Suspendare executare hotărâre aga. Inadmisibilitate.


DOSAR NR 24383/3/2013

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

SECŢIA A VI-A CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR 5568

Şedinţa publică din 09.09.2013

Tribunalul constituit din:

PREŞEDINTE:  M AM

GREFIR:MMD

Pe rol se află cauza privind pe reclamantul HF în contradictoriu cu pârâta SC H & Z B P D SRL având ca obiect ordonanţă preşedinţială.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, au răspuns reclamantul prin avocat M A Raluca cu împuternicire avocaţială la fila 31 şi pârâta prin avocat P A cu împuternicire avocaţială la fila 64.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei faptul că pârâta a depus prin serviciul registratură la data de 29.08.2013 întâmpinare, după care:

Se comunică reclamantului, prin intermediul instanţei, un exemplar al întâmpinării formulate de pârâtă.

Reclamantul prin apărător depune la dosar răspuns la întâmpinare. Un exemplar se comunică.

Pârâta prin apărător depune la dosar un set de înscrisuri. Un exemplar se comunică reclamantului. Depune la dosar note scrise prin care înţelege să invoce excepţia tardivităţii şi excepţia lipsei de interes a reclamantului. Un exemplar se comunică reclamantului.

Reclamantul prin apărător solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a lectura înscrisurile comunicate de pârâtă.

Pârâta prin apărător nu se opune cererii formulate de reclamant.

Având în vedere poziţia părţilor Instanţa dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, cauza fiind la a doua strigare, au răspuns reclamantul prin avocat M A R cu împuternicire avocaţială la fila 31 şi pârâta prin avocat P A cu împuternicire avocaţială la fila 64.

Fiind primul termen cu părţile legal citate, instanţa pune în discuţie conform art. 131 Cod Procedură Civilă, competenţa instanţei în soluţionarea cauzei.

Reclamantul prin apărător apreciază că Tribunalul Bucureşti Secţia a Vl-a civilă este competent să soluţioneze prezenta cauză.

Pârâta prin apărător apreciază că Tribunalul Bucureşti Secţia a VI-a civilă este competent să soluţioneze prezenta cauză.

în temeiul art. 119, art. 997 Cod de Procedură Civilă şi art. 133 din Legea nr. 31/1990 a societăţilor Instanţa se declară competentă general, material şi teritorial să soluţioneze cererea de ordonanţă preşedinţială.

Se pune în discuţie, conform art. 238 Cod Procedură Civilă, durata necesară pentru cercetarea procesului.

Reclamantul prin apărător apreciază că prezenta cauză poate fi soluţionată chiar la acest

termen.

Pârâta prin apărător apreciază că prezenta cauză poate fi soluţionată chiar la acest termen.

Faţă de împrejurarea că se aflăm în prezenţa unei proceduri urgente, în care este administrată doar proba cu înscrisuri, Instanţa estimează durata de soluţionare a prezentei cauze, la maximum 20 zile.

Nernaifiincl alte cereri de formulat Instanţa acordă cuvântul asupra excepţiilor tardivităţii şi ^admisibilităţii cererii.

Pârâta prin apărător arată că obiectul prezentei cauze îl constituie suspendarea unei hotărâri a AGA. Această posibilitate este prevăzută pentru reclamant la art. 133 din Legea nr.31/1990. Reclamantul până la acest moment nu a formulat o acţiune în anulare AGA iar termenul pentru promovarea unei astfel de acţiuni s-a împlinit la data de 03.07.2013. Solicită admiterea excepţiilor tardivităţii şi inadmisibilităţii cererii formulate de reclamant.

Reclamantul prin apărător consideră că pârâta în mod eronat presupune că reclamantul nu ar fi avut posibilitatea de a solicita pe calea prezentei, suspendarea executării hotărârilor prin care s-a schimbat administratorul societăţii. Solicită a se avea în vedere dispoziţiile Noului Cod de Procedură Civilă în ceea ce privesc condiţiile de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale. Consideră că nu poate fi vorba de tardivitate. Pârâta a invocat o posibilitate legală a titularului unui drept de a-şi realiza dreptul. Solicită respingerea excepţiilor tardivităţii şi inadmisibilităţii.

Tribunalul acordă cuvântul asupra excepţiei lipsei de interes invocată de pârâtă. Pârâta prin apărător arată că AGA a fost convocată la cererea reclamantului. A depus la dosar înscrisuri din care reiese faptul că reclamantul solicită găsirea unei soluţii pentru numirea unui nou administrator. AGA s-a întrunit şi a fost schimbat administratorul. Mai arată că reclamantul a fost reprezentat la această AGA In mod legal s-a dat curs cererii reclamantului.

Reclamantul prin apărător solicită respingerea excepţiei lipsei de interes. Arată că nu are relevanţă intenţia reclamantului de a schimba administratorul societăţii. La acel moment este evident că nu existau neînţelegeri între asociaţi/administratori. Până la soluţionarea fondului cauzei în dosarul de fond, nu este în măsură a stabili/certifica faptul că modalitatea de schimbare a administratorului a fost efectuată în mod legal. Are interes atâta timp cât cu nesocotirea intervenţiei ce face obiectul dosarul de fond, pârâta a înţeles să înregistreze la Registrul Comerţului acelaşi dosar cu aceleaşi documente, dosar soluţionat de Registrul Comerţului împotriva căruia a formulat plângere, dosare aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti.

La interpelarea instanţei reclamantul prin apărător arată că dosarul de fond are ca obiect cerere de intervenţie în temeiul OUG 116/2009 iar în situaţia în care instanţa va admite cererea se va respinge înregistrarea administratorului.

Părţile învederează instanţei că nu au alte probe cu excepţia înscrisurilor aflate la dosar şi că se poate trece la dezbaterea fondului în continuare.

Nemaifiind alte cereri de formulat,  excepţii de invocat sau probe de administrat, Tribunalul constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Reclamantul prin apărător solicită admiterea ordonanţei astfel cum a fost formulată şi suspendarea executării Hotărârilor AGA nr.16 şi 17 până la rămânerea definitivă a cauzei cu nr. 22617/3/2013 şi pe cale de consecinţă constatarea administrării societăţii de administratorul SC B L prin reprezentant H M Condiţiile de admisibilitate prevăzute art.996 şi următoarele sunt îndeplinite în prezenta cauză. în ceea ce priveşte urgenţa arată că se impune având în vedere că, contrar susţinerilor pârâtei cum că hotărârea privind schimbarea administratorului a fost luată în mod legal, iar acest lucru va fi stabilit de instanţa de fond. Suspendarea executării hotărârilor nu poate prejudicia fondul. Este vorba despre o aparenţă de drept. înscrisurile depuse de pârâtă privesc fondul cauzei, respectiv hotărâri ale asociaţilor persoanelor fizice ale pârâtei prin care se certifică/ratifică diferite demersuri faţă de aceasta. Litigiile au apărut din motivul că pârâta nu a demonstreze reprezentarea asociatului persoană fizică în aceste hotărâri AGA. Certificatele constatatoare emise de Registrul Comerţului nu sunt depuse pentru a demonstra cine este reprezentantul legal al pârâtei. în ceea ce priveşte caracterul vremelnic acesta este îndeplinit deoarece se soluţionează suspendarea executării hotărârii până la soluţionarea definitivă a fondului cauzei. în ceea ce priveşte convocarea, cvorumul, reprezentarea acestea fac obiectul fondului cauzei, înţelege să solicite cheltuieli de judecată pe cale separată.

Pârâta prin apărător arată că înscrisurile depuse la acest termen sunt în formă autentică, emise de cei doi asociaţi în faţa autorităţilor din O, hotărâri prin care se ratifică Hotărârea aprobată la data de 17 iunie 2013. Ceea ce a depus sunt documente apostilate, notariale emise de cei doi asociaţi, prin care aceştia au dorit să ratifice ceea ce s-a votat. Premiza unei ordonanţe preşedinţiale o reprezintă acţiunea în anulare. Reclamantul nu a formulat o astfel de acţiune iar ceea ce a depus este o cerere de intervenţie. în ceea ce privesc condiţiile de admisibilitate a ordonanţei, prima ar trebui să fie dovada urgenţei în luarea unei măsuri fără de care dreptul pe care reclamantul l-ar avea în aparenţă s-ar păgubi prin întârziere pentru preîntâmpinarea unei pagube iminente. Nu s-a făcut dovada in ce constă paguba pe care reclamantul o înregistrează. Activitatea societăţii nu a fost perturbată de schimbarea administratorului. în ceea ce priveşte caracterul vremelnic arată că nu s-a solicitat anularea. Dosarul ce are ca obiect intervenţie are termen de judecată în data de 10.09.2013. A depus la dosar documente din care reiese faptul că AGA îndeplineşte condiţiile legale. S-a invocat faptul că convocatorul a fost transmis de o persoană ce nu avea mandat în acest scop, dar acesta era prezent. ^Pretinsa lipsă a mandatelor de reprezentare a fost acoperită prin ceea ce a depus la acest termen. înţelege să solicite cheltuieli de judecată pe cale separată.

Reclamantul prin apărător arată că apărarea pârâtei privind viciul nu poate fi primită deoarece viciul semnării şi transmiterii convocatorului nu poate fi acoperit prin prezenta asociatului la hotărâre. înscrisurile depuse de pârâtă sunt declaraţii autentice, pe proprie răspundere şi nu au aceeaşi dovada probatorie ca un certificat constatator emis de o autoritate.

Tribunalul reţine cauza în pronunţare.

TRIBUNALUL

Prin cererea formulată la data de 9.07.2013, reclamantul H F a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC H&Z B P D SRL suspendarea executării hotărârilor adunării generale nr. 16/17.06.2013 şi 17/17.06.2013 până la soluţionarea dosarului nr. 22617/3/2013 şi constatarea administrării societăţii de SC B L prin H M – A

La data de 4.06.2013 a fost convocată adunarea generală extraordinară a asociaţilor societăţii pentru data de 17.062013 la adresa din Bucureşti, str. nr. , sector de către d-nul I K, în calitate de reprezentant. Această convocare având ca obiect principal înlocuirea actualului administrat nu a respectat dispoziţiile legale.

în susţinerea cererii, reclamantul a arătat că la data emiterii convocatorului – 4.06.2013 I K nu mai avea dreptul legal de a convoca adunarea, că adunarea nu a fost convocată la sediul societăţii, precum şi faptul că nu s-a făcut dovada calităţii de reprezentant a persoanelor împuternicite să îi reprezinte pe asociaţi.

Reclamantul a expus situaţia juridică a societăţii şi a precizat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei. Astfel, arată reclamantul, urgenţa este justificată de păstrarea dreptului care s-ar păgubi prin întârziere, existând posibilitatea ca societatea să fie prejudiciată iremediabil şi chiar să fie adusă în stare de insolvenţă.

Măsura va avea un caracter vremelnic până la soluţionarea dosarului nr. 22617/3/2013, iar fondul nu ar fi prejudiciat.

în drept, au fost invocate dispoziţiile art. 996 din codul civil şi legea societăţilor comerciale.

în apărare, pârâta a invocat excepţiile tardivităţii şi inadmisibilităţii, precum şi lipsa interesului. Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

Pârâta a arătat, cu prioritate, că suspendarea hotărârilor nu poate fi admisibilă în măsura în care pe rolul instanţelor nu a fost înregistrată cererea care să aibă ca obiect anularea acestora. De asemenea, pârâta a arătat că prejudiciul invocat de reclamant este unul eventual, nefiind produsă nicio dovadă că schimbarea conducerii societăţii este de natură a păgubi patrimoniul acesteia. întrucât nu există un dosar de anulare, nu este îndeplinită nici condiţia vremelniciei.

In consecinţă se solicită respingerea cererii.

Cererea de chemare în judecată a urmat procedura regularizării, potrivit art. 200 din codul de procedură, aşa cum rezultă din rezoluţia aflată la fila 2 din dosar.

Deliberând asupra excepţiei tardivităţii cererii, în temeiul art 248 cod de procedură civilă tribunalul constată că această excepţie este susţinută prin prisma dispoziţiilor art. 196 din legea nr. 31/1990 care prevăd că, în ce priveşte dreptul de a ataca hotărârile adunării generale, se aplică şi societăţilor cu răspundere limitată, termenul de 15 zile prevăzut la art. 132 alin. (2) urmând să curgă de la data la care asociatul a luat cunoştinţă de hotărârea adunării generale pe care o atacă. Art. 132 prevede că hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acţionarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei.

Faţă de dispoziţiile art. 132 din legea nr. 31/1990, tribunalul reţine că termenul de prescripţie de 15 zile a fost instituit, exclusiv, pentru reglementarea cadrului procesual al acţiunii având ca obiect cererile de anulare a hotărârilor adunării generale a asociaţilor unei societăţi cu răspundere limitată.

In ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării hotărârii, legea nr. 31 nu instituie vreun termen de prescripţie sau de decădere, astfel încât excepţia invocată este neîntemeiată.

Deliberând asupra excepţiei inadmisibilităţii cererii, în temeiul art 248 cod de procedură civilă tribunalul reţine că această excepţie este susţinută de pârâtă prin prisma inexistenţei unei acţiuni de fond având ca obiect anularea hotărârilor a căror suspendare se solicită.

Tribunalul reţine că această excepţie este întemeiată pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Potrivit art. 133 din legea societăţilor, odată cu intentarea acţiunii în anulare, reclamantul poate cere instanţei, pe cale de ordonanţă preşedinţială, suspendarea executării hotărârii atacate. Instanţa, încuviinţând suspendarea, îl poate obliga pe reclamant la o cauţiune.

Textul menţionat instituie o procedură specială prin care un acţionar poate obţine suspendarea executării unei hotărâri a adunării generale a acţionarilor.

Pentru a se putea dispune măsuri vremelnice in situaţii de urgenţă în condiţiile art.133 din legea nr. 31/1990 R, in cazul suspendării executării hotărârii adoptate, reclamantul avea obligaţia de a intenta o acţiune având ca obiect anularea hotărârilor nr. 16/17.06.2013 şi 17/17.06.2013.

în cauză, reclamantul a învestit instanţa în dosar nr. 22617/3/2013 cu o cerere de intervenţie – fila 73 – aspect confirmat de reprezentantul convenţional în şedinţa publică din 9.09.2013. Aşadar, nici la momentul sesizării instanţei cu cererea de suspendare şi nici ulterior, nu s-a introdus o cererea de chemare în judecată având ca obiect anularea hotărârilor nr. 16/17.06.2013 şi 17/17.06.2013.

Contrar celor susţinute de către reclamant, în răspunsul la întâmpinare, tribunalul reţine, din interpretarea textelor menţionate că legiuitorul prevede, nu doar o posibilitate procesuală pentru partea interesată de obţinerea suspendării, ci instituie obligativitatea sesizării instanţei numai în condiţiile prevăzute de art. 133 din legea societăţilor.

Măsura suspendării executării unei hotărâri a adunării acţionarilor este o măsură excepţională deoarece echivalează cu o imixtiune a instanţei în viaţa societăţii. Prin urmare, este firească reglementarea condiţiilor de admisibilitate, prima condiţie fiind ceea a formulării acţiunii în anulare.

Regimul nulităţii hotărârilor adunării generale instituit de legea nr. 31/1990 derogă de la regimul de drept comun al nulităţii actelor juridice deoarece hotărârile adunării generale nu sunt acte juridice obişnuite. în atare condiţii şi modalitatea de^suspendare a executării acestora trebuie să fie reglementată în mod expres de legea societăţilor. în acest mod se asigură nu numai buna funcţionare a unei societăţi, ci şi stabilitatea circuitului civil.

De asemenea, contrar celor susţinute de reclamant tribunalul reţine că art. 133 trebuie interpretat în sensul că persoana interesată nu este obligată să formuleze cererea de suspendare a executării hotărârii, dar dacă decide să introducă o astfel de acţiune trebuie, cu precădere, să ceară anularea hotărârilor.

Reclamantul a indicat în cererea de chemare în judecată atât dispoziţiile codului de procedură, cât şi dispoziţiile legii nr. 31.Trebuie precizat că interpretarea constantă a art. 133 din legea societăţilor a fost în sensul că introducerea acţiunii în nulitate nu este suficientă pentru admiterea cererii de suspendare, ci trebuie să se facă dovada îndeplinirii condiţiilor cumulative de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale. Această interpretare a rămas actuală şi după intrarea în vigoare a noului cod de procedură civilă.

Faţă de cele expuse, în temeiul art. 133 din legea nr. 31/1990, instanţa va respinge cererea de suspendare ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia tardivităţii ca neîntemeiată. Admite excepţia inadmisibilităţii.

Respinge cererea formulată de reclamantul H F cu domiciliul în B str. nr., ap., sector , CNP în contradictoriu cu pârâta SCH&ZP D SRL, având nr. de înmatriculare J 40/6478/2006, cu sediul în Bucureşti, str. nr., etaj , ap. sector , cu sediul ales în B, str. nr., sector la sediul SCA Pşi A ca inadmisibilă.

Prezenta hotărâre este supusă numai apelului în 5 zile de la pronunţare.

Apelul se va depune la Tribunalul Bucureşti – secţia a VI a civilă.

Pronunţată în şedinţa publică, azi, 9.09.2013.

PREŞEDINTEGREFIER

Jud. A MMMDM

Red. AMM/ 4 ex./10.09.2013

Corn