Fond funciar. Valabilitatea reconstituirii dreptului de proprietate prin retransmitere succesorală.
Dosar nr. 11165/55/2014
Prima instanţă :
Petentul Primarul comunei Şiria a formulat plângere prin care a solicitat anularea poziţiei nr. 220 din anexa 3 la Legea nr. 1/2000, poziţie în care este înscrisă numita A cu suprafaţa de 1,00 ha teren agricol, pe motiv că suprafaţa de 1,00 ha înscrisă în favoarea pârâtelor-intimate s-a făcut prin nerespectarea art. III alin. 1 şi alin. 2 din Legea nr. 169/1997, întrucât solicitanta A nu are vocaţie succesorală după autorul invocat, rezultând, din actele de stare civilă, că aceasta nu are calitate de moştenitor după autoarea B, fiind nora acesteia.
Instanţa reţine că, potrivit actelor de stare civilă depuse la dosar, solicitanta A este nora autoarei B (decedată la data de …), solicitanta fiind căsătorită cu fiul autoarei, C (decedat la data de …).
Conform art. 8 alin. 2 din Legea 18/1991 beneficiază de reconstituirea dreptului de proprietate persoanele de la care a fost preluat terenul sau moştenitorii acestora, stabiliţi în condiţiile legii civile.
Cu privire la problematica specifică a fondului funciar, în literatura de specialitate şi practica judiciară, este majoritară opinia potrivit căreia moştenitorii autorului pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate, în nume propriu, prin reprezentare sau prin retransmitere.
Retransmiterea operează de următoarea manieră: moştenitorul lui de cuius (fostul proprietar al terenului deposedat abuziv), dacă este în viaţă la data deschiderii moştenirii lui de cuius, va moşteni masa succesorală rămasă de pe urma acestuia, care va intra în patrimoniul său şi o va transmite propriilor săi moştenitori. Aşadar, moştenitorii acestuia vor dobândii dreptul de proprietate ca urmare a vocaţiei succesorale pe care o au faţă de moştenitorul lui de cuius, fiind fără relevanţă dacă au sau nu vocaţie succesorală şi faţă de acesta din urmă.
Faţă de aceste aspecte, este adevărat că solicitanta A nu este în legătură de rudenie cu B, soacra sa, conform art. 659-663 vechiul Cod civil, act normativ în vigoare la data emiterii actului contestat de petent, dar în cauză operează instituţia retransmiterii succesorale, în sensul că defuncta B a transmis mortis causa dreptul la reconstituire în patrimoniul fiului său C, care la decesul său a transmis în patrimoniul soţiei sale, A, dreptul său la reconstituirea dreptului de proprietate pe care aceasta din urmă l-a exercitat în mod efectiv prin formularea cererii de reconstituire pentru suprafaţa de 1,00 ha.
Instituţia retransmiterii succesorale, nelegiferată expres de Codul civil (1864), a fost creată de doctrină şi adoptată de jurisprudenţă tocmai pentru a se contracara producerea unor situaţii inechitabile, în sensul de a se exclude de la moştenire membri ai familiei. În cazul de faţă, prin aplicarea instituţiei retransmiterii, s-a ajuns practic ca terenul, deposedat abuziv în perioada regimului comunist de la autoarea B, să revină nepoatelor sale de fiu, pârâtelor-intimate, care ar fi avut vocaţie succesorală pentru a o moşteni pe autoare, conform art. 669 din Codul civil (1864), fiind descendente de ordinul II.
Faţă de considerentele expuse şi de dispoziţiile legale ante-menţionate, instanţa respinge plângerea formulată.
Instanţa de apel :
Respinge apelul. Intimatele în cauză, care au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor sunt moştenitoarele defunctei A în calitate de fiice. La rândul ei, defuncta A a fost nora autoarei B ce trebuia să beneficieze de reconstituire. Corect a apreciat prima instanţă că sunt incidente dispoziţiile legale privitoare la retransmiterea patrimoniului pe cale succesorală. Moştenitorii autorului dreptului de proprietate asupra terenului nu trebuie să fie „moştenitori direcţi”, adică rude de sânge aşa cum eronat susţine apelanta. Astfel, art.8 din Legea nr.18/1991 prevede clar faptul că succesorii sunt stabiliţi conform legii civile. Or, legea civilă, prin art.659-663 din Codul civil de la 1864, în vigoare la data emiterii actului contestat de apelantă, permite retransmiterea succesorală, ce, în prezenta cauză, a operat de la autoarea B către fiul acesteia, C şi, mai apoi, la decesul lui C, către soţia sa, numita A, mama intimatelor din cauză, beneficiare ale reconstituirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. Aşadar intimatele deşi nu au legătură directă de rudenie cu autoarea B, au moştenit dreptul de proprietate şi implicit de reconstituire a acestuia pe calea retransmiterii succesorale, instituţie pe deplin operantă în cauză.
