii revenind reclamantului.

În ceea ce priveste cererea de dizolvare a societatii, a sustinut ca nu se poate pronunta neavând calitatea necesara.

Prin raspunsul la întâmpinare, reclamanta a anexat încheierea nr. 10683/15.12.2008 de înfiintare a societatii precum si actul constitutiv din care se poate vedea cine este administratorul societatii si atributiile lui, dovada ca el nu a fost administrator si nu a reprezentat societatea în relatiile cu partenerii. Reclamanta nu era informata corect la data înaintarii cererii de chemare in judecata, între cele doua societati neexistând un contract economic încheiat din care sa se vada numele administratorului.

A sustinut ca în cazul cererii de dizolvare judiciara a societatii calitatea procesuala pasiva o are societatea a carei dizolvare se solicita si nu persoana fizica.

De altfel, a precizat ca datoria societatii S. D. catre reclamanta este de 1138.36 lei si nu suma pretinsa în cerere, respectiv 3008.72 lei.

În 14.04.2010 Judecatoria S. i-a dat câstig de cauza reclamantei pentru suma de 2318.72 lei în dosarul nr.204/833/2010, în baza OUG 119/2007, iar în dosarul 318/833/2011 a încuviintat executarea silita a SC S. D. SRL pentru aceasta suma. În acest sens, a mentionat ca nimeni nu poate fi dat in judecata de doua ori în aceeasi calitate, în acelasi temei si pentru acelasi obiect.

În drept, a invocat prevederile art. 244, 245 si urmatoarele, art. 1302, 2500, 2501 din Codul civil.

Prin raspunsul la întâmpinare, apelanta reclamanta SC M. C. SRL a aratat ca instanta nu a facut o cercetare a fondului cauzei si nu i-a administrat proba cu expertiza solicitata, din care ar reiesi ca SC S. D. SRL este o societate inactiva de mult timp, ca cesiunea partilor sociale de la S. R. la S. M. T. este formala si fictiva, ca acesta din urma nu si-a exercitat nici o data calitatea de patron si ca pârâtul S. R. a chivernisit în fapt bunurile firmei, obtinând foloasele exclusiv sub acoperirea altor persoane.

Examinând sentinta apelata prin prisma motivelor de apel cât si din oficiu, având în vedere actele si lucrarile dosarului s-au constatat urmatoarele:

Prin cererea ce face obiectul cauzei reclamanta a chemat în judecata pe pârâta SC S. D. SRL solicitând dizolvarea acesteia în considerarea faptului ca aceasta nu mai functioneaza la sediul declarat. Totodata, reclamanta a mai solicitat obligarea pârâtilor intimati, în calitate de asociati ai societatii la plata sumei de 3008, 72 lei reprezentând pasivul societatii.

Referitor la cererea de dizolvare a SC S. D. SRL instanta de apel a retinut ca potrivit art. 237 alin.1 lit. c) din Legea nr.31/1990, în vigoare la data introducerii actiunii la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii în cazurile în care societatea si-a încetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu îndeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscuta.

Conditiile legale referitoare la sediu trebuie sa fie îndeplinite nu doar la stabilirea acestuia, ci si ulterior, pe parcursul existentei societatii, astfel ca în situatia în care sediul nu mai este real se poate solicita dizolvarea societatii.

Asa cum reiese din certificatul constatator emis de ORC pârâta SC S. D. SRL figureaza în registrul comertului cu sediul în S, str. E. J., nr.xx, jud. B., durata sediului fiind nelimitata.

Prin hotarârea nr. 2/06.10.2011 a adunarii asociatilor s-a decis cesiunea partilor sociale detinute de asociatul S. R. în favoarea asociatului S. M. T..

Prin ordonanta nr. 586/14.04.2010 pronuntata de Judecatoria S., pârâta SC S. D. a fost obligata sa plateasca reclamantei suma de 2277,2 lei cu titlu de contravaloare facturi si penalitati de întârziere si suma de 42 cu titlu de cheltuieli de judecata.

Apelanta reclamanta a încercat sa puna în executare ordonanta Judecatoriei S., însa asa cum rezulta din procesul verbal de constatare încheiat la data de 09.07.2013 de catre BEJ P. D. M. I. în dosar executional xx/2013, executorul judecatoresc s-a deplasat la sediul pârâtei din S, str. E. J., nr.xx, jud. B. pentru afla motivul neplatii si pentru identifica eventuale bunuri din patrimoniu iar la fata locului a constatat ca nu exista nici un sediu de firma, ci doar o curte împrejmuita cu un gard de lemn negru, fara numar stradal, iar din curte a iesit o persoana care i-a comunicat ca foloseste curtea în baza unui contract de comodat, iar firma a fost preluata de cineva din T.

Din acest proces verbal rezulta, asadar, ca societatea pârâta nu mai functioneaza la sediul înregistrat în registrul comertului, sediul declarat nemaifiind real.

Desi au fost legal citati, nici pârâta SC S. D. SRL si nici asociatul S. M. T. nu au depus întâmpinare, nu au formulat aparari.

Or, în atare situatie, instanta de apel a retinut ca desi societatea pârâta figureaza scriptic cu un sediu înregistrat în registrul comertului, în fapt acest sediu nu mai este real fiind incidente dispozitiile art.237 alin.1 lit. c) din Legea nr.31/1990, astfel ca se impune admiterea capatului de cerere referitor la dizolvarea pârâtei intimate SC S. D. SRL.

În ceea ce priveste capatul de cerere privind obligarea celor doi pârâti intimati la plata sumei de 3008,72 lei reprezentând creanta reclamantei apelante instanta de apel a retinut ca în ceea ce-l priveste pe pârâtul intimat S. R. în mod gresit instanta de a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a acestuia.

Astfel, conform art. 237/1 alin.3 si 4 din Legea nr.31/1990, în vigoare la data formularii actiunii „Asociatul care, în frauda creditorilor, abuzeaza de caracterul limitat al raspunderii sale si de personalitatea juridica distincta a societatii raspunde nelimitat pentru obligatiile neachitate ale societatii dizolvate, respectiv lichidate. Raspunderea asociatului devine nelimitata în conditiile alin. (3), în special atunci când acesta dispune de bunurile societatii ca si cum ar fi bunurile sale proprii sau daca diminueaza activul societatii în beneficiul personal ori al unor terti, cunoscând sau trebuind sa cunoasca faptul ca în acest mod societatea nu va mai fi în masura sa îsi execute obligatiile.”

Din aceste dispozitii reiese ca într-o actiune întemeiata pe aceste dispozitii au calitate procesuala pasiva nu doar asociatii existenti la data introducerii actiunii, ci fostii asociati daca acestora li se imputa fapte savârsite în frauda creditorilor în perioada în care au detinut, calitatea de asociati, cum în mod corect a aratat si apelanta, întrucât scopul legii este acela de a sanctiona comportamentul abuziv al unui asociat cu raspundere limitata .

Daca s-ar accepta punctul de vedere al instantei de fond potrivit careia doar asociatii existenti la data introducerii actiunii ar avea calitate procesuala pasiva ar însemna ca asociatii care au fraudat cu intentie interesele creditorilor, iar apoi si-au înstrainat partile sociale sa nu mai poata fi sanctionati, ceea ce contravine scopului legii.

Având în vedere cele aratate mai sus, precum si faptul ca pârâtul S. R. a avut calitatea de asociat al societatii intimate pâna la data de 06.10.2011, instanta a apreciat ca acesta are calitate procesuala pasiva în cauza.

Referitor la exceptia prescriptiei dreptului material la actiune invocata prin întâmpinare de catre intimatul S. R., instanta de apel a apreciat ca aceasta este nefondata deoarece o actiune întemeiata pe dispozitiile art.237/1 alin.3 si 4 poate fi formulata cel mult concomitent cu cererea de dizolvare a societatii, si nu anterior acesteia, întrucât aceste prevederi sunt aplicabile doar daca societatea este supusa procesului de dizolvare sau lichidare, fiind inadmisibila formularea lor înainte de dizolvarea societatii.

Referitor la temeinicia actiunii formulata împotriva pârâtilor S. R. si S. M. T. instanta de apel a retinut ca pentru a se putea admite o actiune întemeiata pe prevederile art. 237/1 alin.3 si 4, reclamantul trebuie sa faca dovada fraudei la care a fost supus, precum si a intentiei de fraudare a asociatului, întrucât notiunea de „abuz” si „ frauda” impun cerinta ca asociatul sa fi actionat cu intentie.

Neplata datoriilor societatii si imposibilitatea executarii silite a acesteia datorita lipsei bunurilor nu presupune în mod automat o frauda a creditorilor, în sensul alin.3, ci este necesar sa se dovedeasca, asa cum s-a aratat mai sus, ca imposibilitatea creditorilor de a-si realiza creantele se datoreaza unui comportament abuziv al asociatului cu raspundere limitata, care, cu intentie, savârseste fapte de natura a afecta activul societatii si realizeaza ca astfel societatea nu va mai putea sa-si achite obligatiile.

Or, în situatia în care nu se face o astfel de dovada, neplata creantelor poate fi imputata doar unui management defectuos, care însa nu poate fi sanctionat pe calea acestei actiuni si care nu este de natura sa înlature caracterul limitat al raspunderii asociatului.

Cum în cauza apelanta nu a facut dovada ca cei doi pârâti ar fi savârsit, cu intentie, frauda în dauna creditorilor, instanta de apel a apreciat ca este nefondat capatul de cerere prin care aceasta solicita obligarea celor doi pârâti intimati la plata pasivului în suma de 3008, 72 lei.

Având în vedere considerentele mai sus aratate, în temeiul art. 480 Cod procedura civila, apelul a fost admis, sentinta a fost schimbata în parte, în sensul ca s-a admis în parte actiunea, s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului S. R., s-a dispus dizolvarea SC S. D. SRL, a fost respins capatul de cerere privind obligarea pârâtilor S. R. si S. M. T. la plata pasivului în suma de 3008,72 lei, urmând a fi mentinute restul dispozitiilor sentintei.

În temeiul art. 453 alin. 1 si 2 Cod procedura civila a fost obligata intimata SC S. D. SRL sa plateasca apelantei suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli de judecata în prima instanta si în apel reprezentând taxa timbru aferenta capatului de cerere privind dizolvarea.