J U D E C A T A,
Asupra acţiunii civile de faţă.
Reclamanţii Primarul Comunei G.T. şi Comisia Locală de Fond Funciar G.T. , în contradictoriu cu pârâtele B.A.E.D. şi Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra terenurilor B., in baza art.III alin 1, indice 1, pct ( ii ) din Legea nr 169/1997, coroborat cu alin 2 indice 2 al aceluiaşi articol, au solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr. 103409/08.07.2008 emis pe numele S.S.P..D. pentru suprafaţa de 1493,9 ha teren cu vegetaţie forestiera din totalul de 1915 ha. Suprafaţa de 1493,9 ha pentru care se solicită constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate se afla in UP IX Musa Mare.
In fapt, odată cu apariţia Legii nr. 247/2005, S.S.P.D., în prezent decedat a formulat la Comisia Locala de Fond Funciar G.T., mai multe cereri de retrocedare de la autorul C.S. privind mai multe suprafeţe cu vegetaţie forestieră.
Astfel ,prin cererea adresata Comisiei Locale cu nr. 39/30.11.2005 S.S.P.D. a solicitat retrocedarea unei suprafeţe de 500 ha teren forestier.
Aceasta cerere a fost precizata si completata prin adresa cu nr. 3777/18.09.2007 de către procuratorul lui S.S.P.D. in sensul că autorul acestuia din urma ar fi deţinut înainte de naţionalizare următoarele suprafeţe forestiere:pădurea de pe Muntele G. in suprafaţa de 1915 ha teren forestier, emiţându-se in acest sens titlul de proprietate cu nr. 103.409/08.07.2008, pentru care se solicită constatarea nulităţii absolute parţiale, pădurea de pe Muntele Curiul ( astăzi se numeşte Coraiul) in suprafaţa de 2023,65 ha teren forestier – această pădure a aparţinut, conform unei convenţiuni de partaj ereditar in proporţie de 60% lui C.S. ( autorul lui S.S.P.D.) şi în proporţie de 40% lui F.S. ( fratele lui C.S. , unchiul lui S.S.P.)-, emiţându-se in acest sens titlul de proprietate cu nr. 43395/21.12.2006 pe care nu-l contestă .Se mai arată că tot in pădurea de pe Muntele Curiul.
S.S.P. a mai solicitat suprafaţa de 447 ha teren forestier, emiţându-se in acest sens titlul de proprietate cu nr. 102.697/24.04.2008, pe care ,de asemenea, nu-l contestă.
Nelegalitatea titlului de proprietate cu nr. 103.409/08.07.2008 este motivată în drept de către reclamanţi conform dispoziţiilor art.III alin.1 indice 1 din Legea nr. 169/1997 şi Deciziei 605/2009 a Curţii Constituţionale care a arătat că „în domeniul legilor fondului funciar,legiuitorul a optat pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole sau forestiere pe vechile amplasamente”.
Reclamanţii invocă nelegalitatea titlului a cărui anulare se solicită, arătând că titlul de proprietate a cărui anulare se solicită este rodul unei grave greşeli in ceea ce priveşte amplasamentul UP IX Muşa Mare pentru suprafaţa de 1493.9 ha teren forestier.
In realitate si cu totul evident din studierea ” Planului general de situaţie a pădurilor proprietatea S.A.A.” , rezulta fără putinţa de tăgada ca suprafaţa de 1493,9 ha a fost retrocedată pe un alt amplasament in condiţiile in care vechiul amplasament era liber la data soluţionării cererii de retrocedare.
Amplasamentul de 1493,9 ha Muşa Mare a aparţinut S.A.A.Mai mult decât atât, la momentul acordării acestui amplasament, Comisia Locală era investită cu o cerere de retrocedare aparţinând urmaşilor acţionari ai societăţii sus amintite.
S-a mai arătat că din lecturarea cu atenţie a întregii documentaţii depusa de către S.S.P.D. rezulta ca vechiul amplasament din Muntele Giurgiu era format din păşune ( nu pădure) acesta întinzâdu-se intre „culmea principala a Muntelui Giurgiu, care formează hotarul de răsărit al acestui corp, pârâul Giurgiu si Plaiul Stânii” cu următoarele vecinătăţi: Nord, Nord – Vest,Vest şi Sud – pădurile statului grupate in UP XVII-a , la Est – golul de munte de pe versantul răsăritean al Giurgiului.
Pe cale de consecinţa, reclamanţii consideră că retrocedarea in privinţa suprafeţei de 1439,9 ha din cele 1915 ha înscrise in titlul de proprietate a cărui anulare parţiala o solicită s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale in materie, în condiţiile in care vechiul amplasament era liber la data retrocedării.
Se menţionează că pârâta are calitate procesuala pasivă prin prisma
faptului ca aceasta este legatară universala a lui S.S.P.D..conform testamentului autentificat la Biroul Notarului Public – Elena Roman sub nr. 143/27.06.2006.
Regia Naţională a Pădurilor – D.S.B. a formulat cerere de intervenţie accesorie in interesul reclamanţilor solicitând admiterea in principiu şi comunicarea acesteia părţilor din cauza si pe fond admiterea acţiunii principale.
Se menţionează că , cererea de intervenţie accesorie este admisibila in orice materie si deci si in materia litigiilor de fond funciar, nici o dispoziţie procedurala din cuprinsul Codului de procedura civila sau a legilor speciale de reconstituire a dreptului de proprietate pentru proprietăţile funciare, neavând dispoziţii exprese care sa o limiteze.
Interesul Regiei Naţionale a Pădurilor-prin D.S.B. este prev. de dispoz. art 11 din Legea nr.46/2008 – Codul Silvic, administrarea fondului forestier proprietate statului realizându-se de această instituţie.
Reconstituirea dreptului de proprietate si punerea in posesie a numitului S.S.P.D. pe suprafaţa de 1493,9 ha teren cu vegetaţie forestiera (din totalul de 1915 ha) amplasata conform cadastrului forestier al O.S.G.T. in UP IX Musa Mare, fără ca autorul acestuia sa fi deţinut vreodată teren cu vegetaţie forestieră pe acest amplasament, a condus implicit la prejudicierea fondului forestier naţional proprietatea publica a S.R..
Titlul de proprietate a cărui anulare este solicitata este rezultatul unei grave greşeli in ceea ce priveşte amplasamentul UP IX Musa Mare pentru suprafaţa de 1493,9 ha teren forestier.
In realitate si cu totul evident din studierea ” Planului general de situaţie a pădurilor proprietatea S.A.A.”, rezulta fără putinţa de tăgada ca, suprafaţa de 1493,9 ha a fost retrocedată pe un alt amplasament in condiţiile in care vechiul amplasament era liber la data soluţionării cererii de retrocedare si in condiţiile in care concomitent, pe rolul Comisiei Locale de aplicare a legilor fondului funciar G.T. se afla spre soluţionare cererea de reconstituire a dreptului de proprietate depusa de SC F.A. SRL, presupusa continuatoare in drepturi a fostei S.A.A. pentru industrie forestieră.
Din toate înscrisurile depuse de SC F.A. SRL si aflate la Comisia Locala G.T., inclusiv la momentul reconstituirii dreptului de proprietate pentru numitul S..S.P.D., rezultă fără putinţa de tăgada ca, amplasamentul in suprafaţa de 1493,9 ha teren cu vegetaţie forestieră situat in UP IX M.M. a aparţinut S.A.A..
Din lecturarea cu atenţie a întregii documentaţii depusa de către S.S.P.D. rezultă ca vechiul amplasament era situat cu exactitate in Muntele G., fiind format din păşune împădurită ( nu pădure), acesta întinzându-se intre „culmea principală a Muntelui G, care formează hotarul de răsărit al cestui corp, pârâul G. si P.” cu următoarele vecinatati: N, N-V, V si S – pădurile statului grupate in UP XVII-a , la E – golul de munte de pe versantul răsăritean al G…..
Aceste vecinătăţi si delimitări sunt descrise in amenajamentul silvo-pastoral – pasune Muntele G..”
Pe cale de consecinţa, consideră că retrocedarea in privinţa suprafeţei de 1439,9 ha din cele 1915 ha înscrise in titlul de proprietate a cărui anulare parţiala se solicită, s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale in materie, in condiţiile in care vechiul amplasament era liber la data retrocedării.
In drept, îşi întemeiază acţiunea pe dispoziţiile art.49-56 Cod procedura civila, Legea 169/1997, Legea nr. 1/2000, ambele modificate si completate prin Legea nr.247/2005, HG nr. 890/2005 si Decizia nr. 605/2009 a Curţii Constituţionale a României.
In acest sens au fost ataşate, in copie, extras din Legea nr.46/2008 – Codul Silvic şi extras din HG nr.229/2009.
Instanţa a pus în discuţia părţilor admisibilitatea în principiu a cererii de intervenţie , iar în conformitate cu încheierea de şedinţă din data de 15.09.2011 a fost admisă în principiu , fiind introdusă în cauză în calitate de intervenientă în interesul reclamanţilor.
Reclamanţii au formulat cerere completatoare şi precizatoare la acţiunea introductiva, prin care au înţeles sa cheme in judecata alături de ceilalţi paraţi si pe subscrisa S.C.C.E.SRL, motivat de faptul ca aceasta este succesoarea cu titlu particular a paratei B.A.E.D. , cumpărând de la aceasta din suprafaţa de 1915 ha teren cu vegetaţie forestiera înscrisa in titlul de proprietate nr. 103409/08.07.2008 emis pe numele S.S.P.D.
Se menţionează că suprafaţa de 1493,9 ha teren cu vegetaţie forestiera face parte din totalul de 1915 ha, fiind situate in UP IX M.M..
De asemenea se solicită instanţei anularea tuturor actelor de reconstituire a dreptului de proprietate emise pe numele S.S.P.D. in ceea ce priveşte suprafaţa de 1915 ha teren cu vegetaţie forestiera situata in complexul M.M. UP IX si înscrise in titlul de proprietate 103409/08.07.2008, respectiv Hotărârea comisiei Judeţene Buzău nr. 372/08.05.2008 prin care s-a aprobat referatul cu nr. 1787/22.04.2008 privind corectarea amplasamentului pentru suprafaţa de 1493,90 ha teren cu vegetaţie forestiera şi procesul verbal de punere in posesie nr. 2354 din 11.06.2008.
In motivare se arată că vechiul amplasament in ceea ce priveşte suprafaţa de 1493,9 ha pentru care se solicită constatarea nulităţii absolute parţiale – , conform actului primar de proprietate (Avizul de expropriere cu nr. 436/02.03.1946), aceasta suprafaţa avea categoria de folosinţa păşune ,iar nu pădure.
De altfel din cuprinsul avizului nr. 436/02.03.1946, rezultă categoria
de folosinţa si graniţele acestei imense suprafeţe de păşune „numitul
proprietar poseda in muntele G. suprafaţa de 1500 ha teren păşune si fâneaţă si că deci această proprietate a fost arendată in conformitate cu art. 3 alin. h si e a declarat-o expropriată repartizând-o ca izlaz comunal comunelor: L..N, M., C., G.D. si B.”.
In consecinţa, vechiul amplasament era , pe de o parte, format exclusiv din păşune si izlaz, iar, pe de alta parte, acesta ( vechiul amplasament) nu se afla pe raza administrativ teritoriala a comunei G.T., caz in care , potrivit art.6 alin 1 , lit. 1 din HG nr. 890/2005, punerea in posesie pentru suprafaţa de 1493,9 păşune si izlaz se realizează de către Comisia Judeţean.
Pârâta B.A.E.D., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii şi a cererii de intervenţie şi obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată.
Prin acţiune reclamanţii solicită anularea parţială a Titlului de proprietate nr. 103409/08.07.2008, invocând trei motive :fostul proprietar, S.P.D.S. a avut în proprietate păşune şi nu pădure aşa cum greşit i s-a reconstituit dreptul de proprietate,terenul care i-a aparţinut lui S.S. a avut un alt amplasament decât cel care face obiectul titlului de proprietate şi pădurea care face obiectul titlului de proprietate a aparţinut anterior S.A.A.pentru industrie forestieră.
Se menţionează că reclamanta se află într-o confuzie în ceea ce priveşte terenurile care s-au aflat în proprietatea antecesorului său, S.S.
Aşa cum rezultă din ordonanţa de adjudecare nr. 915/11 martie 1901 P.S. (bunicul lui S.S.) dobândeşte în proprietate “Muntele C situat în comuna G,judeţul B cu o întindere de teren de peste 2.500 ha …” şi a muntelui G. din judeţul B., comuna L. cu o întindere de peste 3.000 ha pe care se află pădure de bradşi locuri de păşune ….”.
Ca urmare, în anul 1901 P.S. dobândeşte în proprietate o suprafaţă de peste 3000 ha de teren pe muntele G., cu destinaţia de pădure şi locuri de păşune, pe raza comunei L. In anul 1945 prin procesul verbal nr. 2 din 22 aprilie 1945 Comisia pentru aplicarea reformei agrare hotărăşte să exproprieze “un teren de circa 1.500 ha păşune şi fâneaţă, proprietatea lui C.P.S…. ” . C.S.e este fiul lui P.S şi tatăl lui S.S., iar în procesul verbal nr. 2 din 22 aprilie 1945 se face menţiunea că “referitor la terenul de 2.000 ha pădure ce sus menţionatul proprietar mai posedă tot în raza comunei L. rămâne ca să se primească instrucţiuni”.
Aşadar, în urma reformei agrare din 1945, C.S., fiul fostului proprietar P.S., suferă exproprierea suprafeţei de 1.500 ha păşune, păstrând însă în proprietate cele 2000 ha pădure, situaţie confirmată de Avizul nr. 436 din 2 martie 1946 întocmit de Comisia Judeţeană de îndrumători ai reformei agrare Buzău , în care se arată că C.S. deţine în comuna L. 1.500 ha păşune – suprafaţă expropriată – şi 2.000 ha pădure exceptată de la expropriere.
Un alt document care atestă proprietatea lui C.S este Situaţia nr. 1 privitor la pădurile exploatate cu suprafeţe neregenerate , în care se confirmă faptul că C.S. era proprietarul a 2.023,65 ha pădure pe muntele C. din comuna G. şi a 1915 ha pădure pe muntele G. din comuna L.
In concluzie, reclamanţii se află în eroare sau în necunoştinţă de cauză atunci când afirmă că antecesorul lui S.S. nu a avut în proprietate decât păşune, când actele atestă faptul că acesta a avut în proprietatea şi aproximativ 2000 ha de pădure pe muntele G.
Cu privire la amplasamentul pădurii , stabilirea acestuia s-a făcut exclusiv de către D.S., în urma unor demersuri care au durat doi ani. Iniţial prin Hotărârea nr. 354/18.09.2006 C.J.B. la propunerea Comisiei locale a stabilit că suprafaţa de pădure de 1915 ha pădure este situată astfel:”421 ha cu amplasamentul pe raza ocolului silvic G.T.,iar diferenţa de 1.493.90 ha comisia locală va stabili amplasamentul cu primăriile comunelor V.V, L., B, M. pe raza cărora se afla acest amplasament cu goluri de munte şi păşuni împădurite, conform adresei O.S. G.T. nr. 787/22.08.2006″.Intrucât amplasamentul stabilit de O..S.G.T. s-a dovedit a fi greşit, deoarece el corespundea păşunii expropriate, aşa cum rezultă din harta de amplasament întocmită cu prilejul exproprierii şi nu pădurii care a rămas în proprietatea lui Clery Sachelarie.
Ulterior prin Hotărârea nr. 367/15.11.2007 a C.J.B. care a aprobat propunerea Comisiei locale s-a stabilit noul amplasament propus de Comisia locala şi de O.S.G.T. ,acesta fiind situat pe raza O.S.G.T. (421 ha) şi pe raza O.S.C.din J.C. (1.493,90 ha). Ulterior s-a stabilit că nici acest amplasament nu era corespunzător , D.S.C. întocmind o expertiză extrajudiciară, iar în baza acesteia s-a stabilit amplasamentul
terenului şi s-a dispus punerea în posesie şi emiterea titlului de proprietate către S.S. la data de 08.05.2008 ,propunerea de atribuire pe amplasamentul actual a fost avizată inclusiv de juristul Comisei locale.
S-a mai arătat că , în ceea ce priveşte proprietarul anterior al pădurii restituite lui S.S., chiar dacă cele afirmate în acţiune ar fi adevărate, persoana juridică despre care se afirmă că ar fi continuatoarea fostului proprietar, S.C. F.A. S.R.L., a beneficiat deja de reconstituirea dreptului de proprietate şi a şi înstrăinat între timp terenul forestier primit în baza legilor fondului funciar.
In aceste condiţii, acţiunea reclamantei apare ca fiind lipsită de interes, doar cel îndreptăţit la restituirea terenului în cauză ar fi avut interes în formularea prezentei acţiuni, însă acea persoană nu mai poate contesta nici ea titlul antecesorului subsemnatei deoarece a vândut bunul între timp.
Pentru acest motiv pârâta invocă excepţia lipsei de interes în promovarea acţiunii.
In ceea ce priveşte cererea completatoare se menţionează că aceasta nu are calitate procesuală pasivă deoarece nu se cere nimic in contradictoriu cu SC C.E. SRL.
In concluzie, prezenta acţiune este formulată de o persoană care nu justifică un interes, împotriva unei pârâte care nu are calitate procesuală pasivă, şi se bazează pe necunoaşterea actelor din dosarul care a stat la baza emiterii titlului de proprietate.
Au fost ataşate următoarele înscrisuri:ordonanţa de adjudecare nr.915/11.03.1901, proces verbal nr.2 /22.04.1945,aviz nr.436/2.03.1946, Hotărârile nr.354/2006 ,367/2007 şi 372/2008 ale C.J.B., expertiză tehnică extrajudiciară şi harta de amplasament întocmită cu prilejul exproprierii.
Reclamanta Comisia Locală G.T. a depus la dosarul cauzei documentaţia care a stat la baza emiterii actelor de reconstituire a căror nulitate absolută se solicită a fi constatată.
S-a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat că în ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes faţă de motivarea în drept a acţiunii reclamanţilor coroborate cu faptul că vechiul amplasament este in continuare liber,rezultă fără putinţă de tăgadă că respectiva excepţie este nefondată.
Pârâta B.A.E.D. a formulat o notă de şedinţă prin care a arătat ,în esenţă,că solicită respingerea acţiunii invocând şi practica CEDO în materie ,respectiv hotărârile pronunţate în cauza Toşcuţă şi alţii împotriva României, cauza Jones împotriva României şi Ioan împotriva României.
In şedinţa publică de la data de 23.02.2012 ,la cererea intervenientei D.S.B. s-a solicitat introducerea în cauză ,în calitate de intervenient a Statului Român,prin Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de proprietar al acestor terenuri, întrucât la momentul punerii în posesie era proprietarul terenurilor în litigiu.
Statul Român –prin Ministerul Finanţelor Publice a formulat întâmpinare prin care a invocat lipsa calităţii procesuale pasive, invocând dispoziţiile art.12 alin.5 din Legea nr.231/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia ” in litigiile prevăzute la alin.4. statul este
reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, iar unităţile administrativ teritoriale, de către consiliile judeţene, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de Consiliile locale (…)
In speţa de fata Statul Roman este reprezentat, de unitatea administrative teritoriala, respectiv de Comisia Locala de Fond Funciar G.T. prin Primarul Comunei G.T..
Faţă de acestea solicită instanţei admiterea excepţiei astfel cum a fost formulata.
In cazul in care instanţa va trece peste aceasta, se solicită admiterea acţiunii promovate de reclamantă, in sensul constatării nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr. 103409 din 08.07.2008 emis pe numele S.S.P.D. pentru suprafaţa de 1493,9 ha teren cu vegetaţie forestiera, constatarea nulităţii absolute parţiale a Hotărârii Comisiei Judeţene B. 372 din 08.05.2008 precum si constatarea nulităţii absolute a procesului verbal de punere in posesie cu nr. 2354 din 11.06.2008, pentru motivele arătate in cererea de chemare in judecata astfel cum a fost modificata si completata.
Reclamanţii au solicitat instanţei in baza art.III alin 1, indice 1, pct. (ii) si (vi) , art. 2 indice 4 din Legea nr. 169/1997, coroborat cu alin. 2 indice 2 al aceluiaşi articol, constatarea nulităţii absolute parţiale privind contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3230 din 17.09.2008 la Biroul Notarilor Publici Asociaţi – Vasile Victor si Vasile Robert Ciprian prin care S.S.P.D., in prezent decedat ( autorul pârâtei B.A.E.A.D. ) vinde lui P.D.A. , respectiv lui O.F.M următoarele suprafeţe de teren, categoria de folosinţa pădure: suprafaţa de 436.590 mp situata in extravilanul comunei G.T. , tarlaua 9, parcela 153, înscrisă în cartea funciara nr. 1211 a localităţii G.T. , cu nr. cadastral 4199 , suprafaţa de 3.544.922 m.p. situată in extravilanul comunei G.T., tarlaua 8, parcela 135, inscrisa in cartea funciara nr. 1212 a localităţii G.T., cu nr. cadastral 4200, suprafaţa de 977.325 mp, situata in extravilanul comunei G.T. , tarlaua 7, parcelele nr. 1213 a localităţii G.T., cu nr. cadastral 4201, suprafaţa de 13.828.243 mp, situate in extravilanul comunei G. T., tarlalele nr. 15, 16, 17, 18, 19, 36 si 37, parcelele 276, 296, 299, 300, 317, 308, 482, inscrisa in cartea funciara nr. 1214 a localităţii G.T., cu nr. cadastral 4202 şi suprafaţa de 369.022 mp, situate in extravilanul comunei G.T., tarlalele 19, 36 si 37, parcelele 308, 480 si 482, inscrisa in cartea funciara nr. 1215 a localităţii G.T., cu nr. cadastral 4203.De asemenea a solicitat constatarea nulităţii absolute şi a contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 1302 din 01.06.2009 la Biroul Notarului Public Andreea Dana Rădulescu, prin care P.D.A., P.I.R., O.F.M. si O.S.C. vinde S.C. C.E. suprafaţa de 1915, 61.02 ha pădure, după cum urmează: suprafaţa de 436.590 mp situate in extravilanul comunei G.T. , tarlaua 9, parcela 153, înscrisă în cartea funciara nr. 1211 a localităţii G.T. cu nr. cadastral 4199, suprafaţa de 3.544.922, situata in extravilanul comunei GG.T., tarlaua 8, parcela 135, înscrisă in cartea funciara nr. 1212 a localităţii G.T., cu nr. cadastral 4200, suprafaţa de 977.325 mp, situata in extravilanul comunei G.T., , tarlaua 7, parcelele 123, 124 si 129, înscrise în cartea funciara nr. 1213 a localităţii G.T., cu nr. cadastral 4201, suprafaţa de 13.828.243 mp, situate in extravilanul comunei G.T., tarlalele nr. 15, 16, 17, 18, 19, 36 si 37, parcelele 276, 296, 299, 300, 317, 308, 482, înscrisă in cartea funciara nr. 1214a localităţii G.T., cu nr. cadastral 4202 şi suprafaţa de 369.022 mp, situate in extravilanul comunei G.T., tarlalele 19, 36 si 37, parcelele 308, 480 si 482, înscrisă în cartea funciara nr. 1215 a localităţii G.T.i, cu nr. cadastral 4203.
Se menţionează că fundamentul acţiunii reclamanţilor deriva din fraudarea textelor de lege invocate in motivarea cererii de chemare in judecata, sancţiunea fiind aceea a nulităţii absolute parţiale a operaţiunii, adică a tuturor actelor de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 1493,9 ha pădure.
In aplicarea principiilor resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis si quod nullum est, nullum producit effectum , se solicită sa se constate nulitatea absoluta parţiala a tuturor actelor subsecvente operaţiunii de reconstituire a dreptului de proprietate, respectiv a contractelor sus menţionate.
In principiu, efectele anularii actului juridic se răsfrâng numai asupra părţilor in cauza după cum actul juridic creează, modifica sau stinge drepturi si obligaţii exclusive in raporturile dinte părţi.
Reclamanţii consideră că in pricina dedusa judecaţii, efectele nulităţii absolute parţiale invocate ar trebui să se răsfrângă si asupra terţilor
participanţi la procesul de reconstituire a dreptului de proprietate, deoarece au dobândit drepturi de la partea împotriva căreia a fost îndreptată acţiunea in constatarea nulităţii absolute parţiale.
Raportat la pricina dedusa judecaţii, consideră că se încadrează în ceea ce doctrina si practica judiciara mai veche numeşte ” cazul subdobânditorului de buna-credinta cu titlu oneros al unui imobil – veritabila excepţie de la principiul resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis, intrucat , din analiza acestei excepţii – jurisprudenta mai noua a conturat o „excepţie de la excepţie”, consecinţa fiind aceea ca, chiar si buna – credinţa a cumpărătorilor unui imobil nu ii poate apară de efectul nulităţii. Totodată se invocă practica judiciara, in aplicarea jurisprudenţei CEDO, care a decis ca excepţia bunei-credinţe nu mai este aplicabila, in cazul încălcării art. 1 din Protocolul
Adiţional nr. 1 al Convenţiei. Totodată se mai arată că există situaţii comparabile cu cele din materia Legii 10/2001, iar însuşi textul alin 2 indice 4 din Legea nr. 169/1997 – “In cazul unor înstrăinări succesive ale terenurilor , cel care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul este obligat sa remită preţul actualizat fostului proprietar rămas fără teren “- “instaurează” unul din efectele nulităţii si anume retroactivitatea.
In conformitate cu dispoz.art.129 alin.5 c.p.civilă instanţa a solicitat întreaga documentaţie care a stat la baza întocmirii celor două contracte de vânzare-cumpărare a căror nulitate absolută se solicită a fi constatată.
Pârâţii P.D.A. şi P.I.R., O.F.M. şi O.Ş..-C. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acţiunii şi obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată.
In cuprinsul întâmpinării se invocă excepţia lipsei de interes a reclamantei în formularea acţiunii, pentru următoarele motive: persoana căreia i s-ar fi cuvenit potrivit afirmaţiei reclamantei terenul în litigiu nu a_solicitat anularea titlului de” proprietate emis pe numele lui S.S.,S..F.A. a cedat drepturile sale litigioase privind terenul în litigiu ,în favoarea cesionarului C.GH. , aşa cum rezultă din sentinţa pronunţată de Judecătoria Pătârlagele în dosarul nr. 171/277/2011, rămasă irevocabilă, cesionarul drepturilor a formulat acţiune în vederea obligării Comisiei locale la atribuirea altor suprafeţe în locul celor care au fost atribuite lui S.S., aşa cum rezultă din sentinţa menţionată mai sus, cesionarul drepturilor a beneficiat deja de atribuirea altor suprafeţe de teren, aşa cum rezultă din titlul de proprietate nr. 108362 din 31.05.2011, emis de Comisia judeţeană B. în executarea obligaţiilor stabilite prin sentinţa mai sus menţionată şi a înstrăinat deja terenurile obţinute prin titlul de proprietate menţionat mai sus.
Aşadar, chiar dacă terenul din litigiu s-ar fi aflat anterior preluării de către stat în proprietatea societăţii F.A., această societate a cedat drepturile sale, iar cesionarul a primit în urma unei hotărâri irevocabile un alt teren, pe care l-a şi înstrăinat între timp.
In concluzie, arată că admiterea acţiunii nu ar aduce nici un folos reclamantei, deoarece terenul din litigiu nu se poate restitui societăţii F.A., existând deja o hotărâre irevocabilă care statuează asupra drepturilor acesteia.
Se mai arată că reclamanţii solicită constatarea nulităţii absolute a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate subsecvent titlului de proprietate, indicând ca temei dispoziţiile art. III alin. 24 din Legea nr. 169/1997: „în cazul unor înstrăinări succesive ale terenurilor, cel care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul este obligat sa remită preţul actualizat fostului proprietar rămas
fără teren.”
Acest text de lege este însă exact temeiul de drept pentru care acţiunea trebuie respinsă. Şi anume, textul de lege stabileşte în mod expres care este consecinţa anulării unui titlu de proprietate, dacă terenul care făcea obiectul titlului a fost înstrăinat: remiterea preţului de către beneficiarul titlului către proprietarul de drept al terenului care a rămas fără teren.Se mai precizează că din acest text de lege rezultă care sunt condiţiile pentru a putea opera anularea unui titlu de proprietate care are ca obiect un teren înstrăinat ulterior: acţiunea să fie formulată de proprietarul de drept al terenului,proprietarul de drept să fi rămas fără alt teren,obiectul acţiunii să-l constituie obligaţia beneficiarului titlului de a remite preţul încasat.
In speţă, nici una din aceste condiţii nu este îndeplinită întrucât S.F.A. nu a cerut nici anularea titlului şi nici remiterea preţului,aceasta a cedat drepturile sale, iar cesionarul a primit alt teren în locul celui imposibil de restituit, astfel încât nu este în situaţia de a fi rămas fără teren.
In concluzie, se solicită admiterea excepţiei lipsei de interes în promovarea acţiunii şi respingerea acţiunii.
Pârâta S.C. C.E. S.R.L. a formulat întâmpinare solicitând pe cale de excepţie respingerea acţiunii ca fiind lipsită de interes,iar pe fondul cauzei respingerea acţiunii ca fiind neîntemeiată.
In cuprinsul întâmpinării s-a arătat că la data de 01.06.2009, între C.E., în calitate de cumpărător şi P.D.A., P.I.R., O.F.M. şi O.S.C., în calitate de vânzători, s-a încheiat Contractul de vânzare – cumpărare autentificat de BNP Andreea Dana Rădulescu sub nr. 1302/01.06.2009 („Contractul de vânzare – cumpărare”‘).
Conform art. 1 din Contractul de vânzare – cumpărare, obiectul acestuia îl reprezintă transmiterea dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere în suprafaţă totală de 1915 ha din acte, respectiv 1915,6102 ha conform măsurătorilor cadastrale.
Potrivit art. 2.1 din Contractul de vânzare – cumpărare, preţul total plătit de Societate pentru achiziţionarea terenurilor sus-menţionate este de 3.700 Euro/ 1 ha, respectiv 7.085.500 Euro, plătibili în lei la cursul de schimb al BNR de la data plăţii.
In ceea ce priveşte dobândirea de către vânzători a dreptului de proprietate, precizează că acesta a fost dobândit în cote părţi indivize egale de 1/2 fiecare familie, în timpul căsătoriei, prin cumpărare în baza Contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.3230/17.09.2008 de Notar Public V.R.C., de la S.S.P.D.
Totodată, S.S.P.D. A dobândit dreptul de proprietate asupra terenurilor sus-menţionate prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar şi al Legilor nr. 169/1997 şi nr. 1/2000, conform Titlului de proprietate nr. 103409 din data de 08.07.2008, eliberat de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor – Judeţul B.
Se precizează faptul că, prin adresa transmisă la data de 12.02.2009 de către Primăria G.T. pârâtului P.D.A., autorităţile au confirmat faptul că, în ceea ce priveşte suprafaţa totală de 1915 ha ce face obiectul Contractului de vânzare – cumpărare, la momentul încheierii acestui contract, nu existau cereri sau notificări de restituire înregistrate la nivelul Primăriei G.T., în baza Legii nr. 10/2001, Legii nr. 18/1991, Legii nr. 1/2001 sau Legii nr. 247/2005, Primăria G.T. nu avea cunoştinţă despre existenţa vreunor litigii cu privire la terenurile în suprafaţă totală de 1915 ha şi terenurile nu erau cuprinse în nici un proiect de expropriere sau utilitate publică.
In speţă se impune admiterea excepţiei lipsei_de_interes şi pe cale de consecinţă, respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind lipsită de interes. Astfel, potrivit celor arătate în cererea de chemare în judecată, aşa cum aceasta a fost completată şi modificată, promovarea prezentei acţiuni ar fi justificată de reconstituirea dreptului de proprietate pe un alt amplasament decât cel iniţial (vechi), iar suprafaţa de 1493,9 ha ce face obiectul litigiului ar fi aparţinut S.A.A. şi nu autorilor Societăţii.
In acest sens, se menţionează că S.A.A. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de aproximativ 5.000 ha, suprafaţă ce a fost integral restituită şi ulterior înstrăinată de către aceasta. Concret, S.A.A. a obţinut restituirea suprafeţelor de teren deţinute anterior, fără ca vreo cerere formulată de aceasta să vizeze suprafaţa ce face obiectul prezentului litigiu. Mai mult, conform informaţiilor obţinute şi documentelor existente încă de la momentul încheierii Contractului de vânzare – cumpărare, nu există nici o altă cerere de reconstituire/ constituire a dreptului de proprietate care să aibă drept obiect suprafaţa de teren de 1493,9 ha, dobândită de către SC C.E. în temeiul Contractului de vânzare – cumpărare. Prin urmare, în absenţa vreunei cereri având drept obiect suprafaţa de teren de 1493,9 ha, dobândită de către S.C.C.E. S.R.L. în temeiul Contractului de vânzare – cumpărare, promovarea prezentei acţiuni este lipsită de interes.
Mai mult, S.C. C.E. S.R.L.a dobândit titlul de proprietate asupra terenului în litigiu, fiind de totală bună credinţă la momentul perfectării Contractului de vânzare – cumpărare.
In drept îşi întemeiază cererea pe dispoz.art. 115 C.pr.civ., precum şi celelalte dispoziţii la care a făcut referire în cuprinsul prezentei cereri.
Pârâta SC C.E. SRL,in contradictoriu cu Comisia Judeţeană B., Comisia Locala G.T. si Primarul comunei G.T. a formulat cerere reconvenţională solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa,în ipoteza admiterii cererii de chemare in judecată să se dispună obligarea Comisiei Judeţene la atribuire a unei suprafeţe de teren având categoria de folosinţă pădure , în suprafaţă totală de 1493,9 ha ,iar in caz contrar obligarea Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, a Comisiei Locale şi a Primarului comunei G.T. la plata echivalentului ‚în lei conform cursului BNR de la data efectuării plăţii al sumei de 5.527.430 Euro reprezentând preţul plătit de societate pentru suprafaţa de teren ce face obiectul litigiului .
In motivarea acţiunii se arată că la momentul achiziţionării terenului în suprafaţă totală de 1915 ha ,această societate a avut în vedere adresa transmisă de către Primăria comunei G.T. la data de 12.02.2009, prin care autoritatea a confirmat faptul că nu existau cereri sau notificări de restituire înregistrate la nivelul Primăriei G.T. în baza legilor fondului funciar, neavând cunoştinţă despre existenţa vreunor litigii cu privire la acest teren. Mai mult amplasamentul terenului atribuit din titlul de proprietate a fost stabilit de către Comisia Judeţeană Buzău,aceasta fiind cea care trebuie să răspundă în ipoteza în care există erori cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate.
Se mai arată că în ipoteza admiterii cererii de chemare in judecată,anularea titlului de proprietate şi eventual a actelor subsecvente este consecinţa directă a faptelor ilicite ale Comisiei Judeţene şi Primăriei comunei G.T., fiind îndreptăţiţi la repararea prejudiciului cauzat .
In drept au fost invocate dispoziţiile art.119 c.p.civilă.
Reclamanţii – pârâti Comisia Locala G.T. şi Primarul comunei G.T.,au formulat întâmpinare la cererea reconvenţională prin care au invocat excepţia inadmisibilităţii , a lipsei cauzei juridice a cererii reconvenţionale , a prematurităţii şi netimbrării cererii reconvenţionale .
In cuprinsul întâmpinării se arată că cererea reconvenţională este inadmisibilă în ceea ce priveşte obligarea Comisiei Locale la atribuirea suprafeţei de teren categoria de folosinţă pădure ,în condiţiile in care atât în faza administrativă anterioară emiterii titlului de proprietate,cât şi în prezenta cauză,între acestea nu au existat raporturi juridice. In ceea ce priveşte obligarea primarului la plata sumei de 5.527.430 Euro se menţionează că cererea este inadmisibilă întrucât „Primarul sau Prefectul , ca reprezentanţi legitim ai autorităţilor comunale,orăşeneşti,municipale sau judeţene,precum şi în cazul autorităţii naţionale pentru restituirea proprietăţilor , interesul pe care aceştia au atât dreptul, cât şi obligaţia să îl respecte şi să îl valorifice este
interesul general al comunităţii locale”.
In ceea ce priveşte excepţia cauzei juridice se arată că în literatura juridică , cauza juridică reprezintă fundamentul juridic al pretenţiei, temeiul juridic pe care se întemeiază cererea de chemare în judecată, considerând că cererea reconvenţională este lipsită de cauză juridică.
Excepţia prematurităţii invocată de către reclamanţii – pârâti constă în faptul că numai în situaţia în care acţiunea principală ar fi admisă, valorificarea pretinsului drept ar îndeplini cerinţa de a fi actual. Atât timp cât nu se cunoaşte care va fi verdictul judiciar cererea reconvenţională este prematur introdusă.
Pe fondul cauzei ,pârâţii-reclamanţi mai arată că nu contestă buna- credinţă a pârâtei – reclamante ,la momentul perfectării actelor de vânzare – cumpărare a căror anulare se solicită, după cum nu neagă nici faptul că la nivelul anului 2009 nu avea cunoştinţă despre existenţa unor litigii cu privire la suprafeţele înscrise în contractele de vânzare-cumpărare. Precizează că neregularitatea suprafeţei a cărei anulare parţială se solicită , le-a fost adusă la cunoştinţă abia la nivelul anului 2011 atunci când o dată cu întocmirea raportului de expertiză în dosarul nr.171/277/2011, expertul a constatat că suprafaţa de 1493,9 ha teren forestier situată în masivul Muntele Giurgiu,a aparţinut anterior anului 1948 Societăţii forestiere anonime Ardeleana.
Instanţa a dispus ataşarea dosarului 171/277/2011 în care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate subscrisei S.F.A..
Părţile au depus concluzii scrise.
A fost administrată proba cu înscrisuri , intervenienta RNP D.S.B. depunând un set de documente care au stat la baza emiterii titlului de proprietate a cărei nulitate absolută se solicită a fi constatată.
Instanţa a pus in discuţia părţilor excepţia lipsei de interes, precum şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român-prin Ministerul Finanţelor Publice, aşa cum rezultă din încheierea de şedinţă din data de 7.06.2012. Totodată la data de 27.09.2012 a fost pusă,din nou în discuţia părţilor, excepţia lipsei de interes a reclamanţilor – pârâţi invocată de către pârâta B.A.E.D., pârâţii P.D.A. ,P.I.R,O.V.M., O.Ş.C. şi de pârâta – reclamanta SC C.E.Sebeş, precizându-se de către pârâţi şi de pârâta-reclamantă că excepţia lipsei de interes priveşte întreaga acţiune,atât cea principală,cât şi acţiunea completatoare.
De asemenea s-au pus în discuţia părţilor excepţiile invocate de către reclamantul-pârât Primarul comunei G.T.
Analizând excepţiile invocate prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului
şi cu prioritate in conf.cu dispoz.art.137 alin.1 c.p.civilă care prevede că „instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra celor de fond care fac de prisos ,in totul sau in parte, cercetarea în fond a pricinii”, se reţine următoarea situaţie de fapt:
Prin promovarea acţiunii principale se solicită constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate 103409/8.07.2008 emis pe numele S.S.P.D. pentru suprafaţa de 1493,9 ha teren cu vegetaţie forestieră din totalul de 1915 ha . Acţiunea fiind completată se solicită anularea tuturor actelor de reconstituire a dreptului de proprietate emise pe numele aceluiaşi autor în ceea ce priveşte suprafaţa de 1915 ha teren cu vegetaţie forestieră situată în complexul Muşa Mare UP IX , înscrisă în titlul de proprietate menţionat respectiv Hotărârea Comisiei Judeţene nr.372/8.05.2008, precum şi procesul-verbal de punere în posesie nr.2354/11.06.2008.
Atât în acţiunea principală,cât şi în acţiunea completatoare ,în motivarea în fapt a acestora s-a arătat că la momentul reconstituirii dreptului de proprietate nu s-a respectat vechiul amplasament , precizându-se că din studierea „planului general de situaţie a pădurilor proprietatea Societăţii A.A.” amplasamentul suprafeţei de 1493,9 ha Muşa Mare, a aparţinut acestei societăţi ,iar la momentul acordării acestui amplasament Comisia Locală era investită cu o cerere de retrocedare aparţinând urmaşilor acţionari ai societăţii sus-amintită.
Aceeaşi situaţie de fapt este menţionată şi de către intervenienta
D.S.B. , care a concluzionat că emiterea titlului de proprietate a cărui nulitate absolută se solicită a fi constatată s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale in materie , in condiţiile în care vechiul amplasament era liber la data retrocedării.
In susţinerea acţiunii atât reclamanţii-pârât,cât şi intervenienta au arătat că au constatat că reconstituirea dreptului de proprietate nu s-a făcut pe vechiul amplasament cu ocazia soluţionării dosarului 171/277/2011 în care a fost efectuat un raport de expertiză.
Prin sentinţa civilă nr. 706/12.04.2011 pronunţată de Judecătoria Pătârlagele în acest dosar ,a fost anulată în parte hotărârea Comisiei Judeţene Buzău nr.353/25.08.2006 , ca urmare a plângerii formulată de SC F.A. SRL fiind reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 5132,29 ha teren atât pe vechiul amplasament ,cât şi pe alte amplasamente,prin omologarea raportului de expertiză întocmit de expert tehnic O.M.. Petenta din acea cauză nu a declarat recurs împotriva sentinţei chiar dacă s-a stabilit că vechiul amplasament nu a mai putut fi reconstituit , însă au fost atribuite suprafeţe şi în UP X Muşa Mică.
Un alt motiv de constatarea nulităţii absolute invocat de către reclamanţii-pârâţi a constat în faptul că vechiul amplasament liber la data retrocedării era format in cea mai mare parte din păşune creându-se un avantaj patrimonial petentului în dezavantajul altor persoane care au suferit o semnificativă pierdere patrimonială.
Faţă de situaţia de fapt reţinută instanţa apreciază că nu există interes în ceea ce priveşte constatarea nulităţii absolute actelor de reconstituire emise pe numele autorului S.S.P.D. ,prin moştenitori pârâta în speţă.
Prin interes se înţelege folosul practic urmărit de cea care a pus in mişcare acţiunea civilă, respectiv oricare din formele procedurale ce intră în conţinutul acesteia. Interesul poate fi material sau moral şi trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:să fie legitim , să fie născut şi actual , să fie personal şi direct. Interesul trebuie să fie născut şi actual, să existe in momentul în care se exercită dreptul la acţiune, în sensul că partea s-ar expune la un prejudiciu numai dacă nu ar recurge în acel moment la acţiune. De asemenea interesul trebuie să fie personal şi direct ,in sensul că folosul practic trebuie să-l vizeze pe cel care recurge la forma procedurală, ,iar nu pe altcineva. Această cerinţă există şi atunci când forma procedurală nu este promovată de titularul dreptului,ci de alte persoane sau organe cărora legea le recunoaşte legitimare procesuală, întrucât folosul practic se produce asupra titularului.
In speţă, deşi se recunoaşte primarului , în calitate de preşedinte al Comisiei Locale , legitimitate procesuală activă in promovarea acţiunilor privind constatarea nulităţii absolute a actelor de reconstituire ,în cauza de faţă interesul nu este dovedit,nu îndeplineşte condiţiile menţionate . Concret lipseşte legitimarea procesuală a reclamanţilor – pârâţi ,din perspectiva interesului legitim , împiedicând instanţa să procedeze la analizarea apărărilor formulate de aceştia pe fondul pretenţiei, în condiţiile în care singura entitate care ar putea solicita anularea titlului de proprietate ar fi societatea SC F.A. S.R.L. , continuarea in drepturi a fostei societăţi anonime Ardeleana. Un astfel de demers nu a fost iniţiat de către această societate , mai mult decât atât aceasta a beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate conform sentinţei civile nr.706/12.04.2011. In spiritul şi litera art.III pct.2 din Legea 169/1997 şi ale Legii 18/1991, in categoria persoanelor care justifică un interes legitim intră persoanele cărora prin titlul de proprietate contestat le-a fost nesocotit dreptul de proprietate recunoscut prin lege. Sintagma „recunoscut prin lege”presupune nu numai simplul fapt al înregistrării cererii de retrocedare al terenului preluat abuziv, ci soluţia adoptată în privinţa acestei cereri prin stabilirea dreptului de proprietate in
modurile stabilite de Legea 18/1991 cu modificările şi completările ulterioare.
Aşa cum se poate observa reconstituirea dreptului de proprietate precum şi emiterea titlului de proprietate autorului S.S.P.D. s-a făcut conform hotărârii Comisiei Judeţene nr.372/2008, punerea în posesie conform procesului verbal nr.2354/11.06.2008,iar titlul de proprietate a fost emis in anul 2008, iar reconstituirea dreptului de proprietate ,in ceea ce priveşte SC F.A. S.R.L. s-a făcut prin hotărâre judecătorească irevocabilă în anul 2011,ulterior reconstituirii dreptului de proprietate pentru terenul înscris în titlul de proprietate a cărei anulare absolută se solicită a fi constatată.
Un alt argument in sprijinul lipsei de interes al reclamanţilor-pârâţi în prezenta cauză ar fi şi acela că la momentul acordării amplasamentului terenului forestier in discuţie , Comisia Locală G.T. era investită cu o cerere de retrocedare aparţinând urmaşilor acţionari ai societăţii sus-amintită, însă a fost soluţionată în anul 2011, când această societate a fost de acord cu amplasamentele stabilite prin hotărârea judecătorească.
Pe cale de consecinţă ,fiind finalizată procedura de reconstituire a dreptului de proprietate pentru societatea arătată , nu există nici folosul practic al retrocedării acestui amplasament către societate , dacă s-ar constata nulitatea absolută a titlului de proprietate. Astfel fiind, va admite excepţia lipsei de interes şi va respinge ca fiind lipsită de interes acţiunea având ca obiect constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate nr.103409/8.07.2008, a procesului verbal de punere in posesie nr.2354/11.06.2008 şi a HCJ nr.372/2008.
Reclamanţii-pârâţi şi-au completat acţiunea iniţială solicitând constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3230/17.09.2008 a BNP Asociaţii Vasile Victor şi Vasile Robert Ciprian,precum şi a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1302/1.06.2009 a BNP Andreea Dana Rădulescu.
In motivarea acţiunii s-a arătat că deriva din fraudarea textelor de lege invocate in motivarea cererii de chemare in judecata, sancţiunea fiind aceea a nulităţii absolute parţiale a operaţiunii, adică a tuturor actelor de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 1493,9 ha pădure.
Se menţionează că, efectele anularii actului juridic se răsfrâng numai asupra părţilor in cauza după cum actul juridic creează, modifica sau stinge drepturi si obligaţii exclusive in raporturile dinte părţi.
Reclamanţii-pârâţi consideră faptul ca in pricina dedusa judecaţii, efectele nulităţii absolute parţiale invocate ar trebui sa se răsfrângă si asupra terţilor participanţi la procesul de reconstituire a dreptului de proprietate, deoarece au dobândit drepturi de la partea împotriva căreia a fost îndreptata
acţiunea in constatarea nulităţii absolute parţiale.
Din documentaţia înaintată instanţei de Birourile Notarilor Publici reiese că autorul S.S.P.D. a vândut pârâţilor P.D.A. şi O.F.M. terenul categoria de folosinţă pădure dobândite conform titlului de proprietate 103.409/08.07.2008 la data de 17.09.2008. La rândul lor pârâţii P.D., P.I.R, O.F.M. şi O.S.C. au vândut pârâtei SC C.E. SRL întreaga suprafaţă de teren cu vegetaţie forestieră dobândită în baza contractului încheiat iniţial .
Reclamanţii-pârâţi îşi justifică interesul în promovarea acţiunii completatoare în condiţiile în care contractele de vânzare-cumpărare sunt acte subsecvente emiterii titlului de proprietate nr.103.409/08.07.2008.
Instanţa consideră că deşi interesul există ,acţiunea completatoare este neîntemeiată, în condiţiile în care nu sunt incidente nici unul din cauzele de nulitate absolută a contractului de vânzare-cumpărare, iar actele de proprietate care au stat la baza întocmirii acestora nu au fost anulate.
In ceea ce priveşte excepţiile invocate de către reclamanţii – pârâţi faţă de cererea reconvenţională formulată de SC C.E. SRL Sebeş instanţa apreciază că sunt neîntemeiate .
In speţă, prin cererea reconvenţională se solicită ca în cazul în care acţiunea principală va fi admisă , instanţa să dispună obligarea Comisiei
Judeţene la atribuirea unei suprafeţe de teren categoria de folosinţă pădure,iar în caz contrar la plata echivalentului în lei conform cursului BNR de la data efectuării plăţii al sumei de 5527430 Euro reprezentând preţul plătit de societate pentru suprafaţa ce face obiectul litigiului.
In ceea ce priveşte excepţia de netimbrare , instanţa apreciază că este neîntemeiată întrucât potrivit art.15 lit.p din Legea 146/1997 republicată sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru orice alte acţiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru. Cum acţiunea principală este scutită de plata taxei judiciare de timbru,iar cererea reconvenţională formulată în raport de acţiunea principală,instanţa consideră că şi aceasta este scutită de la plata taxei judiciare de timbru. De altfel,dacă instanţa ar fi considerat că se impune plata taxei judiciare de timbru,conform art.20 din aceeaşi lege ,aceasta trebuia stabilită şi plătită anticipat.
In ceea ce priveşte inadmisibilitatea promovării cererii reconvenţionale instanţa apreciază că este neîntemeiată urmând a fi respinsă . De altfel,din
cuprinsul art. 137 alin.1 c.p.civilă rezultă o clasificare a excepţiilor procesuale în excepţii de procedură şi excepţii de fond, iar nu în excepţii de procedură şi inadmisibilităţi. Inadmisibilităţile sunt exemple de excepţii procesuale, ce au ca punct comun o anumită soluţie pe care o va pronunţa instanţa în cazul
admiterii lor, anume de a respinge cererea ca inadmisibilă. Deci noţiunea de inadmisibilitate vizează nu excepţia , ci efectul spre care tinde aceasta , o anumită modalitate de respingere a cererii. Totodată respingerea cererii ca inadmisibilă este în legătură numai cu excepţiile peremtorii,însă nu toate excepţiile peremtorii duc la inadmisibilitate,trăsătura comună a acestora fiind împiedicarea judecăţii pe fond.
In raport cu cele arătate instanţa, faţă de pretenţiile concrete ale pârâtei-reclamante, apreciază că cererea reconvenţională este admisibilă în principiu.
Cu privire la excepţia prematurităţii cererii reconvenţionale motivat de faptul că ar trebui ca instanţa să pronunţe „un verdict judiciar” în raport de care pârâta-reclamantă poate avea pretenţii proprii faţă de reclamanţii – pârâţi se apreciază că este neîntemeiată urmând a fi respinsă. Astfel, instanţa analizând excepţia lipsei de interes, excepţie de fond absolută şi peremtorie ,a apreciat că acţiunea iniţială este lipsită de interes,iar cererea completatoare de constatare a nulităţii absolute a celor două contracte de vânzare – cumpărare este neîntemeiată , ca urmare a respingerii acţiunii iniţiale, astfel că cererea reconvenţională nu este prematur introdusă .
Aşa cum a fost formulată cererea reconvenţională depinde de soluţia pronunţată în acţiunea principală, iar cum acţiunea principală a fost respinsă ca lipsită de interes şi ca neîntemeiată, instanţa apreciază că şi cererea
reconvenţională poate fi soluţionată ,nefiind prematur introdusă.
Reclamanţii-pârâţi au mai invocat excepţia cauzei juridice a cererii reconvenţionale arătând că , în raport de definiţia dată acestei instituţii în literatura juridică ,prin formularea cererii reconvenţionale nu există fundament juridic fiind lipsită de cauză juridică.
Instanţa, apreciază că deşi nu este indicat un temei de drept al cererii reconvenţionale , asta nu înseamnă că lipseşte fundamentul pretenţiei afirmate.
In condiţiile în care acţiunea principală a fost respinsă ca fiind lipsită de interes ,iar cererea completatoare ca neîntemeiată, instanţa apreciază că pretenţiile proprii formulate de SC C.E. SRL Sebes, prin cererea reconvenţională ,faţă de Comisia Judeţeană B., Comisia Locală G.T. şi Primarul comunei G.T. sunt neîntemeiate .
In ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român-prin Ministerul Finanţelor Publice se apreciază că este întemeiată urmând a fi admisă.
Astfel,calitatea procesuală pasivă presupune identitate intre persoana pârâtului şi cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecăţii . In raport cu obiectul cererii de chemare în judecată şi motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază ,se apreciază că doar comisiile
constituite in baza fondului funciar au calitate procesuală pasivă.
Instanţa consideră că, în cauzele având ca obiect constatarea nulităţii absolute parţiale a titlurilor de proprietate , Comisia Judeţeană este autoritate cu atribuţii administrativ-jurisdicţionale care reprezintă S.R. şi funcţionează în subordinea Guvernului la nivel descentralizat al Prefecturilor. Prin urmare va respinge acţiunea având ca obiect constatarea nulităţii absolute a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate emise pe numele autorului S.S.P.D. ,ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
In conf.cu dispoz.art.49 şi urm. din codul de procedură civilă instanţa va respinge cererea de intervenţie accesorie formulată de R.N.P. D.S.B. ca fiind neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
H O TA RAS T E ,
Admite excepţia lipsei de interes a reclamanţilor-pârâţi COMISIA LOCALA DE FOND FUNCIAR G.T. şi PRIMARUL COMUNEI G.T. invocată de pârâta B.A.E.D., de pârâţii P.D.A. ŞI P.I.R, O.F.M., , O.Ş.C., precum şi de pârâta – reclamanta S.C. C.E. SEBEŞ.
Respinge, ca fiind lipsită de interes, acţiunea având ca obiect constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate nr.103409/08.07.2008, a procesului verbal de punere în posesie nr.2354/11.06.2008, şi a HCJ nr.372/2008.
Respinge excepţia lipsei de interes a reclamanţilor –pârâţi invocată de pârâta B.A.E.D., pârâţii P.D.A., P.I.R., O.V.M. şi O.Ş.C., precum şi de pârâta – reclamanta S.C. C.E. SRL SEBEŞ în ceea ce priveşte acţiunea completatoare având ca obiect constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.3230/17.09.2008 de BNP Asociatii Vasile Victor şi Vasile Robert Ciprian şi contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 1302/01.06.2009 a BNP Andreea Dana Rădulescu, ca fiind neîntemeiată.
Respinge cererea completatoare formulată de reclamanţii-pârâţi având ca obiect constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare cumpărare
autentificat sub nr.3230/17.09.2008 de BNP Asociatii Vasile Victor şi Vasile Robert Ciprian şi contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 1302/01.06.2009 a BNP Andreea Dana Rădulescu, ca fiind neîntemeiată.
Respinge excepţiile inadmisibilităţii, de netimbrare, lipsei cauzei juridice şi prematurităţii cererii reconvenţionale formulată de reclamantul –pârât Primarul comunei G.T., ca neîntemeiate.
Respinge cererea reconvenţională formulată de pârâta –reclamanta S.C.C.E. SRL SEBEŞ, ca fiind neîntemeiată.
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice.
Respinge acţiunea având ca obiect constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate nr.103409/08.07.2008, constatarea nulităţii absolute a procesului verbal de punere în posesie nr.2354/11.06.2008, a HCJ nr.372/2008, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge cererea de intervenţie accesorie a RNP – D.S.B.
În temeiul art. 274 cod procedură civilă ia act că nu se solicită plata cheltuielilor de judecată.
Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27.09.2012.
PREŞEDINTE, GREFIER,
