JUDECĂTORIA
SECŢIA CIVILĂ
DOSAR NR.
SENTINŢA CIVILĂ NR.
Şedinţa publică din …………….
Preşedinte: ……
Grefier: …………
Pe rol, judecarea cauzei civile înaintată de reclamanta …………în contradictoriu cu pârâţii ……………, având ca obiect constatare nulitate contract şi dizolvare societate.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică de azi, nu au răspuns părţile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Grefierul de şedinţă expune referatul cauzei, învederând instanţei că în prezenta cauză s-a amânat pronunţarea pentru astăzi, după care:
Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică din data de …………, fiind consemnate în acea încheiere de şedinţă, care face parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de ………., zi în care s-a dat hotărârea.
În termenul de pronunţare, reclamanta a depus la dosar concluzii scrise.
J U D E C Ă T O R I A
DELIBERÂND,
Constată că prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului B… la data de ……., reclamanta ………. a chemat în judecată pe pârâţii S………. S.R.L. şi Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul ….., solicitând să se constate nulitatea absolută a contractului de comodat nr. ……….. încheiat între reclamantă şi pârâta de rândul 1, să se dispună dizolvarea societăţii pârâte şi operarea cuvenitelor menţiuni în Registrul Comerţului. Cu cheltuieli de judecată.
În motivare, se arată că reclamanta are calitatea de proprietară asupra imobilului situat administrativ în Oradea str. ……….., dobândit cu titlu de moştenire.
În data de .., fratele său, numitul P.G., cu care reclamanta nu se află în relaţii bune, a înfiinţat o societate comercială – S.C. M S.R.L.- la care este unic asociat şi administrator. În cadrul unor litigii anterioare între fraţi, pârâta de rândul 1 şi-a indicat sediul social la adresa amintită, iar în urma investigaţiilor făcute de reclamantă, aceasta a constat că înscrierea acestui sediu s-a făcut în baza contractului de comodat nr. ………., încheiat între reclamantă şi pârâta de rd. 1.
Susţine reclamanta că acest contract nu a fost semnat niciodată de ea, astfel încât nu şi-a dat consimţământul la stabilirea sediului social la acea adresă actul încheiat fiind lovit de nulitate absolută.
Pe de altă parte, sediul reprezintă un element esenţial de acordare a personalităţii juridice unei societăţi comerciale şi pentru înfiinţarea ei. În lipsa acestui sediu, societatea nu se poate constitui şi nu poate funcţiona legal, motiv pentru care se impune dizolvarea acesteia.
Faţă de cele de mai sus, se impune admiterea cererii aşa cum a fost formulată.
Acţiunea formulată nu este motivată în drept.
În probaţiune s-au depus înscrisuri doveditoare (filele 3-10 din dos. Trib.)
Prin întâmpinarea şi cererea reconvenţională de la filele 18-25 din dos. Tribunalului B……., pârâta SC M………SRL a arătat că nu se opune la admiterea în parte a acţiunii, referitor la anularea contractului de comodat din data de …………, capăt de cerere cu care este de acord, dar se opune la capătul de cerere privind dizolvarea societăţii.
Pe calea acţiunii reconvenţionale, pârâta a solicitat obligarea pârâţilor reclamanţi reconvenţionali să recunoască ca sediu al societăţii, locaţia din Oradea str…………..
Referitor la capătul de cerere prin care se solicită radierea societăţii, se invocă excepţia lipsei de interes a reclamantei, deoarece această societate, începând cu data de ……., şi-a schimbat sediul în …………., str. ……. Această schimbare a fost determinată de faptul că, pe perioada unor ani de zile, administratorul şi asociaţii acestei societăţi nu au avut posibilitatea să ia cunoştinţă şi să ridice corespondenţa adresată.
Astfel, se apreciază că reclamanta nu mai are interes juridic să solicite nulitatea înregistrării societăţii la proprietatea ei, nefiind afectată de eventuala neregulă.
A mai menţionat pârâta că trebuie analizată situaţia juridică a imobilului din Oradea str. ……….. Astfel, prin voinţa – impusă – lui P.E, imobilul a devenit proprietatea reclamantei R.E, cu titlu de moştenire şi donaţie. Cota de moştenire a fost, este drept, minimă, doar 70/1280 părţi, după tatăl predecedat P. I. (această cotă fiind posibilă ca urmare a renunţării lui P. G. la succesiune).
Diferenţa de 1210/1280 a fost donată de mama P. E., către reclamantă însă cu păstrarea dreptului de uzufruct viager.
Acest fapt, al contractului de donaţie către un succesibil în linie descendentă, cu păstrarea dreptului de uzufruct viager, l-a determinat pe P. G. să considere că beneficiază de rezerva succesorală din acest bun. Pentru acest motiv şi-a manifestat intenţia de a se include în masa succesorală şi cota de l/3, ce reprezintă rezerva succesorală a unui descendent privilegiat.
Însă reclamanta i-a luat-o înainte fratelui, respectiv lui P.G., solicitând încă în anul 2, înscrierea lui P. G.ca şi titular al obligaţiei de plată a impozitului pentru casă, deşi în cartea funciară acesta nu figura ca şi proprietar.
Aşa se face că P. G., deşi formal nu este proprietar, are doar un drept virtual, dar cu efecte retroactive – este plătitor de impozit pe imobil.
Caracterul retroactiv al rezervei succesoralele aplică până la data deschiderii succesiunii, adică până în data ………….
Însă este evident că reclamanta, deja la data încheierii contractului de comodat cu mama ei, era conştientă că obiectul acelei convenţii este supus obligaţiei de raportare la masa succesorală.
Acesta este motivul pentru care a solicitat înscrierea lui P. G. ca şi plătitor de impozit, iar faptul în sine reprezintă şi o recunoaştere a dreptului acestuia de a se folosi de imobil, deci o ratificare a dreptului de a stabili sediul societăţii pe strada ……
Chiar şi dacă această neregularitate a semnării contractului de comodat în persoana proprietarei R. Ec. ar fi reală, stabilirea sediului societăţii se putea face cu acordul uzufructuarului, P. E., care era îndreptăţită să dispună de imobil, respectiv ca ea să-şi dea acordul pentru stabilirea sediului societăţii.
Conform prevederilor art. 534 Cod civil:” Uzufructuarul se poate bucura el însuşi, sau închiria altuia, sau ceda exerciţiul dreptului său.”
Pe de altă parte, se mai arătă că în data de 5.08.2004 s-a înscris în cartea funciară nr. 2……… , oferta de donaţie în favoarea lui SC M……. SRL, ceea ce demonstrează că Biroul de carte funciară a considerat valabilă şi reală existenţa persoanei juridice.
Pentru constituire a fost necesară deschiderea unui cont bancar, unde s-a depus actul constitutiv, cu menţiunea acceptată a sediului în strada ……….
Aceste două împrejurări dovedesc, că administratorul şi asociatul societăţii s-au folosit de contractul de comodat din data de 4……….. şi în nici un caz de cel din 5……….. – despre care nu s-a avut cunoştinţă.
Se mai arată că societatea putea în orice situaţie să-şi desemneze sediul în str. ………, locaţie care a fost înserată în actul constitutiv, şi a fost autorizată de către judecătorul delegat, prin încheiere definitivă. De asemenea, avocatul delegat, putându-se folosi de actul legal reprezentat de contractul de comodat din data de ……… Pentru aceeaşi locaţie însă acesta s-a folosit de alt act. Dar, în ambele situaţii, locaţia era pentru aceeaşi adresă, str. ………..
Contractul de comodat din data de …. era apt pentru a se stabili sediul societă¬ţii conform actului constitutiv şi la fel de apt pentru legala înregistrare a societăţii.
Susţine pârâta că nu a dorit fraudarea legii, nu avea nici un interes special pentru a fixa sediul societăţii în strada …………., iar dacă avea opoziţie din partea lui P. E., găsea o altă locaţie pentru sediu.
Mai arată pârâta că sub aspect juridic, cererea reclamantei este nelegală.
Chiar dacă s-ar constata o neregulă privind stabilirea sediului societăţii pe strada ……., nu se poate pune în mod serios dizolvarea cu efecte retroactive a societăţii, aceasta fiind constituită în baza unei legi speciale, L.31/1990, fiind aplicabile normele derogatorii, privind dizolvarea acesteia – prevederile art. 56 din L.31/1990.
Astfel cum s-a arătat în literatura juridică, nulitatea poate fi declarată numai dacă cauzele nulităţii sunt anterioare apariţiei personalităţii juridice, adică înregistrării de stat a societăţii. In mod normal toate aceste neajunsuri trebuie să fie descoperite de registrator în procesul de înregistrare dacă acesta îşi îndeplineşte funcţiile în mod corespunzător. Dar, dacă totuşi societatea a fost înregistrată cu atare neajunsuri, ea se declară nulă la cererea persoanelor interesate. Persoanele interesate care pot declara nulitatea sunt asociaţii persoanei juridice precum şi organul de stat care efectuat înregistrarea sau cel care supraveghează respectarea legislaţiei de către autorităţile publice.
Art.. 222 alin. (1) litera c) din Legea nr. 31/1990 prevede că societatea comercială se dizolvă şi prin declararea nulităţii societăţii.
În această reglementare actuală, subzistă preocuparea de salvare a societăţii, de regularizare a acesteia, pentru a fi adusă în parametrii de legalitate şi, prin aceasta, de a ocroti pe terţi. Dar, în anumite cazuri este necesar ca societatea să înceteze să mai existe prin declararea nulităţii acesteia.
Cât priveşte soluţia care trebuie aplicată societăţii înfiinţate cu nerespectarea rigorilor impuse de lege, aceasta diferă în funcţie de data când se constată neregularitatea, înainte sau după înregistrarea societăţii în Registrul Comerţului.
Se decide regularizarea şi, în mod excepţional, nulitatea societăţii.
Prin actuala reglementare, legiuitorul a urmărit trei obiective: în primul rând, limitarea cauzelor de nulitate; în al doilea rând, în cazul în care există totuşi un motiv de nulitate, limitarea pronunţării nulităţii societăţii; în al treilea rând, când declararea nulităţii a avut totuşi loc, limitarea efectelor acesteia.
Cu privire la acţiunea reconvenţională, susţine pârâta că în toată perioada, de la data constituirii societăţii şi până în luna iulie 2012, societatea a avut sediul în strada ………..
Tocmai pentru acest motiv, situaţia trebuieşte regularizată, prin recunoaşterea faptului că oricum locaţia societăţii era corect stabilită prin actul constitutiv, dar nu în baza contractului de comodat depus la registrul camerei de comerţ, ci în baza aceluia care a fost semnat de P. E. şi Pe. G…
În drept, s-au invocat prevederile art. 48 din Legea 31/1990.
În probaţiune, s-au depus înscrisuri doveditoare (filele 26-49 din dos. Trib. Bihor).
Prin sentinţa comercială nr. 4…… pronunţată de Tribunalul B. s-a admis excepţia de necompetenţă materială invocată de instanţă din oficiu şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei O..
Prin întâmpinarea la acţiunea reconvenţională .. reclamanta a solicitat respingerea acesteia ca nelegală şi nefondată. Cu cheltuieli de judecată.
Susţine reclamanta că, deşi pârâta recunoaşte că la stabilirea sediului acelei societăţi s-a folosit de un contract fals, care nu a fost semnat de reclamantă, aceasta nu are relevanţă, ci doar faptul că societatea nu a avut un sediu legal, astfel, constituirea sa este viciată, neputându-i-se recunoaşte o existenţă şi funcţionare legală.
Referitor la contractele de comodat, doar proprietarul imobilului este îndreptăţit să le semneze, nu o altă persoană, indiferent de calitatea acesteia.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarele:
Reclamanta este proprietara imobilului situat în O., înscris în CF nr. ., nr. top. 2., în natură fiind casă şi teren în supraf. de 1280 mp. Acest imobil a fost dobândit cu titlu de moştenire legală după tatăl reclamantei, def. P.I. ., decedat la data de 29.10.2…. precum şi cu titlu de donaţie din partea mamei reclamantei, def. Pe.E., decedată la data de ….. Aceasta din urmă a fost titulara unui drept de uzufruct viager asupra imobilului, până la data decesului ei.
Reclamanta mai are un frate, pe numitul P. G……, între ei însă relaţiile fiind extrem de încordate şi tensionate, existând şi o serie de procese între aceştia.
La data de 08.09…………. fratele reclamantei a constituit societatea pârâtă, SC M… SRL, el fiind asociat unic şi administrator al acesteia. În cadrul unor litigii anterioare între fraţi, pârâta de rândul 1 şi-a indicat sediul social la adresa amintită, iar în urma investigaţiilor făcute de reclamantă, aceasta a constat că înscrierea acestui sediu s-a făcut în baza contractului de comodat nr. ………….., încheiat între reclamantă şi pârâta de rd. 1.
A susţinut reclamanta că ea, în calitate de proprietară a imobilului, nu a semnat niciodată contractul de comodat respectiv, nu şi-a exprimat vreodată acordul pentru ca sediul societăţii pârâte să fie stabilit în acea locaţie. În aceste condiţii, este întemeiată cererea reclamantei de a se constata nulitatea acestui contract. Aceasta cu atât mai mult cu cât nici pârâta de rd. 1 nu s-a opus acestei cereri, necontestând falsitatea semnăturii reclamantei.
Pentru aceste considerente, instanţa va admite primul capăt de cerere din acţiunea formulată.
În ce priveşte însă cel de-al doilea capăt de cerere, acela de dizolvare a societăţii pârâte, instanţa urmează să-l respingă. Va aprecia că reclamanta nu are nici un interes să solicite dizolvarea societăţii pârâte, neavând vreo importanţă faptul că societatea a desfăşurat sau nu vreo activitate. Mai mult, nici susţinerea reclamantei cum că societatea nu are un sediu valabil, real, în condiţiile în care s-a constatat nulitatea contractului de comodat în baza căruia societatea a fost înregistrată la ORC de pe lângă Tribunalul B. cu sediul respectiv, nu este întemeiată, în condiţiile în care în prezent societatea are un alt sediu, în Oradea, str. ……., potrivit înscrisurilor de la filele …………..
În ce priveşte excepţia inadmisibilităţii acţiunii reclamantei – a capătului de cerere privind dizolvarea societăţii, invocată de pârâtă, instanţa o va califica ca o apărare de fond, astfel că nu se va pronunţa asupra ei separat ca excepţie aparte.
Referitor la cererea reconvenţională formulată de pârâta de rd. 1, instanţa va aprecia că şi aceasta este neîntemeiată, astfel că o va respinge. În primul rând, contractul de comodat nr. ………, contract ce a stat la baza stabilirii sediului societăţii pârâte la adresa din ……….. jud. Bihor, este nul absolut, nefiind semnat de proprietara imobilului – prezenta reclamantă, situaţie recunoscută inclusiv de pârâtă. Pe de altă parte, societatea pârâtă şi-a schimbat sediul în anul 2012, la adresa de pe str. …….., din O…….. Nu există nici o raţiune pentru care această societate să nu mai funcţioneze la noul sediu indicat şi să i se „recunoască” vechiul sediu, în condiţiile în care pentru acest vechi sediu nu există acordul proprietarului imobilului.
Pentru toate aceste considerente, instanţa va admite în parte acţiunea principală formulată şi va respinge cererea reconvenţională formulată, potrivit dispozitivului.
În baza art. 274 C.Pr.Civ., va obliga pârâta de rd. 1 la plata sumei de 50,3 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei, suma reprezentând cheltuieli cu timbrajul acţiunii formulate, onorariul avocaţial nefiind dovedit cu chitanţă depusă la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E :
Admite în parte acţiunea formulată de reclamanta R…E… cu domiciliul ales în O, str. ., jud. Bihor, în contradictoriu cu pârâţii SC MI. SRL, cu sediul în ……….. str. . jud. Bihor şi ORC de pe lângă Tribunalul …, cu sediul în ., jud. Bihor, şi în consecinţă:
Constată nulitatea absolută a contractului de comodat nr. … încheiat între reclamantă şi pârâta de rd. 1.
Admite excepţia lipsei de interes a reclamantei în a solicita dizolvarea societăţii pârâte, excepţie invocată de pârâtă.
Respinge capătul de cerere din acţiunea principală având ca obiect dizolvarea societăţii pârâte.
Respinge ca neîntemeiată cererea reconvenţională formulată de pârâta reclamantă reconvenţională SC M…SRL, în contradictoriu cu reclamanta pârâtă reconvenţională R…E.. R..
Obligă pârâta de rd. 1 la plata sumei de 50,3 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.
Cu apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţa publică din …………
PREŞEDINTE, GREFIER
