În lipsa notificării de către locatar în condiţiile art. 24 din Legea nr. 114/1996 locatarul datorează chirie până la împlinirea duratei contractului şi cheltuieli de întreţinere doar până la părăsirea, în fapt, a imobilului închiriat
Sentinţa civilă nr. 9158 din data de 08.10.2013
Reclamanta D.N. a chemat în judecată pe pârâtul B.B., solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 800 lei, reprezentând chiria pentru lunile mai-iulie 2010, la plata chiriei pentru perioada 14.07.2010-06.08.2010 (23 zile), cu care termenul a fost prelungit pană la îndeplinirea actului de predare/primire a locuinței, plata cheltuielilor de întreținere datorate la data de 13.07.2010, în valoare de 204 lei, plata taxei de habitat de 47 lei, plata de daune-interese moratoriii pentru prejudiciul cauzat prin întârzierea paratului chiriaș în executarea obligațiilor, precum şi cheltuieli de judecată
Judecătoria Galaţi a respins acţiunea ca nefondată reţinând în motivarea soluţiei în principal că se impune a fi avute în vedere aspectele reţinute irevocabil prin sentinţa pronunţată în dosarul nr. …./…./2010 respectiv împrejurarea că pârâtul nu a mai locuit în imobil dar a efectuat lucrările de reparaţii şi curăţenie la care nu era obligat potrivit contractului dintre părţi
Între reclamanta D.N. în calitate de locator şi pârâtul B.B. în calitate de locatar, s-a încheiat, la data de 13.07.2009, contractul de închiriere nr. 42102, având ca obiect imobilul situat în Galaţi, str. nr., bl. ap. jud. Galaţi.
Potrivit clauzelor contractuale, chiria a fost stabilită la suma de 400 lei/lună, durata contractului a fost de 1 an, de la data de 13.07.2009 şi până la data de 13.07.2010, iar întreţinerea imobilului şi plata utilităţilor revenea chiriaşului.
Instanţa a reţinut faptul ca paratul a locuit efectiv în apartament pană la data de 28.02.2010 şi că potrivit celor retinute în mod irevocabil în prima hotarare, paratul a parasit imobilul datorită starii deplorabile a acestuia, stare nedatorată paratului dar ale cărei urmari acesta a fost practic forţat de catre reclamantă sa le remedieze, desi nu îi incumba această obligatie.
Rezultă, deci, că pentru toată această perioadă în care reclamanta a refuzat în mod nejustificat primirea cheii apartamentului, paratul nu poate fi obligat la plata niciunei sume de bani.
Împotriva sentinţei Judecătoriei Galaţi a fost declarat recurs de către reclamantă.
Instanţa de control judiciar a reţinut că instanţa de fond a reţinut corect situaţia de fapt şi a dat corect eficienţă efectului pozitiv al puterii de lucru judecat care se manifestă ca prezumţie, ca mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părţi, venind să demonstreze modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părţi, fără posibilitatea de a statua diferit.
Instanţa de fond în cauza dedusă judecăţii a reţinut corect că pârâtul-intimat a părăsit imobilul la data de 28.02.2010 – astfel cum s-a statuat prin sentinţa civilă nr. 6589/2011 a Judecătoriei Galaţi irevocabilă prin decizia civilă nr. 1009/2011 a Tribunalului Galaţi – însă a omis că potrivit contractului de închiriere nr. 42102/2009 durata locaţiunii a fost stabilită până la 13.07.2010.
În aceste condiţii, reţinând prin sentinţa civilă nr. 6589/2011 a Judecătoriei Galaţi că se impune obligarea pârâtului la plata contravalorii chiriei restante datorată pe perioada aprilie-mai 2010 întrucât acesta nu a făcut dovada notificării în scris a proprietarului – a reclamantei-recurente – potrivit art. 24 din Legea nr. 114/1996, în mod corect se impunea obligarea pârâtului la plata contravalorii chiriei pentru întreaga perioadă a locaţiunii.
Cum nici în recurs nu s-a dovedit îndeplinirea condiţiilor impuse de art. 24 din Legea nr. 114/1996 chiriaşul – în speţă intimatul – datorează proprietarului – în speţă recurenta – contravaloarea chiriei pentru întreaga perioadă a locaţiunii stipulată de părţi prin contract.
Instanţa de fond a reţinut corect că pârâtul nu datorează reclamantei contravaloarea cheltuielilor de întreţinere pretinse în condiţiile în care a recunoscut că acesta a părăsit apartamentul la 28.02.2010, iar debitul pretins, dovedit cu adeverinţa nr. …./2010, respectiv chitanţa nr. ……/2010 fac dovada achitării sumei de 204 lei aferentă cheltuielilor de întreţinere pentru lunile martie-iulie 2010.
Cum potrivit contractului de încheiat între părţi chiriaşul datora proprietarului exclusiv cheltuielile de întreţinere şi chirie, suma pretinsă de reclamantă cu titlu de taxă de habitat nu este datorată .
