Taxă de primă înmatriculare achitată. Cerere de restituire soluţionată sub imperiul O.U.G. nr. 50/2008. Consecinţe
A fost dată eficienţă dispoziţiilor O.U.G. nr. 50/2008, recunoscându-se aplicabilitatea, la litigiul dedus judecăţii, a procedurii instituite de art. 11 din acest act normativ, ca referindu-se în mod expres şi imperativ, la toate situaţiile născute în intervalul 1.01.2007 – 30.06.2008, din faptul plăţii taxei speciale pentru autoturisme, dispunându-se restituirea către reclamanţi a diferenţei dintre suma achitată cu titlul de taxă de primă înmatriculare, şi cea rezultată din aplicarea O.U.G. nr. 50/2008.
Curtea de Apel Iaşi, decizia nr. 516/CA din 17 noiembrie 2008
Prin sentinţa civilă nr. 198/CA/23.06.2008 Tribunalul Vaslui a admis acţiunea introdusă de reclamantul D.D. în contradictoriu cu Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Vaslui, pe care a obligat-o să restituie suma de 5935,18 lei, încasată cu titlu de taxă specială pentru autoturisme şi autovehicule, cu chitanţa seria TS3B nr. 0722861/2007.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut că taxa specială pentru autoturisme, instituită prin Legea nr. 343/2006, de modificare şi completare a Codului fiscal, percepută reclamantului la data de 4 martie 2008, cu ocazia înmatriculării autovehiculului achiziţionat de acesta, contravine dispoziţiilor art. 90 par. 1 din Tratatul Comunităţii Europene, motiv pentru care s-a dispus anularea actului nr. 8931/10.03.2008 şi obligarea pârâtei la restituirea sumei încasate.
Curtea, investită cu recursul pârâtelor organe fiscale, a reţinut că:
Taxa specială pentru autoturisme, a cărei restituire se solicită prin acţiune, a fost introdusă prin Legea nr. 343/2006 de modificare şi completare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal.
Dispoziţiile art. 2141 -2143 din Legea nr. 571/2003 au fost ulterior abrogate, pe data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 50/2008, respectiv la data de 1 iulie 2008, după ce acest act normativ fusese publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008.
Prin acest din urmă act normativ s-a decis restituirea integrală a taxei speciale pentru autoturisme, instituită prin Legea nr. 343/2006, legiuitorul român însuşindu-şi notificările Comisiei Europene referitoare la in compatibilitatea dintre reglementarea naţională şi reglementarea comunitară, mai precis cu dispoziţiile art. 90 par. 1 din Tratatul C.E.
Concomitent şi corelat cu adoptarea acestei soluţii legislative, prin O.U.G. nr. 50/2008 s-a introdus o nouă taxă, denumită taxa pe poluare pentru autovehicule, constituită ca venit la bugetul Fondului pentru Mediu.
Totodată, pentru stingerea obligaţiilor ce reveneau organului fiscal, pe de o parte, născute din faptul încasării taxei speciale, găsită incompatibilă cu prevederile Tratatului C.E. şi a obligaţiei de plată a taxei de poluare pentru autovehicule, datorată de contribuabil, cu ocazia primei înmatriculări a unui vehicul în România, pe de altă parte, legiuitorul a ales soluţia compensării legale a celor două datorii, dispunând, prin art. 11 din O.U.G. nr. 50/2008, ca taxa rezultată ca diferenţă între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007 -30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme, şi cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor ordonanţei privind taxa de poluare pentru autovehicul, să se restituie, pe baza procedurii stabilite prin Normele Metodologice aprobate prin H.G. nr. 686/2008.
Întrucât această ordonanţă de urgenţă a fost adoptată mai înainte ca acţiunea reclamantului să fi fost soluţionată în mod irevocabil, iar prin prevederile ei legiuitorul a înţeles să stingă prin restituirea sumelor încasate toate litigiile născute din încălcarea Tratatului C.E., în perioada cuprinsă între data de 1 ianuarie 2007 şi data de 30 iunie 2008, ce corespunde timpului în care art. 2141 -2143 Cod fiscal au fost în vigoare au produs efecte juridice, Curtea consideră că soluţia compensării, chiar şi după, data pronunţării hotărârii recurate, este în concordanţă cu dispoziţiile art. 116 Cod procedură fiscală, cu atât mai mult cu cât, conform infogramei nr. 5899/26.06.2008, a Reprezentanţei Permanente a României pe lângă U.E., Comisia a apreciat că normele metodologice privind taxa de poluare a autovehiculelor sunt conforme cu criteriile comunitare.
În atare condiţii, Curtea a dat eficienţă dispoziţiilor O.U.G. nr.50/2008, în sensul că a considerat procedura instituită prin art. 11 din actul normativ citat ca fiind pe deplin aplicabilă şi cazului dedus judecăţii, întrucât aceasta se referă în mod expres şi imperativ la toate situaţiile născute în perioada 1 ianuarie 2007 – 30 iunie 2008, din faptul plăţii taxei speciale pentru autoturisme.
Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, recursul promovat de D.G.F.P. –Administraţia Finanţelor Publice Vaslui a fost admis în sensul că, modificându-se în parte hotărârea atacată, acţiunea reclamantului a fost admisă în parte, dispunând să i se restituie acestuia, de către pârâtă, suma rezultată ca diferenţă între suma achitată cu titlu de taxă specială pentru autoturisme şi autovehicule şi cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor legale privind taxa pe poluare pentru autovehicule, prin parcurgerea procedurii stabilite prin Normele aprobate prin H.G. nr. 686/2008.
