CONT.ADM: Admisibilitatea acţiunii în obligarea Instituţiei Prefectului judeţului Buzău / SPCRPCÎV la înmatricularea unui autovehicul. Jurisprudenţă CJUE
1.) – Obiectul acţiunii
Prin acţiunea înregistrată la această instanţă sub nr. 569/114/2013 din 23.01.2013, reclamanta SC D. I. SRL a chemat în judecată pe pârâta Instituţia Prefectului Judeţului Buzău – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor , solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată la înmatricularea autoturismului marca Peugeot, tip Boxer, număr de identificare X, data primei înmatriculări: 37.03.2001, achiziţionat în baza contractului de vânzare cumpărare din data de 17.10.2012, fără plata taxei pentru emisii poluante provenite de la autovehicule.
2.) – Motivarea acţiunii
2.1.) În fapt, reclamanta a susţinut că în baza contractului de vânzare –cumpărare încheiat la data de 17.10.2012 a achiziţionat un autovehicul de provenienţă dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene şi că pârâta condiţionează înmatricularea acestuia în România de achitarea taxei pentru emisiile poluante , invocând dispoziţiile art.4 alin.2 din Legea nr. 9/2012. Consideră că taxa impusă este discriminatorie, în condiţiile în care contravine Tratatului instituind Comunitatea Europeană , care prevalează dreptului naţional.
2.2) În drept, reclamantul şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 148 din Constituţia României, paragraful 110 ( ex articolul 90) din Tratatul privind funcţionarea Comunităţii Europene şi prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
3.) Probe
3.1.) – În sprijinul susţinerilor formulate prin acţiunea introductivă, reclamantul a depus la dosar: contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 17.10.2013 (filele 17/verso, 22,23 ) , certificat de înregistrare fiscală (fila 14), cartea de identitate a autovehiculului (fila 15, 15/verso), decizia privind stabilirea taxei pentru emisii poluante provenite de la autovehicule (fila 16), certificat de autenticitate seria A nr.4959146 din 12.12.2012 (fila 19), dovada efectuării procedurii instituite la art. 117 alin. 1 lit.d) din Codul de procedură fiscală ( fila 12) şi alte documente.
3.2.) – Pârâta nu a solicitat administrarea de probe .
4.) – Întâmpinarea
Citată legal, pârâta a formulat întâmpinare în temeiul art.115 – 118 din Codul de procedură civilă , prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, motivând punctual că taxa pentru emisiile poluante este obligatorie la înmatricularea autovehiculului dobândit în proprietate de reclamant , în raport de prevederile Legii nr.9/2012 , ale OUG nr.195/2002 şi ale Ordinului M.A.I. nr.1501/2006 , care , în concepţia sa nu contravin normelor europene ( filele 25-26).
5.) – Analiză . Constatări . Considerente
Analizând cererea formulată de reclamant în raport de actele şi lucrările dosarului şi de prevederile legale incidente , tribunalul reţine :
5.1.) – Situaţia în fapt dedusă judecăţii
5.1.1.) – Conform contactului de vânzare –cumpărare încheiat la data de 17.10.2012, reclamanta a achiziţionat un autovehicul de provenienţă dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene : marca Peugeot, tip Boxer, număr de identificare X, data primei înmatriculări: 37.03.2001.
5.1.2.) – În vederea înmatriculării autovehiculului în România , pârâta Instituţia Prefectului Judeţului Buzău – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor a impus reclamantului achitarea unei taxe pentru emisiile poluante , în conformitate cu dispoziţiile art.4 alin.2 din legea nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule , astfel cum rezultă din adresa depusă la fila 21 dosar.
5.1.3.) – Atacând în instanţă refuzul pârâtei pentru înmatricularea în România a autovehiculului achiziţionat în condiţiile expuse, fără plata taxei pentru emisiile poluante, reclamantul se consideră vătămat în dreptul său legitim, sub motivaţia în esenţă că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a acţiunii , prevăzute de art.1 din Legea nr.554/2004 .
5.2.) – Cadrul juridic . Reglementarea internă
5.2.1.) – Taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehiculele din categoriile M(1)-M(3) şi N(1)-N(3), astfel cum sunt definite în art.3 din Reglementările privind omologarea de tip şi eliberarea cărţii de identitate a vehiculelor rutiere, precum şi omologarea de tip a produselor utilizate la acestea, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003 a fost instituită prin Legea nr.9 din 06.01.2012, care a abrogat prevederile OUG nr. 50/2008 referitoare la taxa pe poluare.
5.2.2.) – Conform art.4 alin.1 lit.a) din Legea nr.9/2012: ” Obligaţia de plată a taxei intervine : a) cu ocazia înscrierii în evidenţele autorităţii competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România şi atribuirea unui certificat de înmatriculare şi a numărului de înmatriculare”, fără ca textul să facă distincţie între autovehiculele produse în România şi cele produse în afara ei, şi nici între autovehiculele noi şi cele de ocazie.
5.2.3.) – În forma iniţială a Legii nr.9/2012, aplicabilă în perioada 13 ianuarie 2012 – 30 ianuarie 2012, la alineatul 2 al aceluiaşi articol se prevede că: „ Obligaţia de plată a taxei intervine şi cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat şi pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule , conform Legii nr.571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule şi care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la data înmatriculării”, modul de calcul al taxei fiind stabilit de art.6 .
5.2.4.) – Potrivit art.2 lit.i) din Legea nr.9/2012:” prima transcriere a dreptului de proprietate” înseamnă „primul transfer al dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat, realizat după intrarea în vigoare a prezentei legi”.
5.2.5.) Prin OUG nr.1 din 30.01.2012, intrată în vigoare la data de 31 ianuarie 2012, s-a prevăzut , însă, că dispoziţiile art.2 lit.i) şi ale art.4 alin. 2 din Legea nr.9/2012 se suspendă până la data de 31 decembrie 2012, cu consecinţa că taxa pentru emisiile poluante nu se achită cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculelor de ocazie înmatriculate anterior datei de 1 ianuarie 2007.
5.3.) – Art.110 ( ex articolul 90 paragraf 1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) , publicat în Jurnalul Oficial la data de 30.03.2010 ( versiune consolidată )
5.3.1.) – Conform prevederilor art.28 din Tratat , versiunea consolidată, Uniunea este alcătuită dintr-o uniune vamală care reglementează ansamblul schimburilor de mărfuri şi care implică interzicerea între statele membre , a taxelor vamale la import şi export şi a oricăror taxe cu efect echivalent , precum şi adoptarea unui tarif vamal comun în relaţiile cu ţări terţe.
5.3.2.) – La art.30 şi art.31 din Tratat, se dispune în sensul că între statele membre sunt interzise taxele vamale la import şi la export sau taxele cu efect echivalent . Această interdicţie se aplică de asemenea taxelor vamale cu caracter fiscal . Niciun stat membru nu aplică , direct sau indirect , produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică , direct sau indirect , produselor naţionale similare . De asemenea , niciun stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producţie.
5.3.3.) – Dispoziţiile art.110 ( ex articolul 90 paragraf 1 ) din Tratatul Uniunii Europene , versiunea consolidată , prevăd că nici un stat membru nu aplică , direct sau indirect , produselor altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică , direct sau indirect , produselor naţionale similare.
5.4.) – Jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene
5.4.1.) – Cauza Costa / Enel ( 1964) : Legea care se îndepărtează de Tratat – un izvor independent de drept – nu ar putea să ducă la anularea lui , dată fiind natura sa originară şi specială , fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitară şi fără ca baza legală a comunităţii însăşi să fie pusă la îndoială. Decizia a definit şi relaţia dintre dreptul comunitar şi dreptul naţional al statelor membre , arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă , care are prioritate de aplicare chiar şi în faţa dreptului naţional ulterior.
5.4.2.) – Cauza Weigel ( 2004): Obiectul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor între statele comunitare în condiţiile normale de concurenţă , prin eliminarea oricărei forme de protecţie care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii faţă de produsele provenind din alte state membre. Prin urmare , scopul acestei reglementări o constituie interzicerea discriminării fiscale între produsele importate şi cele similare autohtone.
5.4.3.) – Hotărârea din 15 septembrie 2005 , Comisia / Danemarca, C – 464/02 : Toate autovehiculele comercializate pe piaţa unui stat membru sunt ” produse naţionale ” în sensul prevederilor art.110 TFUE, iar cele similare acestora cumpărate de pe pieţele altor state spre a fi importate în acest stat membru devin ” produse concurente ” ale celor dintâi , în măsura în care sunt similare din punct de vedere al tipului de produs , al caracteristicilor şi al uzurii. În contextul asigurării liberei circulaţii a mărfurilor şi a unui regim vamal nediscriminatoriu , instituirea la nivelul statului membru a unor măsuri fiscale de natură să favorizeze produsele naţionale în defavoarea produselor concurente , reprezintă o evidentă încălcare a acestor principii. Prin urmare , statele membre sunt obligate să se abţină de la instituirea oricăror măsuri de natură să favorizeze produsele naţionale în defavoarea produselor concurente provenite din statele membre .
5.4.4.) – Cauzele reunite C – 290 Nadasdi şi C – 333/05 Nemeth / 2006 : O taxă care nu este percepută pentru faptul că un autovehicul traversează frontiera unui stat membru , ci pentru prima înmatriculare pe teritoriul acestuia , în vederea punerii în circulaţie, nu constituie o taxă vamală în sensul art.25 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, ci face parte din sistemul general de impozitare a bunurilor şi trebuie examinată în lumina art.90 din tratat.
5.4.5.) – Hotărârea din 18.01.2007 , Brzezinschi, C -313 / 05 , pct.27 : Art.90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană reprezintă în cadrul tratatului o completare a dispoziţiilor privind eliminarea taxelor vamale şi a taxelor cu efect echivalent . Această dispoziţie are drept obiectiv asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor între statele membre în condiţii normale de concurenţă , prin eliminarea oricărei forme de protecţie care poate decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii faţă de produsele provenind din alte state membre.
5.4.6.) – Hotărârea din 20.09.2007, Comisia / Grecia , C – 74/06, pct.24; Ordonanţa din 10.12.2007, Kawala, C – 134/07, pct.28; Hotărârea din 17.07.2008, Krawczyunski , C – 426/07, pct.31: În materie de impozitare a autovehiculelor de ocazie importate , art.90 din Tratat vizează garantarea neutralităţii depline a impozitelor interne faţă de concurenţa dintre produsele care se află deja pe piaţa internă şi produsele din import.
5.4.7.) – Hotărârea pronunţată de CJCE în cauzele reunite C -393/04 şi C – 41/05 , Air Liquide Industries Belgium , par.55 : Prevederile art.110 ( ex articolul 90 par.1 ) TFUE interzic , fără excepţii , discriminarea fiscală şi orice măsură de protecţie care poate rezulta prin aplicarea unor taxe sau impozite , între produsele din statele membre ale comunităţii şi cele din producţia internă a unui stat membru , în scopul asigurării respectării şi aplicării principiului circulaţiei mărfurilor.
5.4.8.) – Hotărârea din 17.07.2008 pronunţată în cauza Krawczy: În materia importurilor autovehiculelor de ocazie , art.90 CE urmăreşte să garanteze perfecta neutralitate a impozitelor interne , în privinţa concurenţei dintre produsele importate şi cele care se află deja pe piaţa naţională.
5.4.9.) – Hotărârea din 19.03.2009 , Comisia / Finlanda , C – 10/08, pct.24 : Un sistem de impozitare poate fi considerat compatibil cu art. 90 CE doar dacă este stabilit astfel încât să excludă în toate cazurile posibilitatea ca produsele importate să fie mai aspru taxate decât produsele naţionale şi să nu producă în nici un caz efecte discriminatorii. Art.90 din Tratat nu interzice introducerea unui impozit de natură internă , ci numai aplicarea lui discriminatoriu şi numai în măsura în care discriminarea afectează produsele altor state membre ale Uniunii Europene .
6.) – Compatibilitatea taxei pentru emisiile poluante cu dispoziţiile art.110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene TFUE
6.1.) – Ca urmare a incidenţei prevederilor OUG nr.1/2012 , dată fiind similitudinea dintre taxa pe poluare instituită prin OUG nr.50/2008 şi taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule instituită prin Legea nr.9/2012 , tribunalul apreciază că jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care interpretează articolul 10 TFUE este aplicabilă în cauză .
6.2.) – Examinând compatibilitatea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule reglementată de Legea nr.9/2012 cu prevederile art.110 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene ( ex articolul 90 din TCE ) : prin Hotărârea preliminară din 7.04.2011 pronunţată în cauza C – 402/09, Tatu s-a statuat în sensul că ”articolul 110 din Tratatul de Instituire a Comunităţii Europene trebuie interpretat în sensul că se instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei înmatriculări în acest stat membru , dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulaţie , în statul membru menţionat , a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre , fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeaşi vechime şi aceeaşi uzură de pe piaţa naţională ”.
6.3.) – Curtea a decis , deci , prin această hotărâre preliminară , că art.110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că impunerea unei taxe fiscale , taxa pe poluare , doar autovehiculelor înmatriculate pentru prima dată în România după intrarea în vigoare a OUG nr.50/2008, deşi nediscriminatorie , creează un efect protecţionist pe piaţă, descurajând importul de maşini de ocazie fără a descuraja în egală măsură şi cumpărarea de maşini de ocazie existente pe piaţă anterior ordonanţei evocate.
6.4.) – În acelaşi sens s-a pronunţat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene prin Hotărârea preliminară din 07.07.2011 în cauza C – 263/10 , Nisipeanu v. România, la cererea formulată în temeiul art.234 CE de către Tribunalul Gorj .
6.5.) – Curtea a arătat în considerentele hotărârii pronunţate că articolul 110 TFUE are drept obiectiv asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor între statele membre în condiţii normale de concurenţă , vizează eliminarea oricărei forme de protecţie care poate decurge din aplicarea unor impozite interne discriminatorii faţă de produsele provenite din alte state membre , interzice fiecărui stat membru să aplice produselor celorlalte state membre impozite interne mai mari decât cele care se aplică produselor naţionale similare, vizează garantarea neutralităţii depline a impozitelor interne faţă de concurenţa dintre produsele care se află deja pe piaţa internă şi produsele de import.
7.) – Obligativitatea respectării dreptului comunitar. Prioritatea dreptului comunitar faţă de reglementările interne
7.1.) – Prin Legea nr.157/2005 , România a ratificat Tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană .
7.2.) – Efectele ratificării Tratatului sunt reglementate de art.148 alin.2 şi 4 din Constituţia României , conform cărora :
” (2) Ca urmare a aderării , prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu , au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne , cu respectarea prevederilor actului de aderare .
(4) Parlamentul , Preşedintele României , Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2) ”.
8.) Competenţa instanţei de a evalua conformitatea legislaţiei interne cu dispoziţiile din dreptul comunitar şi de a da eficienţă acestora
8.1.) – Prin Hotărârea Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene din 9 martie 1978 pronunţată în Cauza 106/77 , Administrazione delle Finanze dello Stato c. Simmenthal s-a statuat în sensul că : ” … judecătorul naţional însărcinat, potrivit competenţei sale , să aplice dispoziţiile dreptului comunitar, are obligaţia de a asigura deplina eficacitate a acestor norme , lăsând neaplicată , din oficiu dacă este necesar , orice dispoziţie contrară a legislaţiei naţionale , chiar ulterioară , fără a solicita sau a aştepta eliminarea prealabilă a acesteia pe cale legislativă sau prin orice alt procedeu ”.
8.2.) – Aşadar , în raport de dispozitivul hotărârii evocate , instanţelor române le revine obligaţia de a asigura realizarea efectului deplin al dreptului comunitar , ele fiind competente să procedeze la evaluarea conformităţii legislaţiei române cu dispoziţiile din dreptul comunitar şi să înlăture de la aplicare orice dispoziţie contrară a legislaţiei naţionale .
9.) – Soluţia tribunalului
9.1.) – Prin efectul aplicării directe a dispoziţiilor art. 110 paragraf 1 TFUE , tribunalul este dator să constate că prevederile Legii nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule sunt reglementări contrare, astfel că nu pot fi reţinute ca aplicabile în cauza pendinte judecăţii.
9.2.) – Ca urmare a incompatibilităţii normelor Legii nr.9/2012 cu dreptul comunitar , se reţine că refuzul de înmatriculare a autovehiculului dobândit de reclamant în proprietate dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene , în condiţiile expuse , fără plata taxei pentru emisiile poluante este nejustificat , reprezentând un act administrativ afectat de nelegalitate .
9.3.) – Pentru considerentele expuse, prin sentinţa nr.2501 din 04.06.2013 s-a admis ca întemeiată acţiunea formulată de reclamant, dispunându-se obligarea pârâtei să procedeze la înmatricularea autoturismului marca Peugeot, tip Boxer, număr de identificare VF3233H5216060065, data primei înmatriculări: 37.03.2001, achiziţionat în baza contractului de vânzare cumpărare din data de 17.10.2012, fără plata taxei pentru emisii poluante provenite de la autovehicule.
9.4.) – Conform art. 274 Cod procedură civilă pârâtele au fost obligate să plătească în solidar reclamantului suma de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (taxe de timbru ).
