Dosar nr. XXXX/222/2012 Anulare act – Recurs
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BOTOŞANI
SECŢIA – I – CIVILĂ
DECIZIA NR. XXX R
Şedinţa publică de la xx.xx.xxxx
Completul compus din:
Preşedinte –
Judecător –
Judecător –
Grefier –
Pe rol, pronunţarea asupra recursului, având ca obiect anulare act, formulată de recurenţii C. V., C. L., în contradictoriu cu intimaţii S. A. şi Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Dorohoi, judeţul Botoşani, împotriva sentinţelor civile nr. XXXX din xx.xx.xxxx şi nr. XXX din xx.xx.xxxx pronunţate de Judecătoria Dorohoi.
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în şedinţa publică xx.xx.xxxx, susţinerile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie şi când, din lipsă de timp mai îndelungat pentru deliberare s-a amânat pronunţarea pentru astăzi,
După deliberări,
T R I B U N A L U L
Asupra recursului civil, de faţă;
La data de xx.xx.xxxx pe rolul Tribunalului Botoşani secţia I civilă au fost înregistrate recursurile declarate de recurentele C. V. şi C. L. împotriva sentinţelor civile XXXX din xx.xx.xxxx şi nr. XXX din xx.xx.xxxx pronunţate de Judecătoria Dorohoi prin care au solicitat admiterea recursurilor în sensul admiterii în totalitate a acţiunii şi respingerea cererii de intervenţie formulată de S. A..
Prin primul recurs formulat în termen legal ce vizează sentinţa civilă nr. XXXX din xx.xx.xxxx recurentele au susţinut că instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale, încălcându-se dispoziţiile art. 304 pct. 1 C. proc. civ , s-au incalcat formele de procedura prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2), încălcându-se dispoziţiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ. respectiv s-a acordat ceea ce nu s-a cerut, încălcându-se dispoziţiile art. 304 pct. 6 C. proc. civ;
A mai apreciat că sunt date şi motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7 C. proc. Civ, art. 304 pct. 8 C. proc. Civ, art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recurentele au apreciat în primul rând că trebuie administrată proba cu înscrisuri în sensul solicitării de relaţii de la OCPI în temeiul art. 304 indice 1 coroborat cu art. 294 al. 2 C. proc. civ. si cu adeverinţa nr. XXXX/xx.xx.xxxx emisa de OCPI Botoşani după comunicarea hotărârii.
Singurul suport probator al instanţei, dar si acesta interpretat greşit ca titlu de proprietate, este dovada de la fila 80 (extras de c.f.) care atesta ca din xx.xx.xxxx certificatul de moştenitor nr. XX/xx.xx.xxxx – titular S. A. – a fost intabulat prin încheierea de c.f. nr. XXXX/xx.xx.xxxx, deci actul sau ar fi opozabil anterior titlului autorilor noştri constând în contract de vânzare cumpărare nr. XXXX/xx.xx.xxxx.
Această statuare este profund eronată si contrazisă de Planul de amplasament si delimitare a bunului imobil existent în dosar la filele 219-217 căruia ii lipseşte prima filă. Acesta atesta indubitabil ca pana la apariţia art. 45 al. 21 din Legea 10/2001 contractul nr. XXXX/xx.xx.xxxx este opozabil de la data încheierii lui – xx.xx.xxxx . Planul cadastral avizat sub nr. XXXX/xx.xx.xxxxatesta că actul nr. XXXX/xx.xx.xxxx este opozabil anterior, din xx.xx.xxxx, urmare a operaţiunii de transcriere si vizare a Planului de amplasament si delimitare a imobilului din str. X nr. Y in Registru cadastral de publicitate mobiliara al OJCGC Botoşani, plan avizat sub nr. XXXX/xx.xx.xxxxcând s-a alocat nr. cadastral provizoriu XXXX parcelei cadastrale nr. XXXX, aceeaşi parcelă înscrisă si in certificatul de moştenitor nr. XX/2006.
In concret, conform art. 58 al. 2 si 57 din Legea 7/1996, forma in vigoare in 2003, text la care face trimitere art. 3 al. 2 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 633/2006, dat fiind ca erau considerate cărţi funciare speciale cele aparţinând entităţilor administrativ teritoriale, armata etc., se asigura publicitatea in regiunile de transcripţiuni si inscripţiuni imobiliare, “până la deschiderea cărţilor funciare”, de însăşi înscrierea imobilului “in vechile registre de publicitate imobiliara”.
Ori contractul nr. XXXX/2003 cu adiţional, însoţit de Planul de amplasament si delimitare al imobilului a fost înregistrat, înscris si avizat sub nr. XXXX/xx.xx.xxxx si i s-a alocat nr. cadastral XXXX, provizoriu, in registru menţionat, conform art. 57 din Legea 7/1996. Când S. A. a obţinut acordul UAT Municipiul Dorohoi sa deschidă c.f. XXXX pentru înscrierea certificatului de moştenitor nr. XX/xx.xx.xxxx, în mod automat înscrierea anterioară îşi produce efectele de la data înscrierii in cartea funciară a certificatului nr. XX/2006, deci era impediment absolut de suprapunere a celor 951,50 m.p. din p.c. XXXX peste 1074 m.p. cat are parcela reala p.c. XXXX din Dorohoi, str. X nr. Y.
Legea a fost fraudată ocazionat de intabularea prin încheierea nr. XXXX/xx.xx.xxxx a certificatului de moştenitor nr. XX/2006 suprapus contractului deja transcris în registru in vederea opozabilităţii Aceasta suprapunere este explicitată si prin s. civ. XXX/2008 a Judecătoriei Dorohoi, rămasa definitivă prin decizia civilă XXX/R/xx.xx.xxxx a Tribunalului Botoşani.
S-a demonstrat ca suprafaţa trecuta in certificatul de moştenitor nr. XX/2006 nici nu putea fi moştenită de S. A. după propria mamă, fiind proprietatea statului, in folosinţa pe durata existentei construcţiei imobil casa de locuit din str. X nr. Y, dobândit de autorii lor – I. M. si C. – încă din 2003 astfel că unei singure parcele (s.n. – XXXX) nu i se pot aloca trei numere cadastrale,
Au făcut trimitere la prevederile art. 3 alin. (2) şi 18 alin. 6 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 633/2006 şi au apreciat că se impune administrarea acestei probe.
În ceea ce priveşte motivele de recurs au apreciat că nu s-au respectat dispoziţiile imperative procedurale vizând compunerea completului sau constituirea instanţei. Deşi era incompatibil si cunoştea acest lucru, magistratul in cauza a intrat in mod special, pentru a-i face intimatului cadou proprietatea lor.
In dosarul nr. XXXX/222/2009 prin încheierea nr. XXX/xx.xx.xxxx s-a admis cererea de abţinere a judecătoarei O. L.. Cererea se întemeia pe dosarul nr. XXX/222/2008 in care a pronunţat s. civ. XXX/2008, definitiva prin dec. XXXXR/2008.
In prezenta cauza se invocă drept argument soluţia dată prin s. civ. XXX/2008, definitiva prin dec. XXXX/R/xx.xx.xxxx a Tribunalului Botoşani.
În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ.au arătat că la termenul prim, din xx.xx.xxxx, in pline dezbateri, se prezintă numitul S. A. cu o cerere. Instanţa opreşte dezbaterile, ii citeşte cererea si-l îndruma să si-o motiveze. Prin dispozitiv, insa, dispune introducerea in cauza, in calitate de intervenient. Nulitatea si vătămarea este evidenta, insa e dublata si de necunoaşterea legii.
Instituţia introducerii in cauza, din oficiu, sub incidenţa C. proc. civ. 1865 este inexistenta, necunoscuta. In cuprinsul încheierii instanţa motivează că “urmează ca instanţa să pună in discuţie, la termenul următor, admisibilitatea în principiu a cererii” fiind astfel încălcate principiile contradictorialităţii si a dreptului la apărare prin legitimarea calităţii de parte anterior discutării admisibilităţii cererii. Consideră că S. A. nu avea nici interesul legitim si nici calitatea de a dezbate in contradictoriu cu moştenitorii lui I. M. , completarea emolumentului succesoral omis de notar – dreptul real de folosinţa asupra terenului aferent pe durata existentei construcţiilor.
Adevărat ca art. 88 din Legea 36/1995, supus si unei excepţii de neconstituţionalitate respinsa de Curtea Constituţionala, conferă terţilor (avânzilor cauză) posibilitatea de a ataca un bun sau un drept înscris in certificatul de moştenitor al altuia, însa terenul aferent de 950,16 m.p. (913,40 real măsurat) din str. X nr. Y încă nu era înscris in certificatul nr. XXX/2012; acesta era obiectul litigiului.
Minuta de la fila 274 in privinţa intervenţiei incepe cu “Admite … S. A.”, fara a-i preciza adresa tocmai pentru motivul de a nu se observa suprapunerea, căci mai jos, in minuta, se indica de doua ori str. X nr. Y.
Prima instanţă a acordat ceea ce nu s-a cerut ( ultra petita ) întrucât S. A. arată ca nu solicită nimic fata de părţi ci doar respingerea acţiunii ca nefondată deoarece este proprietarul suprafeţei de teren care se solicită a fi introdusă în certificatul de moştenitor a cărui modificare s-a solicitat .
Prin cererea de la fila 77 a cerut sa se constate o situaţie de fapt, prin formularea repetitiva în 6 puncte, “sa luaţi act de…”. Deci a cerut constatarea unei situaţii de fapt cărei cereri ii corespundea o respingere ca inadmisibila, pe temeiul art. 111 C. proc. civ. Cererea n-a fost modificata pana la fond.
Instanţa de fond nu constata prin dispozitiv ca S. A. este proprietarul celor 951,50 m.p. teren deoarece acelaşi magistrat, O. L., care nu s-a abţinut in prezenta cauza, era ţinuta de s. civ. XXX/2008 definitiva, prin care statuase ca statul, prin UAT Municipiul Dorohoi, este proprietarul terenului aferent casei de locuit dobândita de autorii lor prin cumpărare, în 2003, prin actul nr. XXXX/2003, in baza Legii nr. 112/1995. Si mai spusese, de asemenea, că asupra acestei suprafeţe I. M. are un drept de folosinţa “pe durata existentei construcţiilor” conform art. 3 din contract, având si facultatea de a cumpăra terenul de 950,16 m.p., aferent casei dobândita in proprietate. Ba chiar invocase, in mod corect, si o decizie nr. 4447/2006 a ICCJ in acea hotărâre, aplicabila spetei la acel moment.
Oricum au solicitat în temeiul art. 281 – 281ind. 3 C. proc. civ. lămurirea dispozitivului.
În ceea ce priveşte dispoziţiile art 304 pct. 7 C. proc. civ. deja a anticipat acest motiv întrucât hotărârea trebuie sa cuprindă motivele de fapt si drept care au format convingerea instanţei. Or prima instanţă nu s-a preocupat prin niciun rând din hotărâre de obiectul cererii lor iar motivarea în drept lipseşte cu desăvârşire. Dobândirea bunului imobiliar s-a făcut pe temeiul Legii 112/1995 cu modificările la zi, incidente datei de xx.xx.xxxx – data decesului si deschiderii succesiunii.
Statuând drepturi potrivnice părţilor, spune Curtea Europeana, instanţele au îndatorirea prevăzuta de lege sa emită o hotărâre clară, limpede, lămuritoare, explicită si convingătoare. Au datoria de a invoca si face trimitere la textele de lege care îndreptăţesc sau nu părţile, câtă vreme menirea unui judecător este de a aplica legea, instrumentul unic cu care acesta operează.
În privinţa prevederilor art. 304 pct. 8,9 C. proc. Civ a apreciat că certificatul de moştenitor nr. XXX/xx.xx.xxxx, urmat de hotărârea în cauză sfidează legea si statul de drept. Actele in discuţie au drept finalitate deposedarea vădit ilegala a moştenitorilor de o proprietate.
Cei 950,16 m.p. teren aferent atribuiţi in folosinţa pe perioada existentei construcţiilor sunt, in sensul art. 621 C. civ. 1864 o servitute urbana in favoarea construcţiilor, teren fără de care proprietatea însăşi este inutilizabila. La momentul judecăţii, având in vedere dispoziţiile art. 6 al. 6 NCC, faptul ca situaţia născuta din c.v.c. nr. XXXX/2003, respectiv art. 3 subzista, contractul nefiind anulat de vreo instanţa, art. 621 C. civ. işi are corespondent in dispoziţiile legii noi, respectiv 551 pct. 6 NCC.
Regimul parcelei cadastrale nr. XXXX din Dorohoi, str. X nr. Y, de 1074 m.p. a fost stabilit cu putere de lucru judecat prin s. civ. nr. XXX/2008 a Judecătoriei Dorohoi, definitiva si irevocabila prin dec. civ. XXX/R/xx.xx.xxxx a Tribunalului Botoşani. Nici notarul si nici instanţa nu pot încălca hotărârea in cauza întrucât s-a statuat că p.c. XXXX este de 1074 m.p., str. X nr. Y;
160,60 m.p. – terenul de sub construcţiile C1 – C6 din Planul de amplasament si delimitare este proprietatea lui I. M. restul terenului de 950,16 m.p. (scriptic) si 913,40 m.p. real măsurat este proprietatea statului atribuit in folosinţa “pe durata existenţei construcţiilor” dobânditorului casei de locuit – I. M. (bun comun cu tatăl lor si el decedat);
Sentinţa civilă nr XXX/2008 are caracter retroactiv si pentru viitor întrucât confirmă tocmai faptul ca dreptul real de folosinţa asupra celor 950,16 m.p. a aparţinut autorilor părinţi si este transmis urmaşilor împreuna cu imobilul casa de locuit, prin efectul art. 644 C. civ. 1864 caci ne raportam la xx.xx.xxxx (data decesului lui l. M.), nu cu titlu de proprietate, ci exact cu regimul pe care l-a avut, ca drept real de folosinţa.
Iar art. 621 C. civ. , aplicabil moştenirii deschise in xx.xx.xxxx spune: “Servitutile sunt stabilite sau in folosul clădirilor, sau in folosul pământului. Cele de felul dintâi se numesc urbane, chiar când clădirile pentru care servituţile sunt instituite se vor afla nu numai în oraş, dar si la tara; cele de al doilea fel se numesc rurale”.
Astfel ca la data de xx.xx.xxxx, in virtutea art. 45 al. 21, contractul de vânzare – cumpărare al autorilor avea valoare de act autentic, titlu de proprietate, opozabil de la data Încheierii sale – xx.xx.xxxx.
Hotărârea este nelegala si netemeinica inclusiv in referire la soluţionarea excepţiei de nelegalitate a autorizaţiei nr. XX/xx.xx.xxxx
Drepturile reale principale (de folosinţa, servitute, superficie etc.) care au aparţinut defunctului nu se sting la moartea autorului, ci se transmit aşa cum au fost dobândite.
Si in aceasta privinţa instanţa face doar o trimitere generica la dispoziţiile Legii 50/1991 pretinzând ca “din cuprinsul acestei legi nu se desprinde obligaţia solicitantului de a face dovada existentei unui drept de proprietate asupra terenului pe care se va edifica construcţia care face obiectul autorizaţiei, prin urmare va respinge aceasta excepţie ca neîntemeiata” . Dar in baza cărui drept s-a obţinut autorizaţia? În considerente dar nu si in dispozitiv, instanţa retine ca in prezent cei 951,50 m.p. teren ar fi in proprietatea lui S. A., lăsând sa se înţeleagă că autorizaţia ar fi fost emisă in considerarea faptului sau calităţii ca si in trecut ar fi fost proprietar, deşi nu o spune explicit. Parafrazează si sentinţa civilă nr. XXX/2008, definitivă, inclusiv considerentele dec. XXX/R/2008 care atestă fără echivoc ca din parcela XXXX de 1074 m.p. din str. X nr. Y . S. A. nu are nici dreptul formal de reconstituire după mamă, inclusiv faptul ca mama sa n-a avut în proprietate acest amplasament, iar in p. c. XXXX de 1074 mp. I. M. are 160,60 m.p. teren in proprietate, de sub construcţii, fapt pe care-l preia si instanţa in prezenta hotărâre, iar restul in folosinţa pe durata existentei construcţiilor, deşi sunt proprietatea statului -UAT Municipiul Dorohoi.
Iar instanţa a avut in vedere tocmai ceea ce spune si practica CEDO si a ICCJ ca atunci când se încalcă dreptul de folosinţa care este un drept real, deci tot “un bun” în sensul Convenţiei, aferent utilizării imobilului “se incalca insasi substanţa dreptului de proprietate, fiind cunoscut ca lipsirea de folosinţa a acestuia afectează utilizarea normala a dreptului de proprietate legal dobândit asupra imobilului casa de locuit, contravenind însăşi raţiunii pentru care atribuirea s-a făcut pe durata existentei construcţiilor”
Au apreciat că certificatul de moştenitor nr. XX/2006 este nelegal întrucât a fost anulat procesul verbal de punere în posesie. Deci la baza autorizaţiei a stat un act nul sau mai exact un drept inexistent .
În final au învederat că activul succesoral la data deschiderii succesiunii este compus din totalitatea drepturilor reale si de creanţa ale celui care lasă moştenirea, după cum urmează:
-1/2 din dreptul de proprietate asupra terenului de sub construcţii de 160,60 m.p. si asupra imobilului casa de locuit, cu anexe si dependinţe, identificate c1 – c6 in planul de amplasament si delimitare al imobilului situat in dorohoi, str. X nr. Y, p.c. XXXX, in mărime de 1074 m.p., nr. cadastral provizoriu XXXX, avizat de ojcgc Botoşani sub nr. XXXX/xx.xx.xxxxsi înscris in registrul cadastral de publicitate imobiliara si/sau opozabil din xx.xx.xxxx in lumina art. 45 al. 21 din legea 10/2001;
– dreptul real de servitute in folosul clădirilor c1 – c6 din planul de amplasament si delimitare al imobilului avizat sub nr. XXXX/xx.xx.xxxxin suprafaţa integrala de 913,40 m.p., teren proprietatea UAT Municipiul Dorohoi, pe durata existentei construcţiilor, imobil situat in Dorohoi, str. X nr. Y.
În ceea ce priveşte recursul declarat împotriva sentinţei civile XXX din xx.xx.xxxx au susţinut că nelegal s-a soluţionat petitul privind trimiterea hotărârii rămasa definitiva la notarul public in vederea eliberării unui nou certificat.
S-a reţinut în mod greşit că din moment ce dreptul este prevăzut in lege, iar certificatul a fost anulat parţial, n-ar avea nicio raţiune sa se mai solicite trimiterea hotărârii definitive la notar, asa cum a cerut ea, astfel ca cererea a fost respinsa ca fiind neîntemeiata.
Nu crede ca hotărârea in cauza va ajunge singura la notar daca instanţa care a corectat chiar si parţial actul nu a dispus in acest sens.
Si soluţia pronunţată în privinţa cererii de lămurire a dispozitivului este nelegala.
In considerente instanţa retine ca S. A. este proprietar al suprafeţei rezultând din extrasul de c. f. de la fila 80, adică al suprafeţei de 951,50 m.p. teren, adică cel aferent casei de locuit cu anexe, dependinţe, cumpărata de autori în 2003 in baza Legii nr. 112/1995.
In dispozitiv nu se regăseşte această constatare. In lumina dispoziţiilor C. proc. civ. 1865, incident prezentei judecaţi, singura parte a hotărârii care dobândeşte autoritate de lucru judecat este dispozitivul.
Dispozitivul in cauza însă precizează generic faptul ca se admite o cerere de intervenţie in nume propriu a numitului S. A..In consecinţa, prin hotărârea in cauza instanţa nu determina, nu precizează, nu stabileşte ce drept a vizat intervenţia si ce a decis instanţa in consecinţa.
Proprietatea celor 950,16 m.p. teren din Dorohoi, str. X nr. Y aparţin statului, respectiv UAT Municipiul Dorohoi (913,40 m.p. real măsurat), cum rezulta din s. civ. definitiva nr. XXX/2008 a Judecătoriei Dorohoi, irevocabila prin dec. civ. nr. XXX R/2008 a Tribunalului Botoşani.
In consecinţa, S. A. nu poate fi proprietar fără dreptul de posesie care i-a fost anulat. Practic instanţa a admis o revendicare prin comparare de titluri si atunci trebuia sa precizeze faptul ca atare si în dispozitiv si prin considerente si, inclusiv in timpul procesului pentru a nu anula contradictorialitatea si dreptul la apărare.
Prin întâmpinare S. A. a solicitat respingerea recursului ca fiind netemeinic, nelegal, întrucât recurentele au avut posibilitatea recuzării completului de judecata in termenul legal iar daca instanţa iar fi respins-o ar fi putut constitui un motiv de recurs privind nerespectarea legii.
În cauză, aspectul invocat nu se încadrează în prev. art. 304 pct. 5 Cod pr.
civ., întrucât instanţa nu a încălcat nici o formă de procedură prevăzută sub
sancţiunea nulităţii de art. 105 alin 2 Cod pr. civ.
Recurentele au invocat un motiv de recurs întemeiat pe disp. art.304 pct.6 cod pr. civilă, susţinând că instanţa de fond a acordat ceea ce nu s-a cerut respectiv ca intervenientul nu solicita nimic fata de părţi. Este evident ca nu putea solicita nimic fata de părţi însă a solicitat instanţei sa ia act ca este proprietar tabular al suprafeţei de 951,5 mp teren din parcela cadastrala XXXX pe care se afla si construcţiile moştenite de recurente.
Un alt motiv de recurs invocat îl constituie motivul de nelegalitate prevăzut de art.304 pct.7 cod pr.civilă, recurentele susţinând că decizia instanţei de fond nu cuprinde motivarea in drept susţinîndu-se ca prin hotărâre a fost împroprietărit nelegal intervenientul S. A.. Art.304 pct.7 cod pr. civilă este aplicabil pentru situaţiile invocate de recurente atunci când hotărârea cuprinde considerente contradictorii, în sensul că din unele rezultă temeinicia pretenţiilor deduse judecăţii iar din altele netemeinicia acestora, când motivarea este superficială ori cuprinde considerente străine de pricina respectivă. Decizia instanţei de fond nu este afectată de acest motiv de nelegalitate întrucât nu cuprinde considerente contradictorii şi nici străine de natura pricinii.
Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 C. Proc. Civ., nu este incident in cauza recurentele trebuind sa arate în motivarea căii de atac in ce consta „deposedarea vădit ilegala a moştenitorilor de o proprietate”. Potrivit dispoziţiilor art. 304 pct. 8 C. Proc. Civ., interpretarea dată de judecător unui act juridic civil ale cărui clauze sunt neclare, îndoielnice, în baza probelor administrate în dosar, constituie o chestiune de fapt, care nu poate fi criticată în recurs.
Deşi se invocă Sentinţa civilă XXX/2008 rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia civilă XXX/R/2008, prin care autoarei recurentelor i s-a admis acţiunea de anulare a procesului verbal XXXX/2006 recurentele nu fac nici o vorbire de expertiza judiciara efectuata in acest dosar însuşită de acestea, întocmită de către expertul T. C.l care combate Sentinţa civila invocata si care combate hotărârea pronunţată în Dosar XXXX/222/2008,precum si faptul ca parcela XXXX nu are 1074 mp(cum susţin recurentele) ,ci o suprafaţa de 1462 mp. Aplicarea greşită a legii şi respectiv pronunţarea unei hotărâri cu încălcarea acesteia, de care face vorbire pct. 9 al art. 304 cod procedură civilă, semnifică două ipoteze, respectiv situaţia în care din modul de redactare a hotărârii nu se poate stabili dacă legea s-a aplicat corect sau nu, sau interpretarea eronată a unui text legal. Textul legal aplicabil în cauză reiese din motivarea instanţei de fond raportata la art. 480 cod civil.
Privitor la soluţionarea cererii privind excepţia de nelegalitate a autorizaţiei de construcţie XX/xx.xx.xxxx se explicitează si în motivare ca la emiterea acesteia nu au fost încălcate dispoziţiile cuprinse in Legea 50/1991.
Împrejurarea că recurentele sunt nemulţumite de soluţia adoptată, nu este de natură a conduce la casarea hotărârii atacate în scopul administrării unei alte probe.
Aşa cum este susţinut si în întimpinarea Primăriei Dorohoi,aflata la dosarul cauzei suprafaţa de 951,5 mp se afla in posesia si proprietatea lui S. A. lucru certificat si în încheierea de intabulare de la fila 80 din acest dosar. Cu toate acestea insasi prin acţiunea introdusa de recurenta reclamanta C. V. a incercat sa ascundă instanţei adevărul juridic sustinind ca notarul public nu a valorificat adeverinţa nr. XXXXX/2012 a Primăriei Dorohoi,care reproduce evidenta greşita din Registrul agricol necorectat sau adus la zi.
Desi a fost depus iniţial si in dosarul cauzei si Planul de amplasament nr.XXXX din xx.xx.xxxx, avizat de OJCGC Botoşani avind nr.cadastral provizoriu XXXX,insusit de instanţa de fond recurenta reclamanta C. V. vine in recurs cu adeverinţa nr.XXXX/xx.xx.xxxx care nu este altceva decit nr.cadastral alocat in documentaţia depusa iniţial la dosarul cauzei,si căreia pentru a induce in eroare instanţa îi schimbă datarea in xx.xx.xxxx. Consideră ca nu este nici un probatoriu nou si de aceia rugam sa-1 respingeţi ca atare.
Pentru o justă soluţionare a cauzei, instanţa a dispus ataşarea dosarului nr. XXXX/222/2012 .
Din actele şi lucrările acestuia rezultă că prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Dorohoi cu nr. XXXX/222/2012, reclamanta C. V. a chemat în judecată pe pârâta C. L. solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună anularea certificatului de moştenitor nr. XXX din xx.xx.xxxx emis de BNP T. D. P. L.din Dorohoi şi să dispună obligarea acesteia să emită un nou certificat în care la rubrica patrimoniu succesoral să înscrie totalitatea drepturilor aparţinând autoarei ei I. M. şi întinderea lor şi starea de coproprietate cu Statul pe cote părţi determinate în legătură cu întreg imobilul teren construcţii în suprafaţă de 1074 mp din p.c. XXXX.
În motivare arată că notarul public a valorificat la emiterea certificatului de moştenitor adeverinţa nr. XXXXX/2012 emisă de Primaria Dorohoi în care autoarea ei figurează cu suprafaţa de teren înscrisă în Registrul agricol, registru care nu a fost actualizat conform actului adiţional la contractul de vânzare cumpărare nr. XXXX/2003, act prin care suprafaţa construită a fost stabilită la 115,82 mp astfel încât suprafaţa construită totală dobândită de autoare este de 160,60 mp şi nu 123,84 mp. Arată că în conformitate cu acelaşi act adiţional, suprafaţa terenului asupra căreia există un drept de folosinţă pe durata existenţei construcţiilor este de 913,40 mp şi nu de 950,16 mp. Arată că titlul de proprietate al autoarei I. M. este contractul de vânzare cumpărare nr. XXXX/2003 modificat prin actul adiţional din xx.xx.xxxx, că autoarea a avut un litigiu cu vânzătorul Statul Român şi terţul S. A. cu privire la dreptul de folosinţă şi posesie pentru terenul aferent casei respectiv suprafaţa de 950,16 mp care a fost atribuită în folosinţă pe durata existenţei construcţiei la data încheierii contractului de vânzare cumpărare. Mai arată că prin sentinţa civilă nr. XXX/2008 a Judecătoriei Dorohoi, rămasă irevocabilă prin decizia nr. XXX/R/2008 a Tribunalului Botoşani, terţul S. A. a pierdut irevocabil posesia suprafeţei de 950 mp şi prin aceiaşi sentinţă s-a statuat cu putere de lucru judecat regimul juridic, întinderea şi amplasamentul imobilului precum şi drepturile fiecărui coproprietar în legătură cu suprafaţa de 1.074 mp din Dorohoi, strada X nr. Y.
În dovedirea acţiunii a depus la dosar certificatul de moştenitor nr. XXX din xx.xx.xxxx, adeverinţa nr. XXXXX din xx.xx.xxxx emisă de Primaria Municipiului Dorohoi, certificat de atestare fiscală nr. XXXXX din xx.xx.xxxx, contract de vânzare cumpărare nr. XXXX din xx.xx.xxxx, anexa la contractul de vânzare cumpărare, act adiţional la contractul de vânzare cumpărare din xx.xx.xxxx, sentinţa civilă nr. XXX din xx.xx.xxxx a Judecătoriei Dorohoi, plan de amplasament pentru terenul situat în Dorohoi, strada Xi nr. Y, p.c. XXXX şi a solicitat efectuarea unei expertize topografice.
Pârâta C. L. a formulat întâmpinare prin care arată că este de acord cu acţiunea şi emiterea unui nou certificat de moştenitor care să evidenţieze în mod corect masa succesorală transmisă prin moştenire, cu toate drepturile conexe acesteia, respectiv dreptul de proprietate asupra imobilului casă de locuit cu anexe şi dependinţe, inclusiv terenul de sub construcţii în suprafaţă de 160,6 mp situat în p.c. XXXX din Dorohoi, strada X nr. Y cu indicare vecinătăţilor din planul de amplasament încheiat la data de xx.xx.xxxx, dreptul de folosinţă pe durata existenţei construcţiilor asupra terenului aferent în suprafaţa de 913,40 mp şi de garanţia pentru evicţiune privind proprietatea şi folosinţa supra terenului aferent casei de locuit, drepturi dobândite prin contractul de vânzare cumpărare nr. XXXX din xx.xx.xxxx.
În cauză a formulat cerere de intervenţie S. A. (fila 34), precizată la termenul din xx.xx.xxxx, prin care arată că planul de amplasament depus la dosar de către reclamantă nu mai este de actualitate, p.c. XXXX este în prezent dezmembrată, iar suprafaţa menţionată ca fiind atribuită în folosinţă pe durata existenţei construcţiei conform contractului de vânzare cumpărare încheiat între autoarea părţilor şi Municipiul Dorohoi, nu face parte din masa succesorală deoarece este proprietatea sa conform certificatului de moştenitor nr. XX din xx.xx.xxxx emis de BNPA T. D. P. L.din Dorohoi. Arată că suprafaţa de 951,5 mp teren este intabulată în cartea funciară nr. XXXXX a Municipiului Dorohoi pe numele său şi a soţiei sale iar pe terenul respectiv şi-a construit o casă.
În dovedirea acţiunii a depus la dosar încheierea nr. XXXX din xx.xx.xxxx a OCPI Botoşani, extras de carte funciară, sentinţa civilă nr. XXX din xx.xx.xxxx a Judecătoriei Dorohoi, sentinţa civilă nr. XXX din aprilie 2008 a Judecătoriei Dorohoi, decizia civilă nr. XXXX R din xx.xx.xxxx a Tribunalului Botoşani, încheierea nr. XXX din xx.xx.xxxx a OCPI Botoşani, certificatul de moştenitor nr. XX din 17 mai 2006.
Reclamanta C. V. a formulat întâmpinare (fila 101) prin care solicită respingerea cererii de intervenţie ca inadmisibilă deoarece intervenientul S. A. nu este parte în cauză. Mai arată că situaţia juridică a terenului în litigiu, în raport cu intervenientul S. A., a fost stabilită prin sentinţa civilă nr. XXX/2008 a Judecătoriei Dorohoi.
Din oficiu s-a solicitat de la BNP T. D. P. L. din Dorohoi documentaţia care a stat la baza emiterii certificatului de moştenitor după defuncta I. M..
Prin precizările la acţiune (fila 134 şi 165) reclamanta invocă excepţia de nelegalitate a autorizaţiei de construire nr. XX/2006 emisă intervenientului S. A. şi a adeverinţei nr. XXXXX/2012 emisă de Primaria Dorohoi.
În motivare arată că autorizaţia de construire este emisă în baza procesului verbal de punere în posesie nr. XXXX din xx.xx.xxxx iar prin sentinţa civilă nr. XXX/2008 a Judecătoriei Dorohoi s-a stabilit că intervenientul nu este proprietarul suprafeţei de 950,50 mp teren ci Statul prin UAT Municipiul Dorohoi. În ce priveşte adeverinţa de proprietate nr. XXXXX/2012, arată că aceasta cuprinde menţiuni incomplete cu privire la suprafaţa construită şi nu conţine dreptul de folosinţă asupra terenului aferent iar această adeverinţă a stat la baza emiterii certificatului de moştenitor a cărui anulare o solicită. Arată că prin sentinţa civilă nr. XXX/2008 a Judecătoriei Dorohoi s-a stabilit că autoarea I. Maria a dobândit în proprietate imobilul casă cu anexe şi dependinţe în suprafaţă de 160,60 mp şi nu 123,84 cât se menţionează în adeverinţă şi suprafaţa de 913,40 mp teren în folosinţă pe durata existenţei construcţiilor.
În dovedire s-a depus la dosar autorizaţia de construire nr. XX din xx.xx.xxxx, certificat de urbanism, certificatul de moştenitor nr. XX din xx.xx.xxxx.
La termenul din xx.xx.xxxx (fila 202) reclamanta şi pârâta au chemat în garanţie UAT Dorohoi şi au solicitat obligarea acesteia să ia toate măsurile legale şi să promoveze acţiunile care se impun în vedere asigurării repunerii lor în posesie cu suprafaţa de 950,16 mp (913,40 conform măsurătorilor) teren aferent casei de locuit situată în Dorohoi, strada X nr. Y.
Municipiul Dorohoi a formulat întâmpinare (fila 236) prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive .
Prin sentinţa civilă nr. XXXX din xx.xx.xxxx Judecătoria Dorohoi a admis în parte acţiunea principală formulată de reclamanta C. V. în contradictoriu cu pârâta C. L..
A admis cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenientul S. A..
A constatat nulitatea parţială a certificatului de moştenitor nr. XXX din xx.xx.xxxx emis de Biroul Notarilor Publice Asociaţi T. D. P. L.din Dorohoi, cu privire la componenţa masei succesorale rămase după defuncta I. M., CNP XXXXXXXXXXXXXX, decedată la data de xx.xx.xxxx.
A constat că masa succesorală rămasă după defuncta I. M., CNP XXXXXXXXXXXXX, decedată la data de xx.xx.xxxx, cu ultimul domiciliu în municipiul Dorohoi, jud. Botoşani, se compune din următoarele bunuri imobile: dreptul de proprietate de ½ din locuinţa compusă din 4 camere de locuit cu o suprafaţă construită de 115,82 mp, dreptul de proprietate de ½ din anexele gospodăreşti, respectiv o magazie din scândură acoperită cu tablă în suprafaţă de 6 mp, o magazie construită din PFL, acoperită cu tablă în suprafaţă de 15,98 mp, o magazie din PFL acoperită cu azbociment în suprafaţă de 15,19 mp, un WC construit din scândură cu suprafaţa de 1 mp, un beci construit din chirpici şi acoperit cu tablă cu suprafaţa de 6,61 mp şi dreptul de proprietate de ½ din suprafaţa de 160,60 mp teren de sub construcţii (casă şi anexe), imobile situate în Dorohoi, strada X nr. Y, în p.c. XXXX.
A respins ca neîntemeiată cererea privind stabilirea ca făcând parte din masa succesorală a defunctei I. M. şi a dreptului de folosinţă pe durata existenţei construcţiilor casă şi anexe, a suprafeţei 913,40 mp teren din p.c. XXXX din Dorohoi, strada X nr. Y.
A respins ca neîntemeiată excepţia de nelegalitate a autorizaţiei de construire nr. XX/2006 şi ca inadmisibilă excepţia de nelegalitate a adeverinţei nr. XXXXX/2012 emise de Primaria Municipiului Dorohoi.
A luat act de renunţarea la cererea de chemare în garanţie a UAT Municipiul Dorohoi.
Pentru a pronunţa această soluţie a reţinut prima instanţă că prin contractul de vânzare cumpărare nr. XXXX din xx.xx.xxxx încheiat între I. M. şi Municipiul Dorohoi, s-a vândut în temeiul Legii 112/1995 o locuinţă compusă din patru camere cu suprafaţa utilă de 79,06 mp şi anexe gospodăreşti, respectiv un WC cu suprafaţa de 1mp, un beci cu suprafaţa de 6,61 mp, şi trei magazii cu dimensiunile de 6 mp, 15,98 mp şi 15,19 mp. La art. 2 din contract se menţionează că suprafaţa totală de teren de sub construcţii şi aferent acestora este de 1.074 mp din care suprafaţa de 123,84 mp trec în proprietatea cumpărătoarei reprezentând suprafaţa construită.
Prin actul adiţional la contractul de vânzare cumpărare nr. XXXX din xx.xx.xxxx, se menţionează că locuinţa compusă din patru camere care face obiectul contractului are o suprafaţă utilă de 70,06 mp şi o suprafaţă construită de 115,82 mp.
I. M. a decedat la data de xx.xx.xxxx, iar prin certificatul de moştenitor nr. XXX din xx.xx.xxxx emis de Biroul Notarilor Publici Asociaţi T. D. P. L.din Dorohoi s-au stabilit moştenitorii, cotele părţi şi componenţa masei succesorale, respectiv dreptul de proprietate de ½ din locuinţa situată în Municipiul Dorohoi, strada Poştei nr. 26, construită din paiantă şi acoperită cu tablă, dreptul de proprietate de ½ din magazia situată în aceiaşi localitate, construită din scândură acoperită cu tablă, dreptul de proprietate de ½ din magazia situată în aceiaşi localitate construită din PFL, acoperită cu tablă, dreptul de proprietate de ½ din magazia situată în aceiaşi localitate construită din PFL acoperită cu azbociment, dreptul de proprietate de ½ WC construit din scândură, dreptul de proprietate de ½ din beciul construit din chirpici şi acoperit cu tablă şi dreptul de proprietate de ½ din suprafaţa de 123,84 mp teren aferent. Se menţionează că imobilele construcţii şi terenul aferent au fost cumpărate de către defunctă, în timpul căsătoriei, conform contractului de vânzare cumpărare nr. XXXX din xx.xx.xxxx, încheiat cu Primaria Municipiului Dorohoi, jud. Botoşani, valabil cu anexa din xx.xx.xxxx şi cu actul adiţional din xx.xx.xxxx.
Conform actelor depuse la dosar de către BNPA T. D. P. L.din Dorohoi (fila 40 – 68) în vederea stabilirii masei succesorale după defuncta I. M. s-au depus la dosarul succesoral contractul de vânzare cumpărare nr. XXXX din xx.xx.xxxx, încheiat cu Primaria Municipiului Dorohoi, anexa la contract din xx.xx.xxxx, actul adiţional din xx.xx.xxxx, schiţa şi dimensiunile imobilelor construcţii, certificat de atestare fiscală nr. XXXXX din xx.xx.xxxx emis de Municipiul Dorohoi – Serviciul Impozite şi Taxe şi adeverinţa nr. XXXXX din xx.xx.xxxx emisă de Municipiul Dorohoi.
Instanţa a constatat că la stabilirea componenţei masei succesorale nu s-a avut în vedere şi actul adiţional la contractul de vânzare cumpărare nr. XXXX din xx.xx.xxxx, act prin care s-a menţionat că locuinţa cumpărată este compusă din 4 (patru camere) cu suprafaţa utilă de 79,06 mp şi suprafaţa construită de 115,82 mp şi s-a stabilit în mod greşit că terenul în suprafaţă de 123,84 mp este teren aferent construcţiilor în loc să se menţioneze suprafaţa de 160,60 mp teren de sub construcţii, rezultată prin însumarea suprafeţelor construite a casei şi anexelor.
Suprafaţa de 160,60 mp a terenului de sub construcţii rezultă şi din planul de amplasament depus la dosar (fila 24) şi considerentele sentinţei civile nr. XXX din xx.xx.xxxx a Judecătoriei Dorohoi astfel că masa succesorală rămasă după acesta se compune din următoarele bunuri imobile: dreptul de proprietate de ½ din locuinţa compusă din 4 camere de locuit cu o suprafaţă construită de 115,82 mp, dreptul de proprietate de ½ din anexele gospodăreşti, respectiv o magazie din scândură acoperită cu tablă în suprafaţă de 6 mp, o magazie construită din PFL, acoperită cu tablă în suprafaţă de 15,98 mp, o magazie din PFL acoperită cu azbociment în suprafaţă de 15,19 mp, un WC construit din scândură cu suprafaţa de 1 mp, un beci construit din chirpici şi acoperit cu tablă cu suprafaţa de 6,61 mp şi dreptul de proprietate de ½ din suprafaţa de 160,60 mp teren de sub construcţii (casă şi anexe), imobile situate în Dorohoi, strada X nr. Y, în p.c. XXXX.
Reclamanta a solicitat instanţei să constate că din masa succesorală a defunctei face parte şi dreptul de folosinţă pe durata existenţei construcţiei asupra terenului aferent imobilului casă de locuit proprietatea Municipiului Dorohoi în suprafaţă de 913,40 mp din parcela cadastrală XXXX.
Conform art. 3 din contractul de vânzare cumpărare nr. XXXX din xx.xx.xxxx, s-a atribuit cumpărătoarei în folosinţă pe durata existenţei construcţiei, terenul aferent în suprafaţă de 950,16 mp, cu o plată anuală care va fi stabilită prin contractul de închiriere.
Din înscrisurile depuse la dosar de către reclamantă şi intervenientul S. A., rezultă că după încheierea contractului de vânzare cumpărare, pe terenul în suprafaţă de 951,50 mp din p.c. XXXX a fost pus în posesie intervenientul în calitate de moştenitor al defunctei B. M. I..
Procesul verbal de punere în posesie a intervenientului a fost anulat prin sentinţa civilă nr. XXX din xx.xx.xxxx a Judecătoriei Dorohoi cu motivarea că prin punerea în posesie cu suprafaţa de 951,50 mp, s-a încălcat dreptul de proprietate al cumpărătoarei cu privire la terenul de sub construcţii, respectiv 160,6 mp.
Arată reclamanta că prin sentinţa civilă nr. XXX din xx.xx.xxxx a Judecătoriei Dorohoi, intervenientul a pierdut în mod irevocabil şi retroactiv posesia suprafeţei de 950 mp situaţie care nu rezultă din considerentele şi dispozitivul sentinţei menţionate deoarece procesul verbal de punere în posesie a fost anulat, cu recomandarea ca punerea în posesie să se realizeze cu respectarea dreptului de proprietate al cumpărătoarei cu privire la terenul în suprafaţă de 160,6 mp de sub construcţii şi de asemenea să se aibă în vedere şi suprafaţa de teren necesară folosinţei normale a construcţiilor.
Prin sentinţa civilă nr. XXX din Xx.xx.xxxx a Judecătoriei Dorohoi, menţinută prin decizia nr. XXXX R din xx.xx.xxxx a Tribunalului Botoşani, a fost respinsă acţiunea autoarei reclamantei prin care a solicitat să se constate că prin efectul Legii 112/1995, este proprietara şi a suprafeţei de 950,16 mp teren situată în Dorohoi, strada Xi nr. Y, teren aferent construcţiilor cumpărate prin contractul de vânzare cumpărare nr. XXXX din xx.xx.xxxx.
Conform extrasului de carte funciară terenul în suprafaţă de 951,50 mp care solicită reclamanta a fi menţionat în certificatul de moştenitor ca fiind dat în folosinţă pe durata existenţei construcţiilor conform contractului de vânzare cumpărare, este în prezent în proprietatea intervenientului S. A. prin urmare, trebuie admisă cererea de intervenţie formulată de către acesta respectiv respinsă cererea reclamantei prin care solicită să se constate că din masa succesorală face parte şi dreptul de folosinţă cu privire la acest teren.
Reclamanta a invocat şi excepţia de nelegalitate a autorizaţiei de construire nr. XX/2006 emisă intervenientului S. A. şi a adeverinţei nr. XXXXX/2012 emisă de Primaria Dorohoi.
Actul administrativ, este actul unilateral cu caracter individual emis de o autoritate publică în vederea executării sau a organizării executării legii, dând naştere, modificând sau stingând raporturi juridice.
Obiect al excepţiei de nelegalitate, pot fi doar actele administrative.
Adeverinţa nr. XXXXX/2012 emisă de Primaria Dorohoi nu este act administrativ în sensul Legii 554/2004 .
În ce priveşte autorizaţia de construire, prima instanţă reţine că la emiterea acesteia nu au fost încălcate dispoziţiile cuprinse în Legea 50/1991, din cuprinsul acestei legi nu se desprinde obligaţia solicitantului de a face dovada existenţei unui drept de proprietate asupra terenului pe care se va edifica construcţia care face obiectul autorizaţiei .
Ulterior prin cererea înregistrată la Judecătoria Dorohoi la data de xx.xx.xxxx, reclamanta C. V. şi pârâta C. L. în contradictoriu cu intervenientul S. A., chematul în garanţie Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Dorohoi au solicitat completarea dispozitivului sentinţei civile nr. XXXX din xx.xx.xxxx a Judecătoriei Dorohoi cu menţiunea trimiterii sentinţei la Biroul Notarilor Publici T. D. P. L. a în vederea completării certificatului de moştenitor cu petitul admis de către instanţă în sensul de a se trece suprafaţa de 160,60 mp în loc de 123,84 mp şi lămurirea menţiunii din dispozitiv prin care s-a admis cererea de intervenţie în interes propriu formulată de către intervenientul S. A..
În motivare se arată că nu înţelege ce s-a admis în raport cu intervenientul deoarece acesta nu a cerut nimic prin urmare nu ştiu ce ar putea critica în calea de atac.
Prin sentinţa civilă XXX din xx.xx.xxxx Judecătoria Dorohoi a respins cererea .
A reţinut că prin sentinţa civilă nr. XXXX din xx.xx.xxxx pronunţată în dosarul nr. XXXX/222/2013 al Judecătoriei Dorohoi s-a admis în parte acţiunea principală formulată de reclamantă, s-a admis cererea de intervenţie în interes propriu formulată de către intervenientul S. A., s-a constatat nulitatea parţială a certificatului de moştenitor nr. XXX din xx.xx.xxxx emis de Biroul Notarilor Publice Asociaţi T. D. P. L.din Dorohoi, cu privire la componenţa masei succesorale rămase după defuncta I. M., CNP XXXXXXXXXXXXX, decedată la data de xx.xx.xxxx şi s-a respins cererea prin care s-a solicitat a se constata că din masa succesorală a defunctei I. M. face parte şi dreptul de folosinţă pe durata existenţei construcţiilor a suprafeţei de 913,40 mp.
Conform art. 119 alin. 4 din Legea 36/1995 în cazul anulării certificatului de moştenitor total sau parţial, notarul public va elibera un nou certificat pe baza hotărârii judecătoreşti definitive. În acest scop, instanţele judecătoreşti au obligaţia să trimită la biroul notarului public competent în soluţionarea cauzei o copie de pe hotărârea rămasă definitivă şi irevocabilă, împreună cu dosarul notarial, dacă acesta a fost cerut în timpul judecăţii.
Având în vedere că obligaţia de a comunica hotărârea judecătorească biroului notarului public, este stabilită prin Legea 36/1995, instanţa a apreciat că este neîntemeiată cererea de completare a dispozitivului.
În ce priveşte cererea de lămurire a dispozitivului cu privire la cererea de intervenţie instanţa arată următoarele:
Intervenţia în interes propriu reprezintă cererea unui terţ de a interveni într-un proces pornit de alte părţi, cerere prin care acesta pretinde un drept propriu sau urmăreşte să-şi apere un drept propriu.
Prin cererea de intervenţie în interes propriu formulată în cauză, intervenientul S. A. a arătat că este proprietarul terenului în suprafaţă de 951,50 mp cu privire la care reclamanta a solicitat să i se recunoască un drept de folosinţă pe durata existenţei construcţiilor, drept care să fie înscris în certificatul de moştenitor, prin urmare, acesta a înţeles ca prin formularea cererii de intervenţie să îşi apere dreptul său de proprietate.
Cererea de intervenţie se judecă împreună cu cererea principală iar instanţa se pronunţă prin dispozitiv asupra ambelor cereri şi le analizează pe amândouă în considerentele hotărârii.
În considerentele sentinţei s-a arătat de ce instanţa a apreciat ca fiind întemeiată şi a admis cererea de intervenţie, respectiv pentru faptul că intervenientul a făcut dovada faptului că este proprietarul terenului în suprafaţă de 951,5 mp cu privire la care reclamanta a solicitat să i se recunoască un drept de folosinţă pe durata existenţei construcţiilor, prin urmare trebuie respinsă cererea de lămurire a dispozitivului sentinţei civile nr. XXXX din xx.xx.xxxx a Judecătoriei Dorohoi.
Pentru termenul din xx.xx.xxxx recurentele au solicitat admiterea excepţiei de conexitate şi sau litispendenţă cu dosarul XXXX/222/2009*/ a1 , nr. XXX/222/2014 şi XXX/222/2014 .Tribunalul constată că soluţionarea primului dosar XXXX/222/2009* este suspendată potrivit art. XXX pct.1 din vechiul Cod astfel că nu poate fi admisă excepţia de conexitate/litispendenţă . În ceea ce priveşte celelalte două dosare se reţine că au alte obiect respectiv revendicare şi obligaţie de a emite autorizaţie de demolare. Autorizaţie.Ca urmare nu este dată excepţia litispendenţei . În ceea ce priveşte conexitatea nu s-a relevat care ar fi legătura dintre cauze. În consecinţă va fi respinsă cerea de reunire a acuzelor.
Recurentele au mai invocat la xx.xx.xxxx şi prevederile art. 267 din TFUE . Atâta timp cât aceste chestiuni nu au fost invocate şi prin recurs rezultă că excede cadrului procesual strict delimitat prin calea de atac exercitată de recurente constituind un motiv nou de recurs invocat cu depăşirea termenului legal. Drept urmare valoarea de chestiune prejudicială a sentinţei XXX/2008 prin raportare la art. 267 din TFUE nu va fi analizat.
Înainte de analiza calea de atac declarată de C. V. şi C. L. stabileşte Tribunalul că nu e necesară administrarea probei cu relaţii de la OCPI Botoşani., întrucât prezenta cauză nu priveşte dreptul de proprietate cu privire la suprafaţa de 913,40 m.p. măsurată (950.16 mp)
C. V. şi C. L. au solicitat înscrierea în certificatul de moştenitor a dreptului de folosinţă cu privire la această suprafaţă de teren. În aceste condiţii, nu are relevanţă în prezenta cauză cine este proprietarul suprafeţei de teren atâta timp cât se formulează pretenţii în legătură cu posesia asupra terenului care poate fi exercitată de o persoană diferită faţă de cea care are în proprietate suprafaţa. Mai mult, Tribunalul stabileşte că nu are a cerceta dacă S. A. este sau nu proprietar asupra suprafeţei de teren pentru motivele expuse în cererea de intervenţie formulată de acesta.
Obiectul cauzei este anularea unui certificat de moştenitor şi nu o acţiune în revendicare.
În ceea ce priveşte motivele de recurs formulate de către C. V., acestea vor fi analizate împreună , chiar dacă privesc cele două sentinţe civile, respectiv nr. XXXX/xx.xx.xxxx şi nr. XXX/2014 privind completare dispozitiv întrucât cererea de lămurire are legătură cu admiterea cererii de intervenţie formulată de S. A. iar anularea uni act notaruial produce anumite efecte în raport cu Legea 36/1995.
În raport cu primul motiv de recurs privind prev. art. 304 pct. 1 din vechiul Cod procedură civilă instanţa reţine că recurentele au menţionat că judecătorul ce a soluţionat cauza era incompatibil. S-a apreciat în acest sens că magistratul trebuia să formuleze cerere de abţinere, aşa cum a înţeles să depună în dosarul nr. XXXX/222/2009. Au făcut trimitere recurentele la sentinţa civilă nr. XXX/2008. Din analiza acestei sentinţe, rezultă că magistratul ce a soluţionat prezenta cauză a respins anterior acţiunea formulată de reclamanta I. M., în ds. XXX/222/2008 prin sentinţa XXX din xx.xx.xxxx rămasă irevocabilă prin decizia XXXX a Tribunalului Botoşani. Obiectul cererii a fost o acţiune în constatare în care numita I. M., în contradictoriu cu S. M. şi cu Municipiul Dorohoi a solicitat să se constate că este proprietara suprafeţei de 950,16 m.p. teren aferentă construcţiei situată în Dorohoi, str. Poştei nr. 26. În dosarul nr. XXXX/222/2012 magistratul a fost învestit cu soluţionarea unei acţiuni în anularea unui certificat de moştenitor printre altele solicitându-se şi notarea dreptului de folosinţă pe durata existenţei construcţiei asupra terenului în suprafaţă de 950,16 m.p. Printre înscrisurile depuse în dovedire a fost şi contractul de vânzare-cumpărare nr. XXXX/2003. Rezultă aşadar că obiectele celor două dosare sunt total diferite în primul cerându-se constatarea dreptului de proprietate iar în cel de-al doilea, modificarea unui certificat de moştenitor cu privire la un drept de folosinţă ce decurgea dintr-un act juridic. În consecinţă, magistratul nu numai că nu este incompatibil dar nici nu poate aprecia că şi-a spus părerea în legătură cu pricina ce formează obiectul dosarului nr. XXXX/222/2012. În consecinţă, nu este dat motivul prev. de art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă privind reaua compunere a completului de judecată.
În ceea ce priveşte prevederile art. 304 pct. 5 din Cod procedură civilă, instanţa apreciază că acesta poate fi analizat doar împreună cu celelalte motive de recurs prev. de art. 304 pct. 6 – 9 invocate de către recurentă. Practic, criticile importante ale recurentei în legătură cu sentinţa civilă nr. XXXX/xx.xx.xxxx şi respectiv cu hotărârea nr. XXX/2014 privesc modul de instrumentare procedurală a cererii de intervenţie formulată de S. A. cât şi soluţia dată de prima instanţă în legătură cu această cerere de intervenţie.
Din actele şi lucrările dosarului de primă instanţă rezultă că într-adevăr S. M. a intitulat cererea depusă la dosar la fila 34 ca fiind „de intervenţie în interes propriu”, dar prin intermediul acesteia nu a formulat pretenţii în legătură cu acţiunea formulată de C. V. şi respectiv nici pretenţii proprii cu privire la vreo suprafaţă de teren pentru care părţile au avut litigii repetate anterioare. Or, pentru a se putea aprecia că prima instanţă ar fi fost învestită cu soluţionarea unei cereri veritabile de intervenţie în interes propriu ar fi trebuit ca S. A. să consemneze în aceasta ce pretenţii are faţă de părţile ce se judecau în ds. nr. XXXX/222/2012. Astfel potrivit art. 50 din vechiul cod cererea de intervenţie în interes propriu va fi făcută în forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată. Aşa cum arată art. 112 din vechiul cod cererea de chemare în judecată va cuprinde
1. numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal şi contul bancar. Dispoziţiile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
2. numele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia şi sediul profesional. Dispoziţiile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător;
3. obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când preţuirea este cu putinţă.
Pentru identificarea imobilelor se va arăta comuna şi judeţul, strada şi numărul, iar, în lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, sau, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul topografic;
4. arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea;
5. arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Dacă S. A. a înţeles să formuleze o cerere de intervenţie în interes propriu trebuia să arate în mod expres şi obiectul cererii .
În lipsa unui asemenea obiect, cererea de intervenţie trebuia respinsă ca inadmisibilă încă de la momentul depunerii. Totuşi, prima instanţă a consemnat în continuare că S. A. are calitatea de intervenient în interes propriu şi a acceptat ca acesta să depună la dosar diferite înscrisuri. La data de xx.xx.xxxx în cuvântul asupra fondului, este consemnat faptul că intervenientul S. A. arată că nu solicită nimic faţă de părţi şi că a formulat cererea de intervenţie pentru a aduce la cunoştinţa instanţei situaţia juridică a terenului. Cu toate acestea, prin sentinţa civilă nr. XXXX/xx.xx.xxxx Judecătoria Dorohoi a admis cererea de intervenţie în interes propriu.
Această soluţie trebuie modificată de către Tribunalul Botoşani în raport cu prev. art. 304 pct. 6,7, 9 din vechiul Cod procedură civilă şi implicit prin raportare la art. 304 pct. 5 din vechiul Cod procedură civilă, întrucât nu au fost respectate formele de procedură privind obiectul unei cereri de intervenţie în interes propriu, prima instanţă a acordat mai mult decât s-a cerut cât timp a statuat cu privire la proprietate terenului de 950,16 mp în lipsa unei acţiuni în revendicare, şi au fost încălcate prevederile legale privitoare la situaţia intervenientului pe parcursul soluţionării cauzei, cât şi cu privire la soluţia posibil a fi adoptată în legătură cu cererea acestuia. În consecinţă, stabileşte Tribunalul că este necesară modificarea sentinţei civile nr. XXXX/xx.xx.xxxx în sensul că va fi respinsă ca inadmisibilă cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenientul S. A.. Nu este dat în schimb motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 8 întrucât instanţa nu a interpretat greşit vreun act juridic dedus judecăţii, şi nici nu a schimbat natura ori înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia.
Tribunalul va înlătura de la soluţionarea cauzei toate celelalte motive expuse de recurentă în legătură cu dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 950,40 m.p. teren, întrucât obiectul cauzei nu este reprezentat de stabilirea vreunui drept de proprietate, ci de necesitatea anulării sau menţinerii unui certificat de moştenitor.
C. V. în recursurile declarate a arătat, pe de o parte, că prima instanţă ar fi trebuit ca pe lângă bunurile ce au fost deja enumerate în sentinţa civilă nr. XXXX să consemneze ca fiind necesar a fi introdus în certificatul,de moştenitor şi dreptul de folosinţă cu privire la suprafaţa de 950,40 m.p. aferent construcţiei de pe str. X nr. Y. Ca principal motiv, a fost invocat contractul de vânzare cumpărare nr. XXXX/xx.xx.xxxx. Acesta se află în copie la fila 10 dosar. La punctul 3 din act, s-a consemnat că se atribuie cumpărătoarei în folosinţă pe durata existenţei construcţiei terenul aferent în suprafaţă de 950,16 m.p. cu o plată anuală ce va fi stabilită prin contractul de închiriere încheiat separat de prezentul contrat. Nici în anexa la contract şi nici în actul adiţional la contractul de vânzare cumpărare nu au fost făcute menţiuni cu privire la închirierea acestei suprafeţe de teren. Potrivit Legii nr. 36/1995 notarul public era obligat să consemneze în certificatul de moştenitor un eventual drept de folosinţă ce rezulta cu certitudine din actele de proprietate sau privind posesia prezentate de părţi. Atâta timp cât Municipiul Dorohoi şi respectiv I. M. au stabilit că vor încheia un contract de închiriere separat pentru terenul în suprafaţă 950,16 m.p., rezultă că doar în condiţiile în care ar fi fost prezentat un asemenea contract de închiriere, notarul public ce a întocmit certificatul de moştenitor nr. XXX/2012 ar fi trebuit să consemneze despre existenţa acestui act şi implicit a dreptului de folosinţă. Un asemenea contract însă nu a fost depus la dosar şi nici nu s-a făcut dovada că ar fi fost prezentat notarului public.
La dosarul de fond a fost ataşată documentaţia ce a stat la baza emiterii actului de moştenire la filele 40-68. Doar în baza acestor documente notarul public putea să emită un certificat.
Potrivit art. 78 din Legea 36/1995 în forma în vigoare în octombrie 2010 calitatea de moştenitor şi numărul acestora se stabilesc prin acte de stare civilă şi cu martori, iar bunurile ce compun masa succesorală se dovedesc prin înscrisuri sau orice alte mijloace de probă admise de lege. Recurentele au invocat sentinţa civilă nr. XXX/2008 doar în faţa instanţei însă nu au depus hotărârea şi la notar.
Separat de cele consemnate, observă instanţa că notarul public nu putea să efectueze prea multe verificări privind situaţia terenului arătat mai sus, dar din actele depuse la prezenta cauză rezultă că au existat litigii repetate în legătură cu dreptul de proprietate cât şi dreptul de folosinţă asupra terenului din str. X nr. Y. Or, regimul juridic al bunului trebuie să fie clar determinat, pentru a se putea constata apartenenţa vreunui drept de proprietate sau al unui dezmembrământ al dreptului de proprietate la o anumită masă succesorală. Chiar reclamanţii au invocat în susţinerea motivelor de recurs existenţa unei sentinţe civile nr. XXX/2008 în care s-a pus în discuţie existenţa dreptului de proprietate cu privire la acel teren, raportat la legile privind reconstituirea proprietăţii, iar din sentinţa nr. XXX/2007 rezultă că terenul din str. X nr. Y a fost consemnat şi în Ordinul Prefectului nr. 15 din 1992 filele 239-240 dosar. Doar în situaţia în care se soluţionează definitiv situaţia juridică a terenului de 950,40 mp teren, părţile interesate pot cere consemnarea inclusiv a dreptului de folosinţă cu privire la acesta. Ar deveni astfel aplicabile prevederile art. 118 din Legea 36/1995 forma în vigoare în prezent care arată că , cu acordul tuturor moştenitorilor, notarul public poate relua procedura succesorală, în vederea completării încheierii finale cu bunurile omise din masa succesorală, eliberând un certificat de moştenitor suplimentar. În situaţia prevăzută la alin. (2) se prezumă acordul pentru eliberarea unui certificat suplimentar de moştenitor al moştenitorului care, legal citat, nu-şi manifestă opunerea. Citaţia va cuprinde enumerarea bunurilor pentru care s-a solicitat suplimentarea masei succesorale şi dreptul moştenitorului de a se opune la eliberarea certificatului de moştenitor suplimentar. Opoziţia va fi motivată şi se va depune până la termenul fixat pentru dezbaterea cauzei.
În ceea ce priveşte excepţia de nelegalitate a autorizaţiei de construcţie XX/2006 constată tribunalul că potrivit art. 4 din Legea 554/2004 legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate.
Instanţa învestită cu fondul litigiului şi în faţa căreia a fost invocată excepţia de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluţionarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunţe asupra excepţiei, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunţa în cauză. În situaţia în care instanţa se pronunţă asupra excepţiei de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul.
Pentru a se face aprecieri cu privire la modalitatea de soluţionare a excepţiei tribunalul ar trebui să constate deci că soluţionarea litigiului depinde de actul administrativ. Însă aşa cum s-a arătat şi mai sus obiectul cauzei este anularea unui certificat de moştenitor prin raportare la actele prezentate în procedura succesorală notarială. Or în niciunul din actele depuse de părţile interesate la notar nu se face vorbire de această autorizaţie şi implicit nu putea face obiectul cercetării de către notar. În consecinţă acţiunea în anularea certificatului de moştenitor nu depinde de legalitatea autorizaţiei de construcţie XX/2006 astfel că nu este necesară cercetarea motivelor expuse de recurente în legătură cu condiţiile emiterii autorizaţiei.
Nici chestiunile legate de servituţile urbane nu au legătură cu cauza întrucât reclamanta C. V. a invocat că este necesară înscrierea în certificat a unui drept de folosinţă ce decurge dintr-un act juridic încheiat cu Municipiul Dorohoi şi nu a unui drept de servitute, regimul juridic al celor două chestiuni fiind diferit în sensul art. 479 din vechiul Cod civil.
Sunt întemeiate criticile recurentelor C. V. şi C. L. cu privire la sentinţa civilă nr. XXX/xx.xx.xxxx privind respingerea cererii de completare dispozitiv. Într-adevăr potrivit art. 119 alin. 4 din Legea nr. 36/1995 în cazul anulării certificatului de moştenitor instanţa este obligată să comunice Biroului Notarial o copie de pe hotărârea rămasă definitivă şi irevocabilă. Cum prin sentinţa civilă nr. XXXX/xx.xx.xxxx s-a constatat nulitatea parţială a certificatului de moştenitor nr. XXX, rezultă că după rămânerea definitivă a acesteia este obligatorie comunicarea acesteia către notarul public. În consecinţă, în temeiul art. 304 pct. 9 rap. art. 312 din vechiul Cod procedură civilă, va fi modificată sentinţa şi sub aspectul comunicării hotărârii către notarul public.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
D E C I D E :
Respinge cererea de reunire a cauzelor.
Admite recursul declarat de recurentele C. V., C. L., în contradictoriu cu intimaţii S. A. şi Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Dorohoi, judeţul Botoşani, împotriva sentinţelor civile nr. XXXX din xx.xx.xxxx şi nr. XXX din xx.xx.xxxx pronunţate de Judecătoria Dorohoi.
Modifică sentinţa civilă nr. XXXX/xx.xx.xxxx în sensul că:
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenientul S. A..
Dispune comunicarea sentinţei civile nr. XXXX din xx.xx.xxxx pronunţată de Judecătoria Dorohoi către BNP A.T. D. P. L.a din Dorohoi, judeţul Botoşani, conform art. 119 al. 4 din Legea nr. 36/1995.
Menţine restul dispoziţiilor sentinţelor ce nu contravin prezentei.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică din xx.xx.xxxx.
PREŞEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
