Prin Sentinţa civilă, a fost admisă în parte acţiunea civilă formulată, precizată şi extinsă de reclamantele CA şi ML, în contradictoriu cu pârâţii TV, BF şi BS, Comisia locală Turda, Comisia Judeţeană Cluj, SCDA Turda, si in consecinţă a fost obligată pârâta Comisia locală Turda să întocmească documentaţia corespunzătoare în vederea punerii în posesie şi a eliberării unui titlu de proprietate pentru suprafaţa de teren de 2,81 ha pe alt amplasament în favoarea numitelor TM, CA şi ML, de pe urma defunctei RA;
A fost obligată pârâta Comisia Judeţeană Cluj să elibereze titlu de proprietate pentru suprafaţa de teren de 2,81 ha pe alt amplasament în favoarea numitelor TM, CA şi ML, de pe urma defunctei RA.
Au fost respinse restul pretenţiilor.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Terenul în cauză este solicitat a face obiectul retrocedării în considerarea apartenenţei lui iniţiale în patrimoniul actualmentei defuncte RA, autoarea comună a actualmente defunctei TM, a actualmente defunctului CV, precum şi al reclamantei ML.
În acest sens, iniţial prin anexa 19, poz. 106, iar ulterior prin anexa 29 în care a fost transpusă anexa 19 iniţială (fila 45 dos.), s-a recunoscut dreptul la măsuri reparatorii lato sensu pentru actualmente defuncta TM, după cum urmează: s-a atribuit în natură suprafaţa de 0,50 ha sens în care s-a şi emis TP X/1573/20.01.1997, respectiv s-a stabilit dreptul la acţiuni pentru diferenţa de suprafaţă de 2,81 ha. Validarea anexei 29 s-a realizat prin Hotărârea nr.X/4.05.2006 a Comisiei Judeţene Cluj, dar până în prezent nu s-a făcut dovada atribuirii efective de acţiuni, respectiv dovada unei reparaţii efective pentru suprafaţa de 2,81 ha.
Faţă de cele de mai sus, prin prisma solicitărilor reclamantelor, s-a impus a fi analizată cu prioritate problema îndreptăţirii la măsuri reparatorii de pe urma defunctei RA în condiţiile în care cerere de reconstituire a dreptului de proprietate a formulat doar numita TM.
Într-adevăr, potrivit art.8, alin.3 din Legea nr.18/1991, reconstituirea dreptului de proprietate se realizează la cerere, iar o astfel de cerere a fost formulată doar de către numita TM. Cu toate acestea, văzând declaraţia martorului care s-a coroborat cu Adeverinţa nr. X/10.10.2011 emisă de Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda, dar şi cu faptul că pârâţii de rând 1-3, moştenitori ai defunctei TM nu au formulat poziţie de opunere în cauză, instanţa concluzionează că numita TM a formulat cererea respectivă atât în nume propriu, cât şi în calitate de mandatară (mandat tacit) a fraţilor săi ML şi CV. Se explică astfel de ce TM a solicitat ca suprafaţa de 2,81 ha aflată în exploatarea staţiunii mai sus amintite să se realizeze practic în cote egale de 1/3 parte fiecare pentru TM, respectiv ML şi CA – soţia supravieţuitoare a defunctului CV.
În aceste condiţii, văzând dispoziţiile art.13 din Legea nr.18/1991 şi acceptând existenţa mandatului tacit, instanţa apreciază că de măsurile reparatorii raportat la cele 2,81 ha urmează a beneficia în egală măsură TM, MLşi CA.
În ceea ce priveşte solicitarea ca fiecăreia dintre cele trei titulare să le fie atribuite câte 0,94 ha, instanţa reţine cu prioritate că, din coroborarea art. 8 şi art.13 din Legea nr.18/1991, reconstituirea se realizează raportat la cel de pe urma căruia se reconstituie dreptul de proprietate, emiţându-se un titlu de proprietate comun pentru toţi moştenitorii, urmând ca aceştia să procedeze ulterior potrivit dreptului comun în materie succesorală.
Astfel fiind, pentru suprafaţa de 2,81 ha nu se poate realiza punerea în posesie şi nici emiterea de titluri de proprietate individual pentru fiecare dintre titulare, ci punerea în posesie se va realiza prin acelaşi proces verbal, respectiv se va emite un singur titlu de proprietate, pe seama titularelor.
Apoi, cu toate că s-a solicitat de către reclamante câte 0,94 ha pentru fiecare titulară în parte, instanţa a reţinut că suprafaţa totală astfel solicitată ar fi de 2,82 ha, or reconstituirea s-a stabilit doar pentru 2,81 ha. În aceste condiţii, atâta timp cât nu s-au contestat anexele la care s-a făcut referire anterior, instanţa nu a putut să aibă în vedere decât suprafaţa de 2,81 ha.
Cât priveşte măsurile reparatorii concrete pentru suprafaţa de 2,81 ha, instanţa a avut în vedere că în prezenta cauză nu s-a făcut dovada atribuirii efective de acţiuni, respectiv dovada unei reparaţii efective pentru suprafaţa de 2,81 ha.
Văzând art.1 al Protocolului nr. 1 la CEDO, văzând că reparaţiile acordate trebuie să fie efective, respectiv văzând că în ierarhia măsurilor reparatorii instituite de legile fondului funciar are prioritate restituirea în natură a terenurilor (pe vechiul amplasament sau pe alt amplasament), instanţa reţine următoarele: întrucât instanţa nu poate decât să se raporteze la o stare de fapt existentă în momentul pronunţării hotărârii sale, în prezenta cauză trebuie reţinut că vechiul amplasament al terenului în cauză nu este la dispoziţia Comisiei locale de fond funciar Turda, făcând parte din domeniul public al statului, cum se atestă prin Adresa nr.21/8.01.2014 emisă de Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda; a rămas astfel aplicabilă măsura subsidiară a acordării de teren pe alt amplasament, pentru suprafaţa arătată de 2,81 ha, în acord cu dispoziţiile art. 10, alin.1 din H.G. nr.890/2005.
Faţă de toate cele de mai sus, instanţa a admis doar în parte acţiunea formulată, precizată şi extinsă, potrivit dispozitivului prezentei hotărâri.
