Pe rol fiind judecarea cauzei civile având ca obiect suplinire consimţământ pe calea ordonanţei preşedinţiale formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul.
Desfăşurarea şedinţei de judecată a fost înregistrată cu mijloacele tehnice audio, conform dispoziţiilor art. 231 N.C.pr.Civ.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă reclamanta asistată de avocat….
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanţa constată că este competentă să judece cauza, potrivit art. 94 ş.u. N.C.Pr.Civ.
Avocat…, pentru reclamanţi, solicită proba cu înscrisuri şi proba cu doi martori … şi … prezenţi în instanţă.
Instanţa constatând util, concludent şi pertinent probatoriul solicitat de reprezentantul reclamanţilor, încuviinţează proba cu înscrisuri şi proba testimonială.
Avocat… pentru reclamanţi depune certificat de soluţie din dosarul nr. 983/199/2013, sentinţa civilă nr. 5848/2013 pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 11569/ /2013, sentinţa civilă nr. 5233/2013 pronunţată de Judecătoria …în dosarul nr. 10062/ /2013, sentinţa civilă nr. …/2013 pronunţată de Judecătoria B… în dosarul nr. 9916/../2013.
S-au audiat, sub prestare de jurământ, martorii …şi…, declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei.
Instanţa dispune ataşarea dosarului nr. 628/199/2013 la prezenta cauză.
Avocat …, pentru reclamanţi, arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat şi probe de administrat, instanţa constată dosarul în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.
Avocat…, pentru reclamanţi, având cuvântul pe fond, solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, suplinirea consimţământului pârâtului, cu privire la eliberarea paşaportului minorei B.A.M., şi la efectuarea de către minoră împreună cu reclamanta, a unei călătorii în Italia, până la rămânerea definitivă a hotărârii de suplinire consimţământ pe calea dreptului comun. Arată că pârâtul refuză să-i dea consimţământul şi o şicanează. De asemenea, a depus o serie de speţe şi solicită ca instanţa să le aibă în vedere.
Cu cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru şi onorariu avocat. Depune chitanţa nr. 430/15.10.2013
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
INSTANŢA
– deliberând –
Asupra cauzei civile de faţă, instanţa constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B… sub nr. …/199/14.08.2013, reclamanta…, l-a chemat în judecată pe pârâtul …, solicitând instanţei pe calea ordonanţei preşedinţiale, pronunţarea unei hotărâri prin care în temeiul art. 18 alin.2 din Legea nr. 272/2004, să se suplinească consimţământul pârâtului pentru ca minora ….născută la data de …2012 să călătorească în străinătate (Italia) împreună cu reclamanta; în temeiul art. 17 alin.2 din legea nr. 248/2005, să se suplinească consimţământul pârâtului în vederea emiterii paşaportului pentru minora născută la data de….2012; în temeiul art. 451 Cod procedură civilă să se oblige pârâtul la plata cheltuielilor de judecată.
Acţiunea a fost legal timbrată cu 20 lei taxă judiciară de timbru.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta arată că s-a căsătorit cu pârâtul la …şi din această căsătorie a rezultat…, născută la data de … 2012, filiaţia fiind stabilită potrivit certificatelor de naştere faţă de ambii părinţi.
Prin sentinţa civilă…/18.07.2013 pronunţată de Judecătoria B… în dosarul nr. …/199/2013 s-a pronunţat divorţul prin acordul părţilor, minorei fiindu-i stabilit domiciliul împreună cu reclamanta, iar pârâtului stabilindu-i-se un program de vizită potrivit acordului părţilor, pe care nu îl exercită potrivit hotărârii ci după cum doreşte el.
După ce părţile au divorţat reclamanta a căutat să îşi găsească un loc de muncă pentru a acoperi nevoile financiare pentru creşterea şi educarea minorei şi pentru că nu a găsit în România, s-a interesat să găsească un loc de muncă în Italia, prin intermediul mamei sale care locuieşte şi lucrează acolo.
Astfel, reclamanta a primit o promisiune de ofertă de lucru ca baby-siter la familia unei avocate din Roma, unde până acum a lucrat mama sa.
Deşi iniţial, pârâtul a fost de acord să meargă cu fetiţa în Italia, cu atât mai mult cu cât şi el va lucra în Italia, la acest moment refuză nejustificat să îşi dea consimţământul pentru întocmirea paşaportului minorei şi pentru ca aceasta să călătorească împreună cu reclamanta în Italia.
Mai arată reclamanta că autoritatea părintească asupra minorei, în prezent este exercitată în comun de ambii părinţi, drept pentru care, deplasarea minorei în străinătate, însoţită de unul din părinţi, se poate realiza numai cu acordul celuilalt părinte însă, pârâtul nu doreşte (în mod nejustificat) a-şi exprima acordul în acest sens.
Reclamanta consideră că prin refuzul nejustificat al pârâtului de a-şi da acordul cu privire la plecarea minorei în străinătate, aceasta va fi privată de dreptul ei la liberă circulaţie, de posibilitatea de a-şi dezvolta abilităţile de comunicare, de a veni în contact cu alte culturi, de a participa la evenimente culturale care ar avea o deosebită înrâurire asupra dezvoltării sale intelectuale şi sociale, şi, mai ales, va fi privată de dreptul de a sta alături de mama ei.
Reclamanta apreciază că sunt întrunite condiţiile de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale respectiv: urgenţa, neprejudecarea fondului cauzei şi vremelnicia, întrucât reclamanta locuieşte la ţară, unde nu şi-a găsit un loc de muncă şi la acest moment are oportunitatea de a obţine în Italia un loc de muncă stabil, minora este la o vârstă fragedă la care trebuie să stea alături de mama aşa cum a statuat şi instanţa în baza acordului părţilor, aparenţa dreptului este în favoarea reclamantei, aspect ce rezultă din coroborarea elementelor de fapt, respectiv: minora se află în grija exclusivă a reclamantei, pârâtul fiind cel care refuză acordul său nejustificat, iar obiectul judecăţii îl constituie un drept ce urmează a fi exercitat temporar, până la pronunţarea instanţei investite cu soluţionarea acţiunii pe calea dreptului comun.
Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere, reclamanta arată că în raport cu dispoziţiile art. 17 al.1, 2 din legea nr. 248/2005 lipsa consimţământului pârâtului reprezintă un impediment legal la obţinerea paşaportului pentru minoră şi o restrângere a dreptului la liberă circulaţie, iar o hotărâre judecătorească de suplinire a consimţământului pârâtului este necesară pentru valorificarea dreptului fundamental al reclamantei şi al copilului său de a circula împreună liber, fără îngrădire, căci este de la sine înţeles că neputându-şi lua copilul cu ea va fi nevoită să renunţe şi ea la locul de muncă pe care şi l-a găsit în Italia.
În drept, cererea a fost întemeiată pe art. 996 şi următoarele Cod pr.civ., art. 18 alin.2 din legea nr. 272/2004, art. 17 alin.2 din legea nr. 248/2005.
În dovedirea acţiunii reclamanta a depus la dosar copii de pe certificat de naştere – B.A.M., sentinţa civilă nr. 454/2013 pronunţată de Judecătoria B. în dosarul nr. 628/199/2013, promisiune de ofertă de lucru, certificat de soluţie din dos. 983/199/2013 al Judecătoriei B. şi practică judiciară în aceeaşi materie şi a solicitat încuviinţarea probei cu martori, probe ce au fost încuviinţate şi administrate de instanţă.
Cauza a fost soluţionată fără citare, potrivit dispoziţiilor art. 998 al. 2 C. pr. civ.
În instanţă a fost prezentă reclamanta, asistată de avocat.
Din actele dosarului, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:
Părţile au fost căsătorite, iar din relaţia lor s-a născut minora B.A.M., la data de 27.03.2012, aşa cum rezultă din certificatul de naştere al acesteia aflat în copie la fila 8 dosar.
Prin sentinţa nr. 454/199/18.07.2013 a Judecătoriei B. (filele 9-13 doasar), a fost desfăcută căsătoria părţilor, s-a stabilit locuinţa minorei la mamă, s-a dispus ca autoritatea părintească să fie exercitată în comun de ambii părinţi şi s-a stabilit un program de vizită a minorei în favoarea tatălui.
Aşa cum a rezultat din declaraţiile martorilor Râncu Ionela şi Grigoriu Magdalena, în prezent minora locuieşte împreună cu reclamanta, fiind bine îngrijită de aceasta. Reclamanta nu lucrează, aflându-se în concediul de creştere a copilului, cele două întreţinându-se din indemnizaţia de creştere a copilului şi din banii pe care îi trimite mama reclamantei care lucrează în Italia.
Martorii au mai relatat că mama reclamantei i-a găsit acesteia de lucru în Italia, ca baby sitter la o familie de avocaţi, fapt confirmat şi cu înscrisul intitulat „promisiune de ofertă de lucru”, depus de reclamantă la fila 15 dosar şi că acolo reclamanta are condiţii bune de locuit, iar mama reclamantei va avea grijă de minoră. Martorii au declarat că pârâtul refuză fără motiv să-şi dea acordul pentru eliberarea paşaportului minorei şi pentru ca aceasta să meargă în Italia cu reclamanta, deşi şi el vrea să plece la muncă în Italia, martorii apreciind că acesta din urmă ar dori să se răzbune în acest mod pe reclamantă, întrucât ea a fost cea care a promovat acţiunea de divorţ.
Situaţia de fapt a fost reţinută aşa cum a rezultat din susţinerile reclamantei, coroborate cu înscrisurile depuse la dosar şi cu declaraţiile martorilor audiaţi.
Aşa cum a rezultat din certificatul de soluţie depus de reclamantă la dosar, pe rolul instanţei este înregistrat dosarul cu 983/199/2013, având acelaşi obiect şi aceleaşi părţi, cererea fiind formulată pe calea dreptului comun.
În drept, potrivit art. 996 C. pr. civ, instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone masuri provizorii in cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru înlăturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Prin urmare, pentru exercitarea unei acţiuni pe calea ordonanţei preşedinţiale, se impune îndeplinirea cumulativa a trei condiţii, si anume: urgenta, caracterul provizoriu al măsurii solicitate si neprejudecarea fondului, aceasta din urma condiţie decurgând din caracterul provizoriu al măsurii.
In cauza de faţă instanţa apreciază ca fiind îndeplinită condiţia urgentei, având in vedere faptul că, din probele administrate a rezultat că reclamanta nu lucrează în prezent şi că în contextul actual al ofertei reduse de locuri de muncă din oraşul în care locuieşte, aceasta a primit o ofertă de lucru în Italia, pe care dacă nu o va valorifica în timp util, este posibil să o piardă.
Condiţiile caracterului provizoriu al măsurii şi neprejudecării fondului sunt de asemenea îndeplinite, de vreme ce pe rolul instanţei există o acţiune având acelaşi obiect pe calea dreptului comun, în care nu s-a pronunţat încă o hotărâre definitivă, măsurile ce vor fi dispuse de instanţă pe calea prezentei ordonanţe, urmând a-şi produce efectele până la soluţionarea pe fond a litigiului.
„Pipăind fondul” cauzei, instanţa a constatat că există o aparenţă de drept a reclamantei în sensul că locuinţa minorei a fost stabilită la ea, care se ocupă efectiv de creşterea şi educarea minorei, iar în calitatea sa de mamă, nu-şi poate exercita în mod efectiv drepturile şi obligaţiile părinteşti cu privire la aceasta şi nu poate să obţină veniturile necesare întreţinerii minorei, în lipsa consimţământului pârâtului.
Având în vedere interesul superior al minorei, care are doar 1 an şi jumătate, locuieşte cu reclamanta de care este ataşată afectiv, aceasta ocupându-se exclusiv de creşterea şi educarea ei, având în vedere oportunitatea reclamantei de a câştiga un venit mai bun pentru a-i oferi minorei condiţii de viaţă mai bune, instanţa apreciază că cererea reclamantei este întemeiată.
Văzând şi dispoziţiile art. 18 al. 2 din Legea nr. 272/2004, potrivit cărora deplasarea copiilor în străinătate se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 17 al. 2 din Legea nr. 248/2005 potrivit cărora emiterea paşaportului simplu electronic pentru minor, în situaţia în care există neînţelegeri între părinţi cu privire la exprimarea, se efectuează numai după soluţionarea acestor situaţii de către instanţa de judecată, care se pronunţă în condiţiile legii, instanţa urmează a admite cererea şi va suplini consimţământul pârâtului cu privire la eliberarea paşaportului minorei şi cu privire la efectuarea de către minoră a unei călătorii în Italia.
În temeiul art. 453 C. pr. civ, întrucât pârâtul a căzut în pretenţii, va fi obligat să plătească reclamantei cheltuielile de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru şi onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Admite cererea având ca obiect suplinire consimţământ pe calea ordonanţei preşedinţiale, formulată de reclamanta Buftea Lidia Mihaela, în contradictoriu cu pârâtul Buftea Constantin.
Suplineşte consimţământul pârâtului, cu privire la eliberarea paşaportului minorei B.A.M., născută la data de 27.03.2012, fiica lui C. şi L.M., CNP * şi la efectuarea de către minoră împreună cu reclamanta, a unei călătorii în Italia, până la rămânerea definitivă a hotărârii de suplinire consimţământ pe calea dreptului comun.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 520 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel la Tribunalul Bacău, în termen de 5 zile de la pronunţare.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 16.10.2013
