Cod procedura penala, art. 5221, art. 405 – art. 408
Atât art. 5221 alin. 1 Cod procedura penala, cât si art. 405 Cod procedura penala, prevad ca rejudecarea cauzei se face de catre instanta care a judecat în prima instanta, potrivit regulilor de procedura privind judecata în prima instanta.
Ca atare, potrivit art. 5221 Cod procedura penala, întotdeauna competenta sa rejudece o cauza privind persoana extradata la solicitarea autoritatilor statului român este instanta care a judecat în prima instanta, respectiv Tribunalul Militar Bucuresti.
Prin sentinta penala nr.1678 din 7.12.2007 pronuntata în dosarul penal nr.8816/212/2007, Judecatoria Constanta a respins, în baza art.5221 Cod procedura penala, cererea de rejudecare dupa extradare formulata de catre condamnatul G.A., cu privire la sentinta penala nr. 91/2003 a Tribunalului Militar Bucuresti, ramasa definitiva prin decizia penala nr.211/2003 a Curtii Militare de Apel Bucuresti.
Pentru a dispune astfel, instanta de fond a retinut:
Prin sentinta penala nr.91/2003 pronuntata în dosarul penal nr.159/2002 al Tribunalului Militar Bucuresti inculpatul G.A. a fost condamnat la pedeapsa rezultanta de 7 ani închisoare pentru comiterea mai multor infractiuni concurente.
S-a precizat ca inculpatul a fost prezent în cursul judecatii la prima instanta la termenele de judecata din 19.09.200, 21.10.2002 (când a fost si audiat), 16.01.2003 (data la care au fost audiati mai multi martori) si 13.02.2003 (data la care au fost audiati mai multi martori).
Împotriva solutiei pronuntata de instanta de fond a declarat apel si apoi recurs avocatul inculpatului, caile de atac fiind solutionate pe fond de instante.
Împotriva deciziei pronuntata în recurs de Curtea Militara de Apel inculpatul a declarat contestatie în anulare, care a fost respinsa ca inadmisibila de catre Curtea Militara de Apel prin decizia penala nr.28/21.06.2007.
La data de 18.04.2007, condamnatul G.A. a fost arestat si extradat din Spania; în aceeasi zi condamnatul a fost depus în arestul Directiei de Cercetari Penale a IGPR .
Petitionarul condamnat a solicitat instantei militare rejudecarea invocând dispozitiile art. 5221 Cod procedura penala, care statueaza ca „în cazul în care se cere extradarea unei persoane judecate si condamnate în lipsa, cauza va putea fi rejudecata de catre instanta care a judecat în prima instanta, la cererea condamnatului.”
La data de 6.06.2007, cererea de rejudecare dupa extradare formulata de catre condamnatul G.A. a fost înaintata Judecatoriei Constanta de catre Tribunalul Militar Bucuresti.
Investit initial cu solutionarea cererii, prin sentinta nr.30/16.05.2007, Tribunalul Militar Bucuresti, a declinat competenta în favoarea Judecatoriei Constanta (instanta de la locul savârsirii infractiunii si de la domiciliul faptuitorului conform art.30 Cod procedura penala) apreciind ca raportat la noile modificari legislative instantele militare nu mai sunt competente sa judece infractiuni savârsite de militari care nu au legatura cu atributiile de serviciu.
În sustinerea cererii petentul a aratat ca prin sentinta penala nr.91/2003 a Tribunalului Militar Bucuresti a fost condamnat la pedeapsa rezultanta de 7 ani închisoare pentru comiterea mai multor infractiuni concurente. Întrucât în cursul solutionarii cauzei de fond el a parasit tara pentru a se angaja în strainatate, a fost în imposibilitate de a participa la finalizarea procesului si exercitarea cailor de atac.
Instanta a apreciat ca interpretarea corecta din punct de vedere gramatical si sistematic a sintagmei „judecate si condamnate în lipsa”, pentru a fi respectata vointa legiuitorului, nu poate fi decât aceea ce include în sfera de aplicare exclusiv pe inculpatii condamnati ce au lipsit pe întreaga durata a procedurii de judecata pâna la ramânerea definitiva a hotarârii (atât la toate termenele de judecata si pronuntarea în prima instanta, cât si la judecata în apel si recurs, în masura în care au fost exercitate în cauza aceste cai ordinare de atac).
Dupa cum s-a aratat deja din verificarea dosarului nr.159/2002 al Tribunalului Militar Bucuresti, inculpatul G.A. a fost prezent la 4 termene de judecata, fiind audiat de instanta si fiind audiati în prezenta lui mai multi martori, iar avocatul sau a exercitat caile de atac prevazute de lege împotriva solutiei primei instante, care au fost solutionate pe fond. În aceste împrejurari, instanta apreciaza ca situatia petitionarului-condamnat excede câmpului de aplicare a dispozitiilor art. 5221 Cod procedura penala, întrucât acesta a fost prezent personal la judecata în prima instanta .
Instanta a apreciat ca dreptul la aparare al inculpatului a fost asigurat în cauza prin audierea si prezenta sa nemijlocita în faza de judecata în prima instanta si, în permanenta, prin aparatori alesi, pe parcursul întregii proceduri penale pâna la definitivarea acesteia.
Împotriva acestei sentinte penale a formulat apel condamnatul G.A. si a solicitat desfiintarea sentintei penale si rejudecarea cauzei de instanta competenta fie Tribunalul Militar Bucuresti, care a judecat cauza în prima instanta, fie Judecatoria Medgidia ca instanta civila în raport de domiciliul stabil al condamnatului care este comuna Poarta Alba judetul Constanta, fie Tribunalul Constanta deoarece rechizitoriul a fost întocmit de Parchetul Militar Constanta.
În subsidiar, petentul a solicitat, admiterea apelului, desfiintarea sentintei penale si rejudecarea pe fond a cauzei fiind îndeplinite dispozitiile art.522/1 cod procedura penala, deoarece acesta a fost judecat în lipsa, fiind plecat în Spania si chiar daca avocatul ales a exercitat caile de atac nu a avut calitatea de reprezentant a acestuia, inculpatul sau tatal sau nu au semnat împuternicirea avocatiala a acestuia.
Prin decizia penala nr.85 din 13 februarie 2008, Tribunalul Constanta a respins, în baza art.379 pct.1 lit.b) Cod procedura penala, ca nefondat apelul declarat de condamnatul G.A., împotriva sentintei penale nr. 1678/7.12.2007, pronuntata de Judecatoria Constanta în dosarul penal nr. 8816/212/2007.
Împotriva sentintei penale nr.1678 din data de 7.12.2007, pronuntata de Judecatoria Constanta, în dosarul penal nr.8816/212/2007 si deciziei penale nr.85 din data de 13.02.2008, pronuntata de Tribunalul Constanta, în dosarul penal nr.8816/212/2007, petentul condamnat a declarat recurs, solicitând sa se constate ca în cauza competenta materiala revine instantelor civile, iar pe fond, sa se caseze hotarârile instantelor de fond si de apel cu consecinta rejudecarii în fond a cauzei, întrucât sunt îndeplinite conditiile prevazute de art.5221 Cod procedura penala.
Curtea verificând legalitatea si temeinicia hotarârilor penale recurate în raport de criticile aduse si din oficiu constata urmatoarele:
Prin sentinta penala nr.91/2003 pronuntata în dosarul penal nr.159/2002 Tribunalul Militar Bucuresti l-a condamnat pe inculpatul G.A. – militar în termen la Brigada de Pompieri Dobrogea – la pedeapsa rezultanta de 7 ani închisoare pentru comiterea mai multor infractiuni concurente, hotarâre ramasa definitiva prin solutionarea pe fond a apelului si respectiv recursului declarat de inculpat.
Contestatia în anulare formulata împotriva deciziei pronuntata în recurs, a fost respinsa de Curtea Militara de Apel ca inadmisibila prin decizia penala nr.28/21.06.2007.
Dupa extradarea din Spania, în aprilie 2007, condamnatului G.A. a solicitat rejudecarea cauzei.
Rejudecarea în caz de extradare, este reglementata în art.5221 Cod procedura penala, potrivit caruia în cazul în care se cere extradarea unei persoane judecate si condamnate în lipsa, cauza va fi judecata de catre instanta care a judecata în prima instanta, la cererea condamnatului.
Conform art.5221 alin.1 Cod procedura penala, daca instanta care a judecat în prima instanta considera ca sunt îndeplinite conditiile pentru trecerea la o noua judecata a cauzei, aceasta este competenta sa judece conform alin.2 din acelasi articol – adica potrivit disp.art.405-408 Cod procedura penala, referitoare la procedura de rejudecare în materia revizuirii dupa admiterea în principiu.
Ori, atât textul art.5221 alin.1 Cod procedura penala cât si textul art.405 Cod procedura penala, prevad ca rejudecarea cauzei se face de catre instanta care a judecat în prima instanta, potrivit regulilor de procedura privind judecata în prima instanta.
Ca atare, potrivit art.5221 Cod procedura penala, întotdeauna competenta sa rejudece o cauza privind persoana extradata la solicitarea autoritatilor statului român este instanta care a judecat în prima instanta, respectiv Tribunalul Militar Bucuresti.
Pentru considerentele prezentate, Curtea, cu opinie majoritara în baza art.38515 pct.2 lit.”c” Cod procedura penala, art.3859 pct.2 Cod procedura penala, a admis recursul declarat de condamnat, a casat hotarârile recurate si a dispus rejudecarea de catre instanta competenta, potrivit art.5221 Cod procedura penala, respectiv Tribunalul Militar Bucuresti.
Opinie separata
Critica referitoare la necompetenta instantei civile este nefondata deoarece, pe de o parte, la data judecarii cauzei în prima instanta, se încalcau dispozitiile art. 6 paragraful I, din Conventie, prin judecarea unui civil de catre instante militare, iar pe de alta parte, în prezent, potrivit si recomandarilor Curtii Constitutionale, nici legea nationala nu mai permite instantelor militare solutionarea cauzelor de acest gen.
