Contestaţie decizie de concediere


Dosar nr. ——-

Cod operator: 2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentinţa Nr. 4374/2013

Şedinţa publică de la 24 Septembrie 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE ————-

Asistent  judiciar ———-

Asistent  judiciar ———-

Grefier ——-

Pe rol fiind pronunţarea dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa publică din 17.09.2013, privind pe reclamanta UL în contradictoriu cu pârâtul ISC, având ca obiect contestaţie decizie de concediere

La apelul nominal au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită din ziua dezbaterilor, cuvântul părţilor fiind consemnat prin încheierea de şedinţă din 17.09.2013, ce face parte integrantă din prezenta sentinţă.

TRIBUNALUL

Asupra contestaţiei de faţă:

Prin contestaţia înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj la data de 30.04.2012, sub nr. ———-, reclamanta UL, în contradictoriu cu pârâţii ISC, a solicitat instanţei anularea deciziei nr. 2903/2012, înregistrată la registratura ISC – Dolj, sub nr. 2158/29.03.2012 şi la registratura ISC Gorj sub nr. 657/29.03.2012, comunicată la data de 30.03.2012, reintegrarea în funcţia (postul deţinut) anterior concedierii şi obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale aferente pe perioada cuprinsă între data concedierii şi data reintegrării efective pe post, sumă indexată cu indicele de inflaţie şi dobânda legală aferentă, plata unei sume reprezentând daune morale pentru prejudiciul suferit din cauza concedierii nelegale. De asemenea, în temeiul art. 274 din Codul de procedură civilă , reclamanta a solicitat obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Iniţial, reclamanta a chemat în judecată pârâtul MDR – ISC, însă ulterior, prin cererea depusă la fila 33 din dosar, reclamanta a formulat precizare la acţiune în sensul că înţelege să se judece cu pârâţii ISC şi DRCO.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că  a fost angajată la ISC pe postul de inspector de specialitate grad II.

Prin OUG 93/2011 de modificare şi completare a O.U.G. 63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii şi a H.G. 1157/2011, inspectoratele de stat judeţene în construcţii s-au desfiinţat şi s-au înfiinţat alte compartimente. Odată cu această restructurare posturile s-au desfiinţat, fiind aprobate alte posturi cu aceeaşi specialitate în cadrul compartimentelor nou înfiinţate.

Prin notificarea nr. 1205/SG/29.11.2011 (înregistrată la DC Gorj sub nr. 4649/30.11.2011) i s-a adus la cunoştinţă reclamantei faptul că se va desfiinţa postul deţinut de ea şi prin aceeaşi notificare i s-a comunicat faptul că, deşi desfiinţat postul ocupat, a fost creat un post similar de inspector specialitate grad II, pentru care trebuie să opteze.

Reclamanta a trimis cererea cu această opţiune la data de 02.12.2011, fiind anunţată că la data de 05.12.2011 urmează să se tină examenul la Craiova.

La data de 04.12.2011, în urma unei crize renale, reclamanta a fost internată prin serviciul de urgenţă, fiind în incapacitate temporară de muncă şi ca urmare în imposibilitate de a se prezenta la examen. Starea de incapacitate a durat până la data de 14.01.2012. Ca urmare, trebuia să susţină examenul ulterior încetării incapacităţii de muncă „în aceleaşi condiţii”.

A învederat reclamanta că s-a pregătit pentru acest examen pe care l-a susţinut la data de 24.01.2012, însă la Bucureşti şi nu la Craiova. Cu ocazia examenului a avut surpriza să constate că a avut 5 subiecte de tratat, cu toate că toţi colegii săi au avut numai 2 subiecte. Mai mult decât atât, reclamanta a fost întreruptă după primele 6 minute, deşi trebuia să aibă la dispoziţie 10 minute pentru proba de calculator. Pe de altă parte, deşi bibliografia era afişată pe internet cu ocazia susţinerii examenului, a avut surpriza să constate că unul dintre subiecte nu se regăsea în bibliografie.

Faţă de toate aceste aspecte consideră reclamanta că procedura şi modul în care a fost susţinut examenul de către aceasta sunt totalmente nelegale.

De asemenea, reclamanta consideră că decizia atacată este lovită de nulitate şi sub aspectul încălcării dispoziţiilor referitoare la preaviz. Se consideră prin decizie că preavizul ar fi fost acordat prin notificarea 2015/2011 şi a început la data de 30.11.2012. Ori, astfel cum se poate observa, notificarea cuprinde cu totul alte menţiuni şi nu face absolut nici o referire la preaviz sau perioada de preaviz şi la data de la care ar începe să curgă preavizul în situaţia sa. Se referă doar la cei care nu optează pentru ocuparea unuia dintre posturile nou create. Se poate observa că prin decizia atacată i s-a adus la cunoştinţă încetarea cu efecte imediate. Mai mult decât atât, deşi textul menţionat în decizia de încetare face referire la „motive care ţin de persoana salariatului”, motivarea acesteia prevede: „determinată de rezultatul obţinut la examenul/concursul susţinut la data de 24.01.2012″. temeiul de drept în atare situaţie este cu totul altul şi se referă strict la corespunderea din punct de vedere profesional a salariatului. însă eu la ocuparea postului de inspector de specialitate grad II am promovat un concurs, în plus am fost evaluată periodic pe parcursul anilor în care am ocupat acest post.

A susţinut reclamanta că, în fapt, desfiinţarea posturilor nu a fost una efectivă, ba mai mult decât atât, există deficit de posturi şi nicidecum excedent, astfel încât nu se justifică restructurarea din moment ce după desfiinţarea posturilor auxiliare, respectiv şoferi, etc., organigrama astfel cum exista nu era completă, ci mai era nevoie de personal. Instituţia nou înfiinţată este practic aceeaşi cu cea desfiinţată, având doar o altă denumire şi cu toate că nu erau ocupate toate posturile (existând deficit, astfel cum am arătat mai sus) reclamanta a fost obligată să se prezinte la un examen. De asemenea ,cu titlu de exemplu, a menţionat reclamanta că în noua  „organizare” există 474 de posturi de specialitate care se vor suplimenta astfel ca în final să existe 507 posturi (Nota de fundamentare privind proiectul de modificare a HG 1335/2010, secţiunea 2 – schimbări preconizate). În ceea ce priveşte Regiunea Sud Vest Oltenia, potrivit Statului de Funcţii (Anexa 5 la Ordinul 2973/29.11.2011) existau 50 de posturi de inspectori de specialitate şi tot atâtea au fost create.

A mai susţinut reclamanta că era firesc ca ocupanţii posturilor să fie repartizaţi în cadrul structurii astfel cum a fost în realitate redenumită, fără alte proceduri de concurs sau examen, întrucât noi deja susţinuseră un concurs la angajarea pe postul de inspector de specialitate şi încă unul cu ocazia gradului obţinut.

Faţă de toate aceste aspecte, pe care reclamanta înţelege să le completeze până la prima zi de înfăţişare, solicită într-o primă teză să se constate nulitatea deciziei atacate, iar într-o teză subsidiară nelegalitatea acesteia şi admiterea contestaţiei aşa cum a fost formulată.

Conform precizării la acţiune depusă la fila 31 din dosar, reclamanta a precizat că înţelege să se judece şi pentru anularea concursului/examenului susţinut la data de 24.01.2012.

Prin cererea depusă la fila 39 din dosar, reclamanta a susţinut că examenul a fost organizat cu nerespectarea prevederilor art. II  alin. (2) din H.G. nr. 1157/2011, în sensul că aplicarea procedurilor legale privind restructurarea şi reorganizarea la nivelul I.S.C. trebuia să se realizeze în termen de minimum 30 de zile de la data de intrare în vigoare a acestei hotărâri.

De asemenea, a mai susţinut reclamanta că în conformitate cu prevederile art. 4 alin. 2 din Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului/examenului în vederea încadrării personalului în noua structură organizatorică ISC aprobat prin decizia nr. 897/2011 a Secretarului General al I.S.C., „personalul aflat în incapacitate temporară de muncă în momentul organizării concursului va susţine concursul în aceleaşi condiţii pentru ocuparea postului respectiv la încetarea stării de incapacitate temporară”, astfel că au fost încălcate dispoziţiile art. 3 alin.3 lit. b din Regulament , care stabileşte foarte clar că stabilirea datei  pentru susţinerea concursului se face „cu cel puţin 7 zile înainte de data organizării concursului/examenului prin decizie a conducerii executive”, Ca urmare, a arătat reclamanta că data concursului trebuia stabilită după 26.01.2012 şi nicidecum la 24.01.2012.

Totodată reclamanta a învederat că la proba scrisă subiectul cu nr. 2 nu se regăseşte în bibliografia aferentă examenului, publicată pe site-ul angajatorului, iar în ceea ce priveşte proba practică, a arătat că, deşi Regulamentul prevede că m examenul trebuie să se desfăşoare în aceleaşi condiţii, ea a avut un număr de 5 subiecte şi a fost întreruptă după 6 minute de către preşedinta comisiei de reexaminare, iar colegii săi au avut 2 subiecte şi un timp de rezolvare de 10 minute.

Referitor la subiecte, a mai precizat reclamanta că au fost încălcate dispoziţiile art. 10 din Regulament,  întrucât nu s-au elaborat 2 seturi de subiecte şi nu s-a ales în mod public de către un voluntar, prin tragere la sorţi, plicul cu subiecte ce urma a fi deschis în faţa concurenţilor  şi a membrilor comisiei, motiv de nulitate absolută a concursului.

De asemenea, a mai arătat reclamanta că nu i-au fost comunicate notele obţinute în urma susţinerii concursului, conform art. 18-20 din Regulament, astfel că nu a avut posibilitatea efectivă şi reală de a cunoaşte şi verifica dacă s-a respectat procedura de examen, fiind încălcate prevederile art. 9 alin. 4 din Regulament, fiind afectată garantarea unei evaluări obiective a candidaţilor, astfel că solicită anularea procesului-verbal încheiat cu privire la rezultatul concursului.

S-a învederat că la data de 25.01.2012 a fost afişat pe site-ul I.S.C. procesul-verbal nr.1283/24.01.2012, prin care reclamanta a fost declarată „respins”, fără a fi comunicate mediile(notele) obţinute la cele 2 probe.

Că, la data de  26.01.2012 reclamanta a formulat contestaţie şi în aceeaşi dată, la ora 16,30, după încheierea programului, a apărut postat pe site o decizie, respectiv nr.53/26.01.2012, cu privire la componenţa comisiei de soluţionare a contestaţiei , prima comisie fiind stabilită prin decizie la data de 18.01.2012.

La data de 27.01.2012 contestaţia a fost respinsă prin procesul-verbal nr. 425/26.01.2012 şi de la acest moment reclamantei nu i s-a adus la cunoştinţă dacă se află în preaviz, ci i s-a comunicat direct decizia de concediere.

Pârâtul ISC a formulat întâmpinare în cauză, solicitând respingerea acţiunii ca netemeinică şi nelegală şi, pe cale de consecinţă, menţinerea deciziei contestate, ca fiind temeinică şi legală, pentru următoarele considerente:

Prin O.U.G. nr. 93/2011 s-a dispus modificarea şi completarea O.G. nr. 63/2001 privind înfiinţarea I.S.C., aprobată prin Legea nr. 707/2001, cu modificările ulterioare, fiind înfiinţate 8 direcţii regionale în construcţii, unităţi fără personalitate juridică.

În cuprinsul art. III alin. (2) din O.U.G. nr. 93/2011 se prevede că încadrarea personalului în noua structură organizatorică a I.S.C., în limita posturilor aprobate prin hotărâre a Guvernului, se face prin concurs/examen, în conformitate cu termenele şi procedurile legale în vigoare.

Potrivit alineatului (11) al art. 2 din H.G. nr. 1335/2010, astfel cum a fost introdus prin H.G. nr. 1157/2011, numărul maxim de posturi aprobat pentru I.S.C. este de 750, prin restructurarea şi desfiinţarea, în condiţiile legii, a unui număr de 125 de posturi.

De asemenea, potrivit art. II alin. (1) din H.G. nr. 1157/2011, ocuparea posturilor de conducere, precum şi încadrarea personalului în structura organizatorică şi în limita numărului de posturi, aprobate (maxim 750), ca urmare a desfiinţării unor posturi, precum şi a restructurării la nivelul Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C., se face prin concurs/examen organizat în cadrul instituţiei.

În consecinţă, s-a arătat că I.S.C., în calitate de angajator, a efectuat demersurile legale necesare punerii în aplicare a actelor normative mai sus menţionate.

Consideră pârâtul ca fiind neîntemeiată contestaţia formulată de către UL, pentru următoarele considerente:

În fapt, prin decizia Secretarului General nr. 279/29,03.2012, aşa cum este stipulat la art. 1) din decizia mai sus menţionată, începând cu data de 30.03.2012 contractul individual de muncă nr. 17/07.20/01,11.2001 al contestatoarei UL, salariată a I.S.C., având funcţia de inspector de specialitate gr.II, a încetat conform prevederilor art. 65 alin.(1) din Codul Muncii al României, adoptat prin Legea nr. 53/2003, republicată, ca urmare a restructurării şi reorganizării I.S.C., totodată, conform dispoziţiilor art.2) alin.(3) din decizia de concediere, încetarea contractului individual de muncă a fost determinată de rezultatul obţinut la examenul/concursul organizat în data de 24.01.2012, conform proceselor verbale nr.1283/S.G./24.01.2012 şi nr.1425/S.G./26.01.2012.

Cu privire la critica referitoare la  faptul că examenul/concursul din data de 24.01.2012 s-a organizat şi desfăşurat la sediul Inspectoratului de Stat în construcţii I.S.C.- Aparat central şi nu la sediul DRCO, s-a învederat instanţei de judecată că d-nei UL i-a fost comunicată notificarea nr. SG1017 din 18.01.2012 , prin care i s-a adus la cunoştinţă faptul că persoanele care s-au aflat în incapacitate temporară de muncă în perioada desfăşurării concursurilor/examenelor organizate în data de 05.12.2011, în vederea ocupării posturilor de execuţie din cadrul DRC, au posibilitatea ca pentru posturile rămase vacante în cadrul Direcţiilor Regionale în Construcţii să susţină concurs-examen.

Totodată, prin notificarea nr. SG1017 din 18.01.2012, angajatorul a informat contestatoarea că ,în data de 24.01.2012, se va organiza la I.S.C., examen pentru ocuparea postului vacant de inspector de specialitate gr. ll în cadrul Compartimentului Control şi Inspecţie pentru Calitatea Lucrărilor în Construcţii-Gorj din cadrul Direcţiei Regionale în Construcţii Sud-Vest Oltenia.

Ca atare, având în vedere faptul că reclamanta s-a aflat în incapacitate temporară de muncă până la data de 16.01.2012, urmare notificării nr.SG1017 din 18.01.2012, aceasta a formulat şi transmis angajatorului cererea de înscriere la concursul/examenul organizat în data de 24.01.2012, acceptând astfel condiţiile de organizare şi desfăşurare a concursului/examenului din data de 24.01.2012.

Astfel, consideră pârâtul această primă critică a contestatoarei ca fiind total neîntemeiată.

Referitor la subiectele pentru proba scrisă, s-a învederat că examenul/ concursul din data de 24.01.2012 a fost organizat pentru ocuparea unui post de execuţie în cadrul ISC, respectiv în cadrul DRCO – Compartimentului Calitate şi Inspecţie pentru Calitatea Lucrărilor în Construcţii Gorj, în aceleaşi condiţii ca şi concursul/examenul desfăşurat la data de 05.12.2011, cu respectarea întrutotul a Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului/examenului în vederea încadrării personalului în noua structură organizatorică a I.S.C., aprobat prin decizia nr. 897/2011. Ca atare, atât pentru concursul/examenul desfăşurat la data de 05.12.2011, cât şi pentru concursul/examenul din data de 24.01.2012 au fost prezentate candidaţilor două seturi de subiecte, fiecare set conţinând cinci subiecte, acest fapt putându-se proba.

Pe de altă parte, I.S.C. a organizat concursul/examenul din data de 24.01.2012 pentru ocuparea unui post de execuţie în cadrul DRCO – Compartimentului Calitate şi Inspecţie pentru Calitatea Lucrărilor în Construcţii Gorj, fapt care presupunea cunoaşterea legislaţiei aplicabilă în domeniul de activitate a instituţiei de către salariata care a participat la concurs/examen, în speţă d-na UL.

Bibliografia a cuprins acte normative şi reglementări tehnice pe care contestatoarea le cunoştea sau ar fi trebuit să le cunoască, având în vedere faptul că, anterior organizării concursului/examenului, ocupa un post de execuţie în cadrul instituţiei.

Subiectele au fost elaborate în strânsă concordanţă cu tematica şi bibliografia, lucrarea scrisă s-a verificat în baza bibliografiei anunţate, fapt care presupunea cunoaşterea legislaţiei aplicabile în domeniul de activitate al Instituţiei, de către contestatoare.

Contestatoarea cunoştea, anterior desfăşurării concursului, modul de notare al probelor şi a formulat cerere de înscriere la concurs/examen acceptând condiţiile de desfăşurare a concursului/examenului.

De altfel, contestatoarea a avut aceleaşi şanse ca si ceilalţi candidaţi admişi, beneficiind de aceleaşi condiţii de concurs, contrar poziţiei sale din cererea de chemare in judecată, iar pentru acelaşi grad de dificultate subiectele au fost aceleaşi la nivelul întregii ţări (de exemplu, contestatoarea trebuia să răspundă la aceleaşi subiecte ca şi un alt inspector de specialitate de acelaşi grad care era încadrat la structura similară din alt judeţ).

Astfel, concursul/examenul s-a desfăşurat respectându-se întocmai prevederile art.14 alin.(2), art.15 şi art. 17 alin. 2 şi 3 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului/examenului în vederea încadrării personalului în noua structură organizatorică a ISC aprobat prin decizia nr. 897/2011, iar criticile contestatoarei cu privire la organizarea şi desfăşurarea concursului/examenului din data de 24.01.2012 sunt total nefondate şi nedovedite.

Referitor la critica contestatoarei potrivit căreia, decizia contestată este lovită de nulitate sub aspectul încălcării dispoziţiilor referitoare la preaviz, pârâtul a precizat că la art. 1 al deciziei nr. 279/29.03.2012 privind încetarea contractului individual de muncă, este indicat faptul că încetarea contractului individual de muncă are loc în condiţiile articolul 65 din Codul Muncii republicat, urmare a restructurării şi reorganizării I.S.C., respectiv „Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia.”

De asemenea, la art. 2 alin. 2 se menţionează că postul ocupat de salariată a fost desfiinţat, de altfel, aşa cum a fost înştiinţată reclamanta şi prin notificarea nr. 12015/29.11.2011.

Prin urmare, în aceste condiţii, pârâtul consideră complinite prevederile ari 75 alin. 1 din Codul Muncii republicat, termenul de preaviz de 20 zile lucrătoare curgând de la data când reclamanta a luat cunoştinţă de notificate, respectiv data de 30.11.2011.

Pe de altă parte, s-a învederat că în practica judiciară s-a reţinut în mod întemeiat că efectuarea în fapt a celor 20 de zile de preaviz este o chestiune distinctă, ce nu poate fi subsumată menţiunilor formale pe care art. 74 alin. (1) din Codul muncii din 2003 le impune pentru validitatea deciziei de concediere (în prezent art. 76), neputând conduce în nici un caz la nulitatea absolută a unei atare decizii. Totuşi, în cauza de faţă, luând în considerare atât notificarea nr. 12015/29.11.2011, cât şi decizia contestată, rezultă, fără putinţă de tăgadă, că preavizul de 20 de zile lucrătoare a fost acordat, iar la expirarea duratei acestuia, contractul individual de muncă al salariatei urma a înceta.

De asemenea, s-a învederat că decizia de încetare a contractului individual de muncă al salariatei conţine toate elementele care să conducă la stabilirea situaţiei de fapt şi respectă prevederile Codului muncii, acestea fiind menţionate, în mod expres, în preambulul actului contestat.

S-a menţionat  că această decizie cuprinde toate elementele de formă prevăzute de art. 76 din Codul muncii, republicat şi anume, motivul care a determinat concedierea (restructurarea şi reorganizarea instituţiei angajatoare) şi durata preavizului (20 de zile lucrătoare), celelalte elemente fiind incidente în cazul concedierii colective, sau, după caz, a celei individuale pe alte considerente decât reorganizarea activităţii.

Cu privire la  critica referitoare la faptul că desfiinţarea postului reclamantei nu a fost „efectivă”, s-a învederat instanţei că, aşa cum rezultă din notificarea nr. 12015/29.11.2011 emisă de I.S.C. , contestatoarea a fost informată că, datorită punerii în executare a OUG nr. 93/2011 şi a HG nr. 1157/2011, ISC Gorj s-a desfiinţat şi s-a înfiinţat Compartimentul Control şi Inspecţie pentru Calitatea Lucrărilor de Construcţii Gorj din cadrul DRCO.

Potrivit Ordinului Ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului nr. 2973/2011 pentru aprobarea statului de funcţii ai I.S.C., la nivelul noii structuri înfiinţate, postul de inspector de specialitate gr. II pe care contestatoarea îi ocupase la vechea structură a fost desfiinţat.

În statul de funcţii aprobat prin Ordinul Ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului nr. 2973/2011, în cadrul Compartimentul Control şi Inspecţie pentru Calitatea Lucrărilor de Construcţii Gorj din cadrul DRCO au fost prevăzute 7 posturi de inspector de specialitate pentru a căror ocupare I.S.C. a organizat şi desfăşurat concurs potrivit Regulamentului aprobat prin Decizia Secretarului General nr. 897/2011.

Conform art.1 alin.(6) din Regulamentul aprobat prin Decizia Secretarului General nr. 897/2011 „în cazul în care, în cadrul unei structuri prevăzute la alin.(1) – supuse structurării/reorganizării din cadrul I.S.C.-, există un post/posturi de aceeaşi categorie, clasă şi/sau grad profesional, ocupat de un singur angajat sau de un număr de angajaţi inferior „numărului de posturi existente, acesta/aceştia vor susţine proba de examen, fiind admişi angajaţii care au obţinut nota finală minim 7(şapte).”

S-a menţionat  că, în urma concursului/examenului susţinut pentru ocuparea unui post din cadrul DRCO – C.C.I.C.C.L Gorj, contestatoarea a fost respinsă prin analizarea justă, atât a probei scrise cât şi a probei practice, de către comisia în baza Deciziei Secretarului General nr. 902/29.11.2011, iar rezultatul a fost afişat pe site-ul instituţiei prin calificativul respins, cu respectarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului/examenului în vederea  încadrării personalului în noua structură organizatorică a Inspectoratului de Stat în Construcţii, aprobat prin Decizia  secretarului general nr. 897/2011.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 4 alin.(4) din Regulamentul aprobat prin Decizia Secretarului General nr. 897/2011 „Posturile rămase neocupate în condiţiile alin.(3) se declară vacante, urmând să se comunice candidatului/candidaţilor care a/au obţinut nota finală imediat inferioară, dar cel puţin nota minimă 7, posibilitatea de a ocupa postul/posturile respective.”- situaţie în care contestatoarea nu s-a încadrat.

I.S.C., a respectat întocmai Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului/examenului în vederea încadrării personalului în noua structură organizatorică a ISC, aprobat prin decizia nr. 897/2011, decizie care a fost adusă la cunoştinţa angajaţilor şi implicit a contestatoarei prin intermediul site-ului instituţiei, anterior datei de concurs, respectiv în 29.11.2011 .

Anunţul de organizare a concursului/examenului, bibliografia şi cererea tip de înscriere la concurs au fost aprobate de către secretarul general al I.S.C. şi afişate pe site-ul I.S.C. încă din data de 21.11.2011.

De asemenea, pârâtul ISC a formulat răspuns la cererea de precizare a acţiunii.

În fapt, s-a arătat că prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 2973/29.11.2011 a fost aprobată structura organizatorică detaliată, statul de funcţii al aparatului central şl al direcţiilor regionale din cadrul I.S.C. La aceeaşi dată, 29.11.2011, prin Decizia nr.897 a Secretarului General al I.S.C. a fost aprobat Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului/examenului în vederea încadrării personalului în noua structură organizatorică a ISC.

În conformitate cu prevederile art.2 din Regulament, în termen de maxim 3 zile de la aprobarea prin ordin al ministrului a statului de funcţii (adică la data de 29.11.2011), se va demara procedura de organizare a concursului/examenului pentru ocuparea posturilor din structurile supuse restructurării/reorganizării.

Data concursului/examenului a fost stabilită pentru ziua de 5 decembrie 2011.

Ca atare, s-a solicitat instanţei  să constate şi să reţină faptul că termenul de organizare şl desfăşurare a concursului/examenului din data de 05.12.2011, respectiv data de 24.01.2012 a fost întru totul respectat.

Totodată, raportat la numărul de posturi de inspector de specialitate prevăzute în noul stat de funcţii, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 2973/29.11.2011, s-a arătat că rămânea  la  latitudinea  salariatei  dacă participă  sau  nu  la concursul/examenul organizat în vederea încadrării în noua structură organizatorică.

S-a învederat instanţei de judecată că reclamantei i-a fost comunicată notificarea nr. SG1017 din 18.01.2012 , prin care i s-a adus la cunoştinţă faptul că persoanele care s-au aflat în incapacitate temporară de muncă în perioada desfăşurării concursurilor/examenelor, organizate în data de 05.12.2011 în vederea ocupării posturilor de execuţie din cadrul DRC, au posibilitatea ca pentru posturile rămase vacante în cadrul DRC să susţină concurs-examen.

Totodată, prin notificarea nr.SG1017 din 18.01.2012, angajatorul a informat contestatoarea că în data de 24.01.2012 se va organiza, la sediul ISC, ora 10:00, examen pentru ocuparea postului vacant de inspector de specialitate gr. II în cadrul Compartimentului Control şi Inspecţie pentru Calitatea Lucrărilor în Construcţii-Gorj din cadrul DRCO.

Ca atare, având în vedere faptul că reclamanta s-a aflat în incapacitate temporară de muncă până la data de 16.01.2012, urmare notificării nr.SG1017 din 18.01.2012, aceasta a formulat şi transmis angajatorului cererea de înscriere la concursul/examenul organizat în data de 24.01.2012, acceptând astfel condiţiile de organizare şi desfăşurare a concursului/examenului din data de 24.012012.

În cauza de faţă, manifestarea de voinţă a salariatei a fost în sensul participării la concursul/examenul organizat în condiţiile actelor normative invocate, urmând ca aceasta să fie încadrată în situaţia promovării concursului. Ori, în speţă, contestatoarea nu a promovat concursul/examenul la care a participat, fiind declarată respinsă, împrejurare care a condus la imposibilitatea încadrării pe unul din cele 7 posturi de inspector de specialitate prevăzute în noul stat de funcţii, şi implicit la încetarea contractului individual de muncă.

S-a susţinut că desfăşurarea concursului/examenului s-a efectuat cu respectarea întocmai a prevederilor art.14 alin.(2), art.15 şi art.17 alin. 2 şi 3 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului/examenului în vederea încadrării personalului în noua structură organizatorică a ISC, aprobat prin decizia nr. 897/2011, iar criticile contestatoarei cu privire la organizarea şi desfăşurarea concursului/examenului din data de 24.01.2012 sunt total nefondate şi nedovedite.

Totodată, s-a arătat că, aşa cum prevede în mod expres textul art. II alin. (2) din H.G. nr. 1157/2011, în termen de minimum 30 de zile de la Intrarea în vigoare a acestui act normativ, urma să se realizeze aplicarea procedurilor legale privind restructurarea şi reorganizarea la nivelul I.S.C.

Prin urmare, în raport de dispoziţiile acestui act normativ, I.S.C. a avut obligaţia de a proceda la realizarea concretă a restructurării şi reorganizării în intervalul de minim 30 de zile, calculat din data de 28 noiembrie 2011 (date intrării în vigoare a actului normativ din momentul publicării în Monitorul Oficial al României), ceea ce a presupus stabilirea datei concursului/examenului, anunţarea concursului/examenului, a tematicii şl bibliografiei, desemnarea comisiilor de concurs/examen, de soluţionare a contestaţiilor, corectarea şi afişarea rezultatelor, soluţionarea contestaţiilor, afişarea rezultatelor finale, emiterea deciziilor de concediere în caz de nepromovare, ori încadrarea pe noile funcţii în cazul promovării concursului/examenului organizat.

A precizat pârâtul că atât O.U.G. nr. 93/2011, cât şi H.G. nr. 1157/2011, constituie acte normative, supuse principiului executării imediate şi din oficiu, aplicându-se de la intrarea în vigoare a acestora, dacă ele nu dispun altfel, şl produc efecte pentru viitor, fiind deci, active. În cauza de faţă, cele două acte normative sus-menţionate au intrat în vigoare încă de la publicare, acestea neprevăzând în mod expres o dată ulterioară pentru intrarea lor în vigoare, cum în mod eronat a arătat contestatoarea. Cu alte cuvinte, dacă legiuitorul ar fi dorit amânarea aplicării acestor acte normative, ar fi prevăzut, în mod expres, o dată ulterioară la care acestea urmau să intre în vigoare.

În atare situaţie consideră pârâtul că procedura privind restructurarea şi reorganizarea la nivelul I.S.C precum şi stabilirea datei concursului/examenului s-a desfăşurat corect si legal. înăuntrul termenului de 30 de zile prevăzut de lege.

A susţinut pârâtul că , pe de o parte, contestatoarea solicitată anularea concursului, fără a motiva în drept această cerere, iar pe de alta parte, contestatoarea nu a făcut în nici un fel dovada vătămării sale ca urmare a presupusei nerespectări a Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului/examenului în vederea încadrării personalului în noua structură organizatorică a ISC, aprobat prin decizia secretarului general nr. 897/2011 şi nici nu a invocat vreo asemenea vătămare.

Pentru toate aceste considerente, pârâtul a solicitat respingerea capătului incidental de cerere formulat de contestatoare ca fiind nelegal şi neîntemeiat, respingerea contestaţiei aşa cum a fost formulată şl precizată şi, pe cale de consecinţă, să se menţină decizia de concediere nr. 279/28.03.2012 ca fiind temeinică şi legală.

În drept au fost invocate următoarele dispoziţii legale: art. 137, art. 109 din Codul procedură civilă, art.74 alin,(5), art.75 alin.(1), art.76, 77 din Codul Muncii republicat, OUG nr.93/2011, art. II alin. (1) din HG nr.1157/2011.

Prin notele de şedinţă depuse la filele 212 – 214 din dosar, reclamanta a invocat următoarele considerente:

În drept, s-a arătat că au fost încălcate dispoziţiile art. 5 Codul Muncii potrivit căruia: „(1) În cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii şi angajatorii.”, art. 65 alin 1 şi 2 Codul Muncii, raportat la art. II alin 2 din OG 93/2011 („încadrarea în noua structură organizatorică se face cu […] în conformitate cu termenele şi procedurile legale în vigoare”) şi art. III alin 1 din OUG 93/2011 („încetarea contractelor individuale de muncă drept urmare a aplicării art. 1 se face cu respectarea termenelor şi procedurilor prevăzute de legislaţia muncii şi protecţiei sociale în vigoare”).

De asemenea, s-a arătat că fost încălcate dispoziţiile art. 75-77 Codul Muncii, ceea ce atrage aplicarea art. 67, 78-80 din Codul Muncii, încălcarea dispoziţiilor art. 6 din O.G. 63/2001 şi articolul II alin 2 din HG 1157/2011, art. 4 alin 2 al Regulamentului de Organizare şi desfăşurare al concursului/examenului în vederea încadrării personalului în noua structura organizatorică a ISC, art. 9 alin 4 din Regulament fiind afectată garantarea unei evaluări obiective, art. 10 din Regulamentul privind organizarea si desfăşurarea concursului, art. 15 alin. 3 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului, art. 18-20 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului.

În ceea ce priveşte apărările pârâtei, reclamanta a solicitat să fie respinse, pentru următoarele considerente:

Referitor la susţinerea pârâtei cu privire la aşa zisa acceptare a condiţiilor de examen, este de observat că nu se indică temeiul de drept prin care se poate constata o asemenea acceptare, pe de o parte, iar pe de altă parte nici nu poate fi vorba de o acceptare, ci este vorba de impunerea anumitor condiţii.

A precizat reclamanta că au fost încălcate dispoziţiile imperative privind organizarea şi desfăşurarea concursului/examenului, ori o  zisă acceptare nu ar putea fi valabilă decât în situaţia în care normele în materie ar fi respectate de către angajator. În fapt, s-a arătat că este vorba de invocarea propriei culpe, printr-o interpretare cel puţin stranie în sensul că, deşi pârâta a încălcat reguli de drept, reclamanta a acceptat să susţină un examen în aceste condiţii. A susţinut reclamanta că  i-au fost impuse astfel de încălcări, motiv pentru care a şi invocat încălcarea dispoziţiilor art. 5 din Codul Muncii.

A doua apărare se referă la faptul că subiectele pentru proba scrisă au „fost mai multe, comparativ cu examenul/concursul desfăşurat la data de 05.12.2011”. Cu privire la acest aspect, reclamanta a precizat că ea a făcut referire la proba practică, unde a avut 5 subiecte şi nu două şi cu privire la proba scrisă a arătat că a avut subiecte care nu se regăsesc în bibliografie, ceea ce este cu totul altceva.

Cu privire la modul de notare,  reclamanta a precizat că a dovedit prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei, nu au fost afişate notele, încălcându-se dispoziţiile art. 15 din Regulament.

Cu privire la apărarea pârâtei, în sensul că  au fost respectate dispoziţiile în materie referitoare la preaviz, reclamanta a precizat că notificarea 2015/2011 cuprinde cu totul alte menţiuni şi nu face absolut nici o referire la preaviz sau perioada de preaviz şi la data de la care ar începe să curgă preavizul în situaţia reclamantei .

Referitor la  situaţia descrisă în decizia de concediere (motive care ţin de persoana angajatului), reclamanta a invocat prevederile  art. 64 alin. 1, 2 şi 3  din Codul muncii  .

În ceea ce priveşte apărarea pârâtei, conform căreia desfiinţarea postului a fost reală şi efectivă, s-a arătat că pârâta  face referire doar la condiţiile de promovare ale concursului.

Consideră reclamanta că a făcut pe deplin dovada că această „desfiinţare” nu a fost nici reală şi nici efectivă, a depus înscrisuri din care rezultă fără putere de tăgadă că există posturi cu aceeaşi clasă, gradaţie ca cel ocupat de aceasta anterior, aşa zisele noi posturi înfiinţate fiind în fapt aceleaşi, având aceleaşi atribuţii şi solicitându-se aceleaşi condiţii pentru ocuparea acestora. Urmare a restructurării intervenite la nivelul Direcţiei , numărul posturilor la Compartimentul de Control şi Inspecţie este acelaşi.

În probatoriu a fost administrată proba cu înscrisuri.

Prin sentinţa nr. 5462 din data de 17 octombrie 2012 pronunţată de Tribunalul Gorj – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr….. s-a admis în parte contestaţia, cu precizările ulterioare, formulată de reclamanta UL, în contradictoriu cu pârâţii ISC şi DRCO, s-a dispus anularea concursul/examenului organizat în data de 24.01.2012 de către Inspectoratului de Stat în Construcţii şi a deciziei nr.279/29.03.2012 a ISC, înregistrată sub nr.2158/29.03.2012 la ISC – DRCO Judeţul Dolj şi înregistrată sub nr.657/29.03.2012 la ISC – DRCO Judeţul Gorj, au fost obligaţi pârâţii să reintegreze reclamanta pe postul deţinut anterior concedierii, respectiv inspector de specialitate grad II, s-a dispus obligarea pârâţilor să plătească reclamantei o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, începând cu data concedierii respectiv 30.03.2012 şi până la reintegrarea efectivă pe post, au fost obligaţi pârâţii să plătească reclamantei suma de 1000 lei cu titlul de cheltuieli de judecată şi s-a respins capătul de cerere privind plata  de daune morale.

Împotriva sentinţei mai sus menţionate a declarat recurs ISC, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

S-a susţinut în esenţă de către recurentă că în mod greşit instanţa de fond a reţinut că decizia contestată este lovită de nulitate absolută, iar referitor la anularea concursului s-a arătat că a fost întocmit cu respectarea regulamentului de organizarea şi desfăşurarea concursului.

Prin decizia nr. ——— pronunţată de CAC în dosar —— a fost admis recursul declarat de ISC împotriva sentinţei civile nr. ———–, pronunţată de Tribunalul Gorj – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. —-, în contradictoriu cu reclamanta UL, cu pârâta DRCO şi a fost casată sentinţa civilă nr. —– din data de ——-, pronunţată de Tribunalul Gorj – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. ————- şi trimisă cauza spre rejudecare la Tribunalul Gorj – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

S-a reţinut de către instanţa de control judiciar că pârâtul ISC a respectat termenul de 20 de zile de preaviz, astfel încât sub acest aspect decizia nu este lovită de nulitate absolută, aşa cum în mod eronat a reţinut instanţa de fond şi cum prin această modalitate nu s-a intrat în cercetarea fondului cauzei se impune casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spere rejudecare la aceeaşi instanţă, care urmează a analiza contestaţia pe fond.

De asemenea, instanţa de control judiciar a investit instanţa de rejudecare de a face verificări privind propria-i competenţă în soluţionarea capătului de cerere ce vizează anularea concursului/examenului susţinut de către reclamantă în data de 24.01.2012 şi care reprezintă precizarea la acţiune.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale sub nr. ————-.

Raportat la îndrumările deciziei de casare, instanţa investită cu rejudecarea cauzei a solicitat pârâtului ISC înscrisuri din care să rezulte modalitatea de desfiinţarea a postului reclamantei şi dacă a existat o desfiinţare efectivă, reală şi serioasă în acest sens.

S-a solicitat ca pârâtul să depună la dosarul organigrama anterioară şi ulterioară emiterii deciziei de concediere, ştatele de funcţii şi ştatele de plată anterioare şi ulterioare concedierii reclamantei şi orice alt înscris deţinut de angajator care a stat la baza emiterii deciziei de concediere.

La solicitarea instanţei pârâtul Inspectoratul de Stat în Construcţii a depus la dosarul cauzei notificarea nr. 12015/29.11.2011; cererea nr. 12015/1 din 30.11.2011 a numitei UL de înscriere la concursul/examenul organizat în data de 05.12.2011; certificat de concediu medical seria CCMAE nr. 0078407; certificat de concediu medical seria CCMAE nr. 0078405; foaie colectivă de prezenţă pe luna decembrie 2011, foaie colectivă de prezenţă pe luna ianuarie 2012; cererea nr. 513 din 12.01.2012 a numitei UL de înscriere la concursul/examenul organizat în data de 24.01.2013; notificarea nr. 1017/18.01.2012; proces-verbal nr. 1283/24.01.2012 şi anexa acestuia privind rezultatul examenului organizat la data de 24.01.2013; proces-verbal nr. 1425/26.01.2012 şi anexa acestuia privind rezultatul soluţionării contestaţiei candidatei declarată respinsă la examenul organizat la data de 24.01.2013; decizia nr. 279/29.03.2012 privind încetarea contractului individual de muncă al numitei UL; ştatele de funcţii şi personal aferente lunii noiembrie 2011, pentru ISC – Gorj, ISC – Mehedinţi, ISC – Olt, ISC – Vâlcea şi ISC Dolj; ştatul de funcţii şi personal aferent lunii ianuarie 2012, pentru ISC-DRC Sud Vest Oltenia; ştatul de funcţii şi personal aferent lunii februarie 2012, pentru ISC-DRC Sud Vest Oltenia; ştatul de funcţii şi personal aferent lunii martie 2012, pentru ISC-DRC Sud Vest Oltenia; Ordinul MDRT nr. 1176/16.03.2011 privind aprobarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Inspectoratului de Stat în Construcţii – ISC şi organigrama; Ordinul MDRT nr. 44/15.02.2012 privind aprobarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Inspectoratului de Stat în Construcţii – ISC şi organigrama.

De asemenea, s-a invocat de către pârâtul ISC că potrivit prevederilor OUG nr. 26/10.04.2013 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 63/2001 privind înfiinţarea ISC, începând cu data intrării în vigoare a respectivei ordonanţe (18.04.2013) direcţiile regionale în construcţii din structura organizatorică a ISC devin unităţi fără personalitate juridică, sens în care DRCO nu mai există, iar ISC nu are calitate procesuală pasivă.

Că, potrivit ultimelor acte adiţionale la contractul individual de muncă, calitatea de angajator în speţă, aparţine ISC, astfel că raportul juridic dedus judecăţii trebuie să se desfăşoare în contradictoriu cu acest angajator.

Raportat la aceste menţiuni instanţa a dispus conceptarea şi citarea în cauză în calitate de pârât a ISC.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti reclamanta a solicitat o notă de probatorii în completare, respectiv depunerea de către pârât a ştatelor de funcţii din lunile septembrie, octombrie şi decembrie ale anului 2011, şi a celorlalte înscrisuri solicitate de instanţă.

Asupra acestui aspect pârâtul ISC a comunicat instanţei că înscrisurile solicitate au fost depuse la dosarul cauzei la data de 25.05.2013.

S-a invocat de către pârâtul ISC necompetenţa materială a Tribunalului Gorj – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale în soluţionarea capătului de cerere privind anularea concursului/examenului susţinut de reclamantă la data de 24.01.2012, cu motivarea că în conformitate cu prevederile art. 1 alin. 1 şi art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, precum şi dispoziţiile art. 3 alin. 1 din Codul de procedură civilă, judecarea capătului de cerere ce vizează anularea concursului/examenului intră în competenţa Curţii de Apel Craiova – Secţia Contencios Administrativ Fiscal.

Prin încheierea de şedinţă din 25.06.2013 instanţa s-a pronunţat asupra excepţiei necompetenţei materiale  a  Secţiei conflicte de muncă şi asigurări sociale în soluţionarea capătului de cerere privind anularea concursului/examenului susţinut de reclamantă la data de 24.01.2012, respingând excepţia cu următoarea motivare:

Potrivit art. 159 Cod procedură civilă necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică poate fi invocată de părţi ori de către judecător la prima zi de înfăţişare în faţa primei instanţe dar nu mai târziu de începerea dezbaterilor asupra fondului.

În cauza de faţă excepţia necompetenţei materiale a Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale nu a fost invocată în sensul dispoziţiilor mai sus menţionate, ci la data de 10.06.2013 prin nota de probatorii (fila 181 la dosar) prin care pârâtul arată că având în vedere indicaţiile date pentru rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Craiova, respectiv verificarea de către instanţă a propriei competenţe, apreciază că pentru soluţionarea capătului de cerere privind anularea concursului competenţă material este Curtea de Apel Craiova – Secţia de Contencios Administrativ Fiscal.

Raportat la data la care este invocată excepţia necompetenţei materiale instanţa reţine că pârâtul este decăzut din dreptul de a invoca excepţia în raport de dispoziţiile art. 103 alin. 1 Cod procedură civilă.

Mai mult decât atât, potrivit art. 269 alin. 1 Codul muncii şi art. 210 din Legea nr. 62/2011 Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a Tribunalului Gorj este competentă material şi teritorial să soluţioneze capătul de cerere privind anularea concursului, concursul fiind un criteriu profesional de departajare avut în vedere de pârât la emiterea deciziei de concediere.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti pârâtul a completat probatoriul solicitat de instanţă, depunând la dosarul cauzei subiectele pentru proba practică susţinute de personalul ISC în cadrul concursului/examenului organizat în data de 15.12.2011 pentru ocuparea posturilor de execuţie de inspector de specialitate, subiectele pentru proba practică susţinută de reclamanta UL în cadrul concursului/examenului organizat în data de 24.01.2012, lucrarea la proba practică a reclamantei şi contestaţia formulată de către aceasta.

Înscrisurile au fost depuse şi în format electronic – pe suport DVD, ce nu a fost deschis la cererea reclamantei, cerere consemnată şi în scris şi depusă la dosarul cauzei fila 254.

Tribunalul analizând contestaţia faţă de înscrisurile depuse la dosarul cauzei, susţinerile părţilor, dispoziţiile legale în materie şi raportat la îndrumările instanţei de control judiciar, reţine şi constată următoarele:

Prin decizia nr. 279/29.03.2012 emisă de Inspectoratul de Stat în Construcţii s-a dispus încetarea contractului individual de muncă al reclamantei UL în conformitate cu dispoziţiile art. 65 alin. (1) din Codul muncii, ca urmare a restructurării şi reorganizării Inspectoratului de Stat în Construcţii, iar prin art. 2 alin. 3 al aceleaşi decizii se menţionează că încetarea contractului individual de muncă a fost determinată de rezultatul obţinut la examenul/concursul organizat în data de 24.01.2012.

Potrivit acestor prevederi legale instanţa reţine că, concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă, determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia.

La alin. 2 din acelaşi text se menţionează că desfiinţarea locului de muncă trebuie să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi serioasă.

Prin caracterul efectiv al desfiinţării locului de muncă trebuie să se înţeleagă respectarea cerinţei ca respectivul loc de muncă să fi fost suprimat din statul de funcţii.

Pentru ca o cauză să fie reală şi serioasă este necesar să fie întrunite următoarele condiţii: să aibă caracter obiectiv, respectiv în temeiul Codului Muncii (art.65 alin.1), să fie impusă de dificultăţi economice, transformări tehnologice sau de o reorganizare a activităţii, cauza trebuind să fie independentă de factori subiectivi; să fie precisă (exactă) , să constituie veritabilul motiv al concedierii, adică să nu disimuleze în alt temei (cum ar fi intenţia de a-l concedia cu orice chip pe un anumit salariat, prin susţinerea uneia dintre ipotezele  stabilite de art.65 alin.1); să fie serioasă , în sensul că dificultăţile economice, transformările tehnologice sau o reorganizare a activităţii, după caz, să aibă o anumită gravitate care să impună cu adevărat reducerea unui loc de muncă sau unor locuri de muncă, respectiv să existe un raport proporţional între cauză şi efect.

În speţă, desfiinţarea postului de inspector de specialitate gradul II al reclamantei nu a fost o desfiinţare efectivă şi reală câtă vreme în cadrul vechii structuri a ISC Gorj exista un singur post de inspector de specialitate gradul II, post ocupat prin concurs de reclamantă, care s-a regăsit şi se regăseşte în noua structură organizatorică (ştatele de funcţii şi personal – filele 152-165 dosar primul ciclu procesual şi filele 42-50 dosar …).

Se reţine că acest post era vacant şi înainte şi după susţinerea concursului/examenului din data de 05.12.2011 şi a rămas vacant în continuare şi după susţinerea examenului de către reclamantă în data de 24.01.2012.

Referitor la reorganizarea instituţiei invocată de către pârât, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că instituţia nou înfiinţată este aceeaşi cu cea desfiinţată, având însă o altă denumire, iar restructurarea a constat în desfiinţarea efectivă a 125 de posturi, posturi ce au vizat categoriile de personal cu studii superioare de scurtă durată şi cu studii medii, nu şi postul de inspector de specialitate.

Aşadar, încetarea raporturilor de muncă a fost dispusă în condiţiile în care postul reclamantei exista nefiind îndeplinită aşadar condiţia de fond a desfiinţării acestuia.

Cu privire la posturile de inspector de specialitate se reţine că prin această reorganizare acestea au fost suplimentate, în sensul că s-au creat un număr de 33 de posturi inspector de specialitate (nota de fundamentare privind proiectul de modificare a HG nr. 1335/2010 – filele 187-188 dosar primul ciclu procesual).

Potrivit art. 6 din OUG 63/2001, personalul salariat din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice Transporturilor şi Locuinţelor care îşi desfăşoare activitatea în cadrul Direcţiei Generale – ISC este considerat transferat în cadrul instituţiei publice nou înfiinţate, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, articol de lege ce nu a fost abrogat sau modificat prin OG nr. 93/2011.

Din textul mai sus menţionat se reţine că această prevedere legală este obligatorie şi confirmă obligaţia angajatorului de a-i oferi reclamantei un loc de muncă corespunzător pregătirii, obligaţie prevăzută şi de dispoziţiile art. 76 din Codul muncii.

Ori, în condiţiile în care existau posturi libere în noua organigramă, iar aceste posturi nu puteau fi ocupate decât de persoanele ce aveau calitatea de angajat al ISC, decizie a fost emisă cu încălcarea art. 5-8 Codul muncii.

În realitate pe vechea structură organizatorică reclamata ocupa unul dintre cele 474 de posturi de inspector de specialitate, care s-a suplimentat cu încă 33 de posturi pe noua structură, sens în care desfiinţarea postului ocupat de reclamantă şi obligarea acesteia de a susţine concurs pentru a ocupa acelaşi post se apreciază ca fiind o măsură nelegală din partea angajatorului câtă vreme reclamanta ocupase acest post prin concurs, fiind evaluată periodic şi obţinând calificative de bine şi foarte bine.

Se reţine că deşi în decizie se precizează că încetarea contractului individual de muncă s-a dispus pentru motive ce nu ţin de persoana salariatului (art. 65 alin. 1 Codul muncii) urmare a desfiinţării locului de muncă, prin aceeaşi decizie se invocă la art. 2 alin. 3 că încetarea contractului individual de muncă s-a datorat rezultatului obţinut la concursul din 24.01.2012, ceea ce ar însemna că încetarea contractului individual de muncă s-a dispus pentru motive ce ţin de persoana salariatului.

În concret, instanţa reţine că desfiinţarea postului de inspector de specialitate deţinut de reclamantă nu este efectivă, nu are caracter obiectiv, iar reorganizarea invocată ca temei al concedierii nu poate fi reţinută câtă vreme la nivelul ISC Bucureşti s-au făcut angajări fără susţinerea unui concurs. Acest fapt este confirmat prin compararea ştatelor de funcţii şi personal depuse de pârâtă pentru luna februarie 2012 (filele 47-48 dosar ….) cu cele din luna martie 2012 (filele 49-50 dosar ….), şi anume poziţiile 23, 24, 26, 27, 42, 43, 44, poziţii care erau vacante în luna februarie, iar în luna martie sunt făcute angajări fără susţinerea unui concurs.

Cu privire la cererea reclamantei prin care solicită anularea concursului/examenului 24.01.2012, instanţa reţine următoarele:

Referitor la concursul organizat de angajator în care reclamanta nu a obţinut media minimă pentru a fi promovată, instanţa reţine că nu au fost respectate prevederile art. 3 alin. 3 din Regulament, potrivit căruia, cu cel puţin 7 zile înainte de data organizării concursului/ examenului, prin decizie a conducerii executive a ISC se stabilesc următoarele:

a)componenţa comisiei de soluţionare a contestaţiilor;

b)durata susţinerii examenului,

c)bibliografia pentru susţinerea examenului.

La alin. 4 se prevede obligaţia ISC de a afişa pe site – ul instituţiei , cu maxim 7 zile înainte de desfăşurarea  concursului/ examenului, nr. de posturi, data, ora şi locul desfăşurării, bibliografia aferentă, precum şi prevederile art. 17 din Regulament referitoare la proba practică.

Aşadar, nu au fost respectate prevederile art. 3 alin. 3 şi 4 din Regulament, pârâtul nefăcând dovada stabilirii şi afişării, cu cel puţin 7 zile înainte de data organizării concursului/ examenului,  a datei, orei şi locului desfăşurării acestuia.

Totodată, pârâtul nu a făcut dovada că desfăşurarea concursului/examenului din 24.01.2012 s-a efectuat în condiţii identice cu cel organizat la data de 05.12.2011 şi nu a infirmat susţinerea reclamantei în sensul că unul dintre subiecte nu se regăsea în bibliografie.

De asemenea, instanţa reţine că nu au fost respectate prevederile art. 18 şi 19 din Regulament, conform cărora, probele de concurs/examen se notează de la 1 la 10 şi acordarea notelor pentru fiecare probă se face pe baza mediei aritmetice a notelor acordate de fiecare membru al comisiei de examinare, iar la finalizarea concursului/examenului se întocmeşte un proces-verbal privind rezultatele finale obţinute de candidaţi semnat de membrii comisiei şi secretarul comisiei de examinare.

În speţă, în procesul-verbal încheiat la data de 24.01.2012, înregistrat sub nr. 1283/24.01.2012, cu privire la rezultatele concursului/examenului (filele 23-24 primul ciclu procesual), nu sunt menţionate notele acordate de fiecare membru al comisiei pentru fiecare probă şi nici notele obţinute de reclamantă pe baza mediei aritmetice a notelor acordate de fiecare membru al comisiei de examinare, ci la rubrica –rezultat din anexa la procesul-verbal se menţionează doar  „ respins ”.

Totodată, pe site-ul ISC a fost afişat procesul-verbal nr.1283/24.01.2012, prin care reclamanta a fost declarată „respins”, fără ca acesteia să-i fie comunicate mediile(notele) obţinute la cele 2 probe.

De asemenea, nici în procesul–verbal încheiat la data de 26.01.2012, înregistrat sub nr. nr. 425/26.01.2012, cu privire la soluţionarea contestaţiei nu sunt cuprinse constatările şi propunerile comisiei de soluţionare a contestaţiei, ci se menţionează doar rezultatul soluţionării în anexa de la acest proces-verbal, respectiv „respins”, nefiind respectate prevederile art. 20 din Regulament.

În aceste condiţii, este întemeiată susţinerea reclamantei, în sensul că  nu a avut posibilitatea efectivă şi reală de a cunoaşte şi verifica dacă s-a respectat procedura de examen.

Astfel, se reţine că în desfăşurarea concursului din 24.01.2012 angajatorul a încălcat atât prevederile legale prevăzute de Codul muncii cât şi prevederile speciale ale propriului regulament, sens în care prin această modalitate a fost afectată garantarea unei evaluări juste şi obiective.

Faţă de caracterul imperativ al dispoziţiilor art. II alin. 2 din HG nr. 1335/2010 instanţa va dispune anularea concursului/examenului organizat în data de 24.01.2012.

Referitor la capătul de cerere având ca obiect acordarea de daune morale, instanţa reţine că reclamanta nu a făcut dovada unui producerii unui prejudiciu moral, de natură a fi reparat pe cale patrimonială.

Daunele morale sunt apreciate ca reprezentând atingerea adusă existenţei fizice a persoanei, integrităţii corporale şi sănătăţii, cinstei, demnităţii şi onoarei, prestigiului profesional, iar pentru acordarea de despăgubiri nu este suficientă stabilirea culpei autorităţii, ci trebuie dovedite daunele morale suferite. Sub acest aspect, partea care solicită acordarea daunelor morale este obligată să dovedească producerea prejudiciului şi legătura de cauzalitate dintre prejudiciu şi fapta autorităţii.

 Aşadar, în speţă,  reclamanta nu a probat producerea unui prejudiciu, nefăcând dovada valorilor ocrotite de lege ce i-au fost lezate, respectiv demnitatea, onoarea, reputaţia,  integritatea şi sănătatea.

Raportat la aceste considerente şi cu motivarea mai sus expusă;

Văzând şi dispoziţiile art. 274 Cod procedură civilă, va fi obligat pârâtul ISC la plata către reclamanta UL a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1700 lei, reprezentând onorariu avocat în primul şi al doilea ciclu procesual;

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte contestaţia ulterior precizată, formulată de reclamanta UL, în contradictoriu cu pârâtul ISC.

Anulează concursul/examenul organizat în data de 24.01.2012 de către ISC, în ceea ce o priveşte pe reclamanta UL. Anulează decizia nr. 279/29.03.2012 a ISC, înregistrată sub nr. 2158/29.03.2012 la ISC şi înregistrată sub nr. 657/29.03.2012 la ISC.

Obligă pârâtul ISC să reintegreze reclamanta pe postul deţinut anterior concedierii, respectiv inspector de specialitate gradul II.

Obligă pârâtul ISC la plata către reclamantă a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat începând cu data concedierii, respectiv 29.03.2012 şi până la reintegrarea efectivă.

Respinge capătul de cerere privind daunele morale în cuantum de 1000 lei.

Obligă pârâtul ISC la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1700 lei, reprezentând onorariu avocat în primul şi al doilea ciclu procesual.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 24 Septembrie 2013, la Tribunalul Gorj.